Sunteți pe pagina 1din 280

PIRSB Curs I.M.O.

PROTECTIE INDIVIDUALA
SI
RESPONSABILITATI
SOCIALE LA BORDUL
NAVEI
1

PIRSB

Curs I.M.O

BIBLIOGRAFIE
* Norme de protectia muncii in
activitatea de navigatie
* Conventia STCW 95
* Conventia MARPOL 73 / 78
* Competente in probleme de PIRSB
curs CERONAV Constanta
* PIRSB
curs CERONAV Galati
2

CAPITOLUL I
INTRODUCERE PRIVIND NORMELE
DE PROTECTIA MUNCII
* 1.1 Prevederile Conventiei STCW 95
privind familiarizarea, instruirea si
instructajul de baza
* 1.2 Obligatiile armatorilor privind
protectia muncii

INTRODUCERE PRIVIND NORMELE


DE PROTECTIA MUNCII
* 1.3 Obligatiile personalului ambarcat

* 1.4 Normele de protectia muncii


( clasificarea )
* 1.5 Elementele procesului de munca
4

1.1 Prevederile STCW 1995


STCW

Standard of Training,
Certification and
Watchkeeping

STCW 95 : Sectiunea A VI / 1

1.1 Prevederile STCW 1995


Inainte de repartizarea la bord , intregul
personal va fi instruit si pregatit pentru a
fi capabil sa :
* Comunice cu celelalte persoane de la
bord
* Identifice posturile din rolurile navei
* Identifice caile de acces si evacuare
6

Prevederile STCW 1995


* Cunoasca locul de amplasare al
plutelor si ambarcatiunilor de salvare si
modul de utilizare
* Cunoasca procedurile in caz de
urgenta
* Sa inteleaga simbolurile de siguranta ,
semnalizare si semnalele de alarma
7

Prevederile STCW 1995

* Cunoasca si sa aplice prevederile


privind prevenirea poluarii mediului marin
si mediului inconjurator
* Sa inteleaga si sa cunoasca modul de
aplicare al regulilor privind normele de
protectia muncii
8

1.2 Obligatiile armatorilor


- sa asigure realizarea tuturor masurilor
privind protectia si igiena muncii
- sa asigure echipamentul de protectie
- sa organizeze analize periodice ale
activitatii de protectia muncii cu
persoanele responsabile de la nava si de
la uscat
9

Obligatiile armatorilor
* sa numeasca o persoana competenta
care sa urmareasca modul de aplicare la
bord a normelor de protectia muncii
* sa organizeze instruirea personalului
ambarcat
10

1.3 Obligatiile personalului ambarcat


* de a se conforma cerintelor Companiei

privind convietuirea la bordul navei


* de a cunoaste si respecta cerintele
privind masurile de prevenire a poluarii
marine, a mediului inconjurator
* de a respecta normele de protectia
muncii specific fiecarei lucrari pe care o
executa
11

Obligatiile personalului ambarcat


* aparatura, instrumentele, sculele si
dispozitivele vor fi utilizate
corespunzator
* de a folosi echipamentul de protectie in
mod corespunzator

12

1.4 Normele de protectia muncii


a) Generale : general valabile pentru
orice activitate
b) Specifice : pentru o anumita activitate
sau grupe de activitati
Scopul normelor de protectia muncii :
de a elimina sau diminua riscurile de
accidente care pot apare in procesul de
13
munca

1.5 Elementele procesului de


munca
a) EXECUTANTUL : persoana care
executa sarcina de munca
b) SARCINA DE MUNCA : actiunea in
sine care trebuie executata
14

c) MIJLOACELE DE PRODUCTIE : sunt


unelte , dispozitive, instalatii, aparate,
utilaje, agregate, etc cu care se
realizeaza sarcina de munca respectiva
d) MEDIUL DE MUNCA :ansamblul
conditiilor fizice , chimice, biologice,
psihologice, in care se executa
15
sarcina de munca

CAPITOLUL II
SITUATIILE DE URGENTA SI
NATURA PERICOLELOR DE LA
BORDUL NAVEI
2.1 Situatiile de urgenta ( EMERGENCY )
2.2 Natura pericolelor (riscurilor ) la
bordul navei

16

2.1 Situatiile de urgenta la


bordul navei
Situatiile de urgenta se pot defini ca :
- acele situatii care pun in pericol
nava , echipajul, pasagerii , marfa
- evenimente in urma carora se produc
avarii navei, echipajului , marfii , se
produc pagube unei proprietati
17

Situatiile de urgenta
a ) gaura de apa
b) incendiu
c) pierderea stabilitatii
d ) esuarea involuntara
e) vremea nefavorabila
f ) coliziunea
g) explozia
h) om la apa

18

Situatiile de urgenta
i ) poluare / scurgeri combustibil
j ) atac din partea piratilor
k ) lansarea CO2 pentru stingerea
incendiului din sala masini sau magaziile
de marfa
l ) persoane ramase in spatii inchise
m) aruncarea in mare a marfurilor
n ) scurgeri de marfa ( gaze,)
19

Situatiile de urgenta
* Situatiile de urgenta de mai sus nu se
limiteaza numai la cele prezentate
* ABANDONUL NAVEI este o situatie de
urgenta care este tratata separat fata de
celelalte situatii de urgenta

20

Situatiile de urgenta
SITUATII URGENTA

ABANDONUL
NAVEI

ALTE SITUATII de
URGENTA

21

2.2 Natura pericolelor la bord


Pericolele mai frecvente si care sunt
complementare unul altuia :
** alunecarea datorita suprafetelor grase
( scari, platforme cu uleiuri, marfa
umeda, etc )
** arsuri
( tubulaturi fierbinti , lucrari de sudura,
motoare incinse)
22

Natura pericolelor la bord


** alunecarea / caderea datorita unor
obstacole
( conducte, cabluri, cutii piese, parame
nearanjate, etc )
** lovituri la cap / membre / corp
( lovirea de materiale nelegate,intrari
joase nesemnalizate
23

Natura pericolelor la bord


pericole datorate marfii transportate
( explozivi , oxidanti , chimice ,azotati,
gaze lichefiate, etc..)
** vremea nefavorabila
(valuri pe punte, ruliu si tangaj puternic,
etc)
** pasagerii clandestini ( fugari care se
ascund la bord)
**

24

Natura pericolelor la bord


** caderea de la inaltime
(de pe catarg, in tancuri de marfa,
magazii, etc)
** rani ale ochilor, gurii, fetei
(gaze toxice , particule de rugina de la
matagonire, etc)
25

Natura pericolelor la bord


** lipsa oxigenului in anumite
compartimente
(spatii inchise , tancurile de balast,
tancuri marfa,etc)
** prinderea hainelor, a parului, a
mainilor
( polizoare, roti dintate, role capace, vinci
ancora, etc)
26

Natura pericolelor la bord


** incarcarea / descarcarea navei
** activitati desfasurate in conditii de
temperatura ridicate ( comp masina ,
zile toride , etc)
** manevra de acostare , ancorare

27

CAPITOLUL III
ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL
DE PROTECTIE
3.1 Terminologie si definitii
3.2 Descrierea echipamentelor de la bord
3.2.1 Echipamentul individual de
protectie
3.2.2 Echipamentul de salvare
28

ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL
DE PROTECTIE
3.2.3 Echipamentul pentru lupta
contra incendiilor
3.2.4 Echipamentul pentru
acordarea primului ajutor medical
3.2.5 Echipament de interventie
in caz de poluare
29

3.1 Terminologie si definitii


* Protectia individuala : este masura de
protectie prin care se previne actiunea
factorilor de risc asupra unei singure
persoane.
* Echipamentul individual de protectie :
mijlocul individual de protectie al unei
persoane
30

ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL
DE PROTECTIE
* Factori de risc : factori care pot
provoca accidente de munca sau
imbolnaviri profesionale
*** factor de risc periculos :
accidentarea persoanei
*** factor de risc nociv : imbolnaviri
profesionale
31

3.2 Descrierea si utilizarea


echipamentului de la bordul navei
3.2.1 Echipamentul individual de
protectie
a) casca de protectie
b) ochelarii de protectie
c) manusi protectie
d) incaltamine protectie : cizme,
bocanci , aparatori , cizme imblanite
32

Descrierea si utilizarea
echipamentului de la bord
e) masti anti-praf / masti pentru respirat
f) combinezoane protectie
g) pelerine / costume de ploaie
h) aparatori urechi ( antifon )
i) costume imblanite pentru iarna
33

34

35

36

37

38

3.2 Descrierea si utilizarea


echipamentului de la bordul navei
3.2.2 Echipamentul de salvare
a) Colective
- barca de salvare
- pluta de salvare
b) Individuale
- vesta de salvare
- colacul de salvare

39

Descrierea si utilizarea
echipamentului de la bordul
navei
Echipamente complementare :
radiobalizaEPIRB, radar transponder
SART, Costume termice (TPA) ,Costume
hidrotermice ( Immersion suits )
40

Echipamentul de salvare

41

42

43

44

45

Descrierea si utilizarea
echipamentului de la bordul navei
3.2.3 Echipamentul de lupta impotriva
incendiului
a) manici de incendiu , hidranti,
tubulaturi incendiu
b) stingatoare portabile : cu spuma,
praf ,CO2 , haloni
c) stingatoare fixe : cu spuma
chimica / mecanica
46

Descrierea si utilizarea
echipamentului de la bordul navei
d) instalatii detectare incendiu
e) instalatia fixa de incendiu cu CO2
f) sprinklere automate
g) alte materiale : lopeti, topoare ,
rangi , nisip , pturi ,
47

48

49

Descrierea si utilizarea
echipamentului de la bordul navei
3.2.4 Echipamentul pentru acordarea
primului ajutor medical
a) aparatul de resuscitare
b) targa
c) trusa de prim ajutor
d) medicamente
e) instrumentar medical
50

ECHIPAMENTUL PENTRU ACORDAREA


PRIMULUI AJUTOR MEDICAL
.

51

52

Descrierea si utilizarea
echipamentului de la bordul navei
3.2.5 Echipamentul pentru curatenie in
caz de scurgeri petroliere
( oil spill equipment )

a) dispersanti chimici
b) absorbanti chimici
c) rumegus , carpe absorbante , pompe
submersibile , butoaie goale, galeti
colectare , lopeti , dopuri ,

53

DISPERSANTI CHIMICI
.

54

Descrierea si utilizarea
echipamentului de la bordul navei
Acordarea echipamentului de
protectie
- armatorul are obligatia de a dota
nava cu echipamantul individual de
protectie pentru intreg echipajul
navei
55

Descrierea si utilizarea
echipamentului de la bordul navei
- armatorul are obligatia sa asigure
conditiile de curatare ale echipamentului
de protectie
( masini de spalat, detergenti )
- armatorul va instrui personalul privind
modul de utilizare al echipamentului de
protectie
56

Descrierea si utilizarea
echipamentului de la bordul navei
Utilizarea echipamentului de protectie
- periodic se verifica starea
echipamentului
- daca echipamentul nu mai corespunde
scopului pentru care a fost creat , se
schimba
57

Descrierea si utilizarea
echipamentului de la bordul navei
- echipajul va utiliza echipamentul in
mod corespunzator si pe toata durata
activitatii
- de cate ori este nevoie se curata ,
spala
58

Descrierea si utilizarea echipamentului


de la bordul navei
Alte mijloace individuale de
protectie
- sorturi protectie
- imbracaminte groasa pentru zonele
friguroase
- caciuli , sepci ,
- halate protectie
59

Descrierea si utilizarea
echipamentului de la bordul navei
- cotiere / genunchiere de protectie
- veste colorate pentru a fi observati ( in
special la deplasarea pe punte pe
perioada operatiunilor navei )
- ochelari soare
60

CAPITOLUL IV
IGIENA MUNCII
4.1 Iluminatul
4.2 Incalzirea
4.3 Ventilatia
4.4 Intretinerea igienica a navei
Garbage Management Plan (Generalitati )
61

IGIENA MUNCII
4.5 Apa potabila si tehnica
4.6 Grupurile sanitare
4.7 Blocul alimentar
4.8 Pastrarea alimentelor

62

4.1 Iluminatul
a) natural : hublouri , luminatoare
b) artificial : lampi electrice protejate
cu carcase sau antiex 220 V , 110 V
- lampile portative tip antiex
( aparatori din sarma sau sticla ) , la 24
V / 12 V )
63

Iluminatul
- Diesel generatoare de avarie sau seturi
de baterii care asigura 24 V
- nu se folosesc lampi electrice
improvizate
- toate spatiile de pe nava vor fi bine
iluminate
64

65

66

67

4.2 Incalzirea
* Se utilizeaza instalatii de tip aprobat

- electrice ( radiatoare )
- termice ( calorifere )
- aer conditionat cald / rece
* Nu se folosesc instalatii improvizate :
resouri , sobe , butoaie cu carbuni sau
lemne , etc.
68

Incalzirea
* Tubulaturile instalatiei de incalzire nu
vor trece prin cabine, spatii pentru
alimente , magazii pentru vopsele sau
magaziile de marfa

69

70

4.3 Ventilatia
a) Ventilatia naturala : usile cabinelor
vor avea orificii pentru aerisire.
Hublourile vor avea site de protectie si
obturatoare etanse
* Trombe de ventilatie pentru
fiecare compartiment.
71

Ventilatia
* Cel putin 2 trombe de ventilatie, una
pentru eliminarea aerului viciat, alta
pentru aductiunea aerului proaspat.

72

Ventilatia
b) Ventilatia artificiala : se utilizeaza
trombe de aerisire in conexiune cu
ventilatoare electrice
- Instalatia de aer conditionat
- Dupa efectuarea lucrarilor de
piturare in spatii inchise ( tancuri de
marfa, de balast, etc) se efectueaza
ventilarea spatiului, inainte de
patrunderea in interior

73

74

75

4.4 Intretinerea igienica a navei


- Spalarea se face cu apa de mare si

clatirea cu apa dulce.


In timpul operatiunii de spalare se inchid
toate hublourile si se izoleaza cutiile cu
conexiuni electrice

76

Intretinerea igienica a navei


- Curatenia pe nava : cabine , punti ,
magazii de marfa , magazii materiale,
toate compartimentele
- Nu se foloseste pentru spalare apa din
bazinele portuare inchise sau bazine cu
apa statatoare
77

4.5 Apa potabila si tehnica


* Apa potabila se pastreaza in tancuri
speciale destinate numai acestui scop.
a) potabila : apa destinata
consumului ( baut , gatit )
b) apa tehnica : apa destinata
anumitor activitati : racirea motorului
principal, spalat , toalete , dusuri
78

Generator apa potabila din apa de


mare

79

4.5 Apa potabila si tehnica


*Apa potabila poate sa fie produsa la
bord cu ajutorul aparatului de
desalinizare a apei de mare
( cea mai buna apa, nu contine minerale )
* Tancurile trebuie curatate periodic
* Apa va fi improspatata cat mai des
80

Apa potabila si tehnica


* Clorinarea apei se face cu
solutii speciale derivate din compusi ai
clorului ( pentru dezinfectie )
* Se va evita consumul apei tehnice in
locul celei potabile

81

4.6 Grupurile sanitare


- In permanenta se pastreaza curatenia
grupurilor sanitare : bai, dusuri, toalete
- Vor avea sisteme de ventilare naturala
si / sau artificiala
- Curatenia este sarcina intregului
echipaj
82

Grupurile sanitare
- Vor fi dotate cu :prosoape, sapun,
hartie , detergenti , odorizante , subs
dezinfectante.
- Grupurile sanitare pentru muncitorii
portuari vor fi separate si pastrate in
aceleasi conditii
83

4.7 Blocul alimentar


* Sunt incluse : bucataria , camerele
frigorifice , anexe ale bucatariei , sali de
mese
* Personalul de deservire (bucatar,
ospatar, mess boy ) vor efectua
controale medicale specifice
84

Blocul alimentar
* Este interzis accesul echipajului in
bucatarie
* Pe furtuna nu se prepara mancare
gatita ( ciorbe, etc). Se va servi hrana
rece.
* Masa se serveste in salile special
amenajate si nu in cabine, holuri, etc.
85

4.8 Pastarea alimentelor la bord


* Camere frigorifice speciale ( cambuza )
pentru pastrarea alimentelor la diferite
temperaturi ( pt carne , peste , vegetale,
produse uscate )
* Accesul interzis membrilor din echipaj
* Periodic se efectueaza decongelarea si
curatenia camerelor frigorifice
86

Pastarea alimentelor la bord


*In caz de blocare a unei persoane in
camera frigorifica ( caz de urgenta )
exista sistem de alarmare din interiorul
camerei ( 220 V sau 24 V )
* Nu se fumeaza in cambuza !!!

87

88

CAPITOLUL V

MASURI PENTRU
PREVENIREA POLUARII
MEDIULUI MARIN
89

Masuri pentru prevenirea


poluarii mediului marin
- 5.1 Conventia MARPOL 73 / 78
- 5.2 Surse de poluare marina datorate
navelor
- 5.3 Cauzele poluarii marine
- 5.4 Efectele poluarii operationale /
accidentale
90

Masuri pentru prevenirea poluarii


mediului marin
- 5.5 Garbage Management Plan
- 5.6 Zonele interzise conform MARPOL
- 5.7 Planul SOPEP
- 5.8 Registrul de evidenta al
hidrocarburilor ORB ( OIL RECORD
BOOK )
91

5.1 Conventia MARPOL 73 / 78


* Conventia Internationala pentru
prevenirea poluarii de catre nave
* MARITIME POLLUTION MARPOL
*Adoptata de IMO in 1973 ( protocolul din
1973 )
*Protocolul din 1978 care aduce
modificari Conventiei
*** Conventia are 2 protocoale ( 1973 si
92
1978 ) si 6 anexe ( I VI )

5.1 Conventia MARPOL 73 / 78


Anexele Conventiei MARPOL 73 / 78
Anexa I : prevenirea poluarii cu
hidrocarburi
Anexa II : cu substante lichide nocive in vrac
Anexa III : cu substante daunatoare
transportate in forma ambalata
Anexa IV : cu ape uzate provenite de la nave
Anexa V : cu gunoi provenit de la nave
Anexa VI : prevenirea poluarii atmosferei de
catre nave
93

5.2 Surse de poluare marina


datorate navelor
a) Deversarea din neglijenta sau
accidentala :
- hidrocarburi si amestec de
hidrocarburi
- substante lichide nocive ,subs
daunatoare
- emanatii de gaze
- gunoaie

94

Surse de poluare marina


datorate navelor
- balastarea si debalastarea navelor

- substante rezultate in urma spalarii


magaziilor de marfa
- ape uzate

95

Surse de poluare marina


datorate navelor
b) Emanatii de la nave in atmosfera
sau apa marii
- substante care reduc stratul de
ozon
- oxizi de azot ( de la motoarele
Diesel ) sau oxizi de sulf ( arderea
combustibilului lichid )
- compusi organici volatili
96

5.3 Cauzele poluarii marine


a) Deversarea accidentala a
combustibilului in timpul ambarcarii
b) Deversarea accidentala a marfii in
timpul operatiunilor de incarcare /
descarcare
c) Coliziuni / explozii / gaura de apa /
esuare
97

Cauzele poluarii marine


d) Deversarea voita in mare a resturilor
petrolieredin santina navei ( netrecute
prin separator 15 ppm)
e) Aruncarea in mare a butoaielor,
canistrelor , cutiilor care au avut uleiuri,
vopsele, substante grase
98

5.4 Efectele poluarii operationale sau


accidentale
* Poluarea apelor de suprafata , a celor
subterane si a sistemelor acvatice
* Distrugerea florei si faunei
* Deteriorarea calitatii aerului atmosferic

99

Efectele poluarii operationale sau


accidentale
* Mutatii genetice ale speciilor si
vietuitoarelor marine
* Riscuri epidemiologice
* Distrugerea / modificarea plajelor , a
zonelor litorale
100

5.5 GARBAGE MANAGEMENT


PLAN
* Este un plan de colectare si evacuare a
gunoiului menajer de la nave
* Parte integranta a QMS ( Sistemul
managerial al calitatii )

101

GARBAGE MANAGEMENT PLAN


* Se afiseaza in careuri , sali mese ,
postul central de comanda masina ,
comanda de navigatie , holuri
* Contine instructiunile precise ,
nominalizate, privind modul de
colectare ,deversare si depozitare a
gunoiului de la bord
102

GARBAGE MANAGEMENT PLAN

* Contine :
- persoana raspunzatoare cu
implementarea planului privind
administrarea gunoiului
- persoanele responsabile pentru
colectarea gunoiul pentru fiecare
departament in parte
- zonele interzise pentru aruncarea
gunoiului

103

GARBAGE MANAGEMENT PLAN


- distantele fata de coasta la care se
permite aruncarea gunoiului
- locul unde se depoziteaza gunoiul
colectat si recipientii utilizati
- frecventa colectarii gunoiului

104

GARBAGE MANAGEMENT PLAN


Garbage Record Book
Jurnalul privind colectarea / evidentiarea
gunoiului

* Document in care se trec toate


operatiunile privind colectarea si
dispunerea gunoiului
a) Data si ora la care s-a efectuat
operatiunea (aruncarea, arderea ,
dispunerea la cheu )
b) Pozitia ( lat / long sau numele
105
portului )

GARBAGE MANAGEMENT PLAN


c) Tipul de gunoi ( codificat pe
categorii )
d) Cantitatea aruncata, arsa, livrata la
cheu
e) Numele persoanei responsabile si
semnatura
106

Garbage Record Book


- In porturile in care se livreaza gunoiul
la mal se va primi Garbage Delivery
Note , o chitanta prin care se face
dovada ca a fost livrat gunoiul
- acest document se pastreaza in GRB.
107

GARBAGE MANAGEMENT PLAN


- Pe prima pagina a GRB sunt trecute
tipurile de gunoi si codurile
corespunzatoare ( plastic, resturi de
mancare , lemne, sticla, metale ,etc.)
- Plasticul si resturile incinerate din
plastic se pastreaza la bord pana la
predarea la mal
108

5.6 ZONELE SPECIALE


a ) Marea Mediterana
b ) Marea Baltica
c ) Marea Neagra
d ) Marea Rosie

109

ZONELE SPECIALE
e ) Zona Golfurilor ( ex : G.Persic )
f ) Marea Nordului
g ) Zona Antarctica
h ) Regiunea Caraibelor incluzand
Golful Mexic si Marea Caraibelor
110

5.7 Planul SOPEP


Ships Oil Prevention Emergency
Plan
*** Plan de urgenta pentru prevenirea
poluarii
* Scopul planului este de a implementa
la bord toate actiunile necesare pentru a
opri sau minimaliza orice deversare care
ar putea produce poluarea marina.
111

Planul SOPEP
Planul SOPEP cuprinde :
a) actiunile care trebuie intreprinse in
caz de scurgeri :hidrocarburi, subs
daunatoare,etc
b) actiunile intreprinse in caz de
deversare ca urmare a : exploziei,
esuarii, coliziune , etc.
112

5.7 Planul SOPEP


c) actiuni privind usurarea navei prin
transferul la alta nava sau barja
d) masuri de protectie si siguranta
e) materiale de colectare si interventie
in caz de poluare
f) persoanele de contact din cadrul
companiei
113

Planul SOPEP
g) lista si adresele autoritatilor
portuare
h) echipa de interventie in caz de
poluare
i) planuri si desene ale navei,
dispunerea tancurilor de combustibil
114

5.7 Planul SOPEP


j) lista echipamentului de interventie
k) exercitii de roluri privind poluarea
l) modalitatea de raportare in caz de
poluare
Orice poluare se raporteaza imediat
autoritatilor portuare sau autoritatilor de
la cea mai apropiata coasta !!!
115

5.7 Oil Record Book ( ORB )


Registrul pentru evidenta hidrocarburilor
* Este un registru in care seful mecanic
inscrie toate operatiunile efectuate
privind hidrocarburile, operatiunile
privind marfa ( nave tanc )
116

Oil Record Book ( ORB )


* Este semnat de catre seful mecanic si
de catre Comandant
* Face obiectul controlului din partea
Coast Guard, Port State Control ( ca si
GarbageRecord Book )
117

Oil Record Book ( ORB )


* Bunkerarea tancurilor de combustibil
* Transferul de combustibil dintr-un tanc
in altul
* Golirea santinelor motorului principal
* Dispunerea la cheu a rezidurilor
petroliere
118

Oil Record Book ( ORB )


* Incarcarea si descarcarea tancurilor de
marfa ( la navele tanc petrolier)
* Curatarea si spalarea tancurilor de
marfa
* Ambarcarea / debarcarea de uleiuri in
vrac, transfer de uleiuri
119

5.7 Oil Record Book ( ORB )


In functie de operatiunea care se
executa , in ORB se va trece :
- operatinuea care se executa
(transfer , incarcare , etc..)
- ora inceperii si ora terminarii
operatiunii
120

Oil Record Book ( ORB )


- pozitia navei
- viteza navei
- cantitatea descarcata (in caz de
descarcare peste bord)
- metoda de descarcare a rezidurilor
la mal
121

NU SE ARUNCA
MATERIALE
PLASTICE
IN MARE
!!!!!!!!!!!!!!!!!
122

123

124

125

126

127

Consecintele poluarii cu materiale


plastice
Jurnalul de evidentiere
/ colectare al
gunoiului

128

129

CAPITOLUL VI
OPERATIUNI LA BORDUL NAVEI
CARE POT CREA SITUATII
PERICULOASE
6.1 Manevra de acostare / plecare de la
cheu
6.2 Manevra ancorelor
6.3 Manevra paramelor
6.4 Incarcarea / descarcarea navei
130

OPERATIUNI LA BORDUL NAVEI


CARE POT CREA SITUATII
PERICULOASE
6.5 Manevra capacelor magaziilor de
marfa
6.6 Lucrul in arborada si la inaltime
6.7 Intrarea si lucrul in spatii inchise
6.8 Lucrul la cald ( hot work )
6.9 Cartul in compartimentul masina

131

6.1 Manevra de acostare / plecare


de la cheu
* Se utilizeaza echipamentul de protectie
adecvat : manusi, bocanci , salopete ,
pelerine ploaie
* Se executa comenzile primite si nu se
vorbeste la manevra
* Nu se sta in apropierea paramelor care
se intind
132

Manevra de acostare / plecare de


la cheu
* Se va verifica functionarea vinciurilor
inainte de manevra respectiva
* Nu se poarta haine groase si nici largi
care stanjenesc miscarile.
* Se interzice fumatul si nu se paraseste
postul fara aprobare
133

134

6.2 Manevra ancorelor


* Echipamentul de protectie adecvat
* Ancora se scoate din nara si se
lanseaza din frana
* Orice remediere a unei defectiuni se
face cu vinciul scos de sub sarcina.

135

Manevra ancorelor
* Nu se sta in apropierea lantului in
momentul fundarisirii
* Se verifica vinciul de ancora
inainte de utilizare

136

137

6.3 Manevra paramelor


* Paramele metalice sa fie in stare buna,
fara vite rupte , cu gasele matisite la
capete
La punerea paramelor pe babale se
folosesc boturi din socar sau lant.
* Nu se sta intre veline ( cercuri de
parama )
138

Manevra paramelor
* Filarea paramei se face din mana, NU
cu piciorul
* Atentie la degete cand se volteaza
paramele pe babale
* Atentie cand se intind paramele ( mai
ales cele din relon ). NU se sta in
apropierea paramelor intinse
139

140

6.4 Incarcarea / descarcarea navei


* Riscurile de accidente care pot apare
pe perioada operarii navelor se
datoreaza :
- deficientelor in operarea cranicelor,
bigilor
- manevrarea defectuoasa a capacelor
magaziilor de marfa
- emisii de gaze toxice , inflamabile141

Incarcarea / descarcarea navei


* Mentinerea in buna stare de
functionare
* Controlul sarmelor de ridicare , a
mecanismelor
* Verificarea si pregatirea inainte de
operare
142

143

Incarcarea / descarcarea navei


* Se interzice gresarea sarmelor
cranicelor pe perioada functionarii
acestora
* Iluminatul corespunzator pe perioada
noptii
* Se vor sterge petele de ulei si vaselina
de sub sarmele bigilor, cranicelor
144

Incarcarea / descarcarea navei


* Carligul cranicului va fi marcat ( cu
vopsea ) pentru a atrage atentia
* Se poarta casca de protectie la iesirea
pe punte
* Pe bigi, cranice se marcheaza sarcina
maxima SWL ( safe working load )
145

6.5 Manevra capacelor magaziilor


de marfa
* Caile de rulare sa fie libere

* Nu se lasa capacele deschise fara a fi


asigurate cu dispozitivele de fixare
* Daca nu se deschid folosind instalatia
hidraulica se va utiliza schema de
deschidere pe avarie din manual.
NU se permit improvizatii
146

Manevra capacelor magaziilor de


marfa
* Inainte de deschidere se verifica sa fie
eliberate din dispozitivele de blocare iar
dispozitivele hidraulice sa fie ridicate.
* Se evita deschiderea de catre o singura
persoana
147

148

6.6 Lucrul in arborada si la inaltime,


lucrul in afara bordajului
- sunt considerate lucrari care
necesita masuri speciale
- cand se lucreaza pe catargul
pupa se opreste radarul
- Nu se opereaza cu statia radio
cand se lucreaza la antenele radio
149

Lucrul in arborada si la inaltime,


lucrul in afara bordajului
- Cel care lucreaza la inaltime va fi
supravegheat si ajutat de alta persoana
- Ustensilele vor fi legate cu saula
- In afara bordajului se va purta pe
langa centura de siguranta si vesta de
salvare
150

Lucrul in arborada si la inaltime,


lucrul in afara bordajului
- Colac cu saula si geamandura
luminoasa plasat in zona unde se
lucreaza in afara bordajului
- Inainte de inceperea lucrului la inaltime
se completeaza check list
- Se evita lucrul la inaltime daca nava are
ruliu / tangaj puternic
151

152

153

6.7 Intrarea si lucrul in spatiile


inchise
* Spatiu inchis : spatiu care nu au fost
ventilat timp de 24 ore ( spatii in care nu
s-a patruns in 24 ore , nu s-au deschis
usi, guri de vizita, tambuchiuri .)
* Spatii inchise : putul lantului, tancurile
de balast inferioare si superioare ,
tancuri de marfa , magazii de marfa,
154
tunelul , magazii de vopsele

Intrarea si lucrul in spatiile inchise


* Patrunderea in aceste spatii , daca nu
se efectueaza ventilarea in prealabil ,
poate duce la pierderea cunostintei,
sufocare , cadere de la inaltime , deces

155

Intrarea si lucrul in spatiile


inchise
Riscurile in cazul compartimentelor
inchise :
a ) riscuri atmosferice
- prezenta gazelor de
hidrocarburi
- prezenta gazelor toxice
- deficitul de oxigen

156

Intrarea si lucrul in spatiile inchise


b ) riscuri fizice
- suprafete alunecoase
- scari rupte sau lipsa
- blocari accidentale
- deschideri neprotejate

157

Intrarea si lucrul in spatiile inchise


Riscurile atmosferice

* Prezenta hidrocarburilor si a gazului


de hidrocarburi
* Gaze emanate : monoxid de carbon ,
azot , dioxid de sulf , dioxid de azot ,
hidrogen sulfurat
158

Intrarea si lucrul in spatiile inchise


* Apare pericolul toxicitatii si
inflamabilitatii
* Lipsa oxigenului provoaca anorexie :
- ameteala, pierderea cunostintei ,
pierderea memoriei , paralizie , coma,
deces
159

Intrarea si lucrul in spatiile inchise


Riscurile fizice
* Intunericul : vizibilitate redusa,
* Scarile prost fixate sau rupte , corodate
* Suprafete alunecoase datorita
namolului , resturilor de hidrocarburi,
uleiurilor
160

Intrarea si lucrul in spatiile inchise


* Obiecte neasigurate ramase de la
vizitele anterioare (raschete, matagoane,
etc)
* Deschideri neprotejate : intrarile in
tancuri
161

Intrarea si lucrul in spatiile inchise


* Se va completa Check List inainte de
intrarea in spatiul inchis
* Se va efectua ventilarea naturala sau
artificiala inainte de intrarea in
compartimentul respectiv
* Se va verifica concentratia oxigenului
din compartiment care trebuie sa fie 21%
162

Intrarea si lucrul in spatiile inchise


* Nu se intra in compartiment de unul
singur
* Langa compartiment vor exista : trusa
medicala, aparatul de oxigen,
stingatoare cu spuma sau CO2

163

Intrarea si lucrul in spatiile inchise

* In spatiile inchise NU se intra pentru


efectuarea diferitelor lucrari de
intretinere cu aparatul de respirat

164

Intrarea si lucrul in spatiile inchise


* Acest aparat se utilizeaza pentru
cazurile de interventie in cazul salvarii
persoanelor care au facut imprudenta sa
intre in aceste compartimente fara sa se
asigure
DECI : se ventileaza natural sau artificial
compartimentul inainte de patrunderea in
interior
165

166

167

168

6.8 Lucrul la Cald Hot Work


* Lucrul la cald reprezinta acele lucrari
care genereaza caldura sau scantei cu o
temperatura sau intensitate destul de
ridicata pentru a aprinde un amestec
inflamabil.
- sudarea
- taierea
- arderea
- flacara deschisa
169
- arc electric
- scantei

Lucrul la Cald Hot Work


* Efectuarea acestor lucrari intr-un mediu

exploziv poate genera : explozii,


incendii, vatamari ale ochilor

170

Lucrul la Cald Hot Work


* Inainte de inceperea oricaror lucrari la

cald se va completa hot work permit


in care se vor trece :
- locul unde se executa / activitatea
care se executa / perioada de timp / cine
executa / cine verifica / masurile luate /
semnatura Cdt /Sef Mec
171

Lucrul la cald Hot Work


* Se va purta echipamentul de protectie
adecvat : bocanci, sorturi protectie,
ochelari sau masca de sudura, manusi
* Buteliile de oxigen / acetilena nu se
depoziteaza direct sub actiunea razelor
solare
172

173

6.9 Cartul in compartimentul


masina
* Majoritatea accidentelor din
compartimentul masina
- arsuri ca urmare a atingerii
tubulaturilor incinse, ulei incins , scantei
de la sudura , polizare ,etc
- fracturi, contuzii ca urmare a caderii
174

Cartul in compartimentul masina


- pierderea partiala a auzului din
cauza zgomotului puternic
- raniri ale ochilor din cauza luminii
puternice de la sudura
- prinderea degetelor, mainilor intre
rotile agregatelor in miscare
175

Cartul in compartimentul masina


* Producerea accidentelor poate fi
prevenita prin pastrarea curateniei si
respectarii cu strictete a normelor de
protectia muncii
- caile de acces sa nu fie blocate
- iluminarea corespunzatoare
- bocanci cu talpa anti-derapanta
176

Cartul in compartimentul masina


- izolarea tubulaturilor cu materiale
antitermice
- recipientii cu subs chimice bine
fixati
- toate obiectele sa fie bine amarate
177

Cartul in compartimentul
masina

- scarile de acces si evacuare marcate


cu semne indicatoare IMO
- scarile de acces construite din tabla
de otel cu striatii pentru a preveni
alunecarea
- scarile , balustrazile , platformele vor
fi curatate si sterse de uleiuri, vaseline,
resturi de hidrocarburi
178

Cartul in compartimentul masina


- Semnalizarea si ingradirea diferitelor
deschideri in tancuri
- cunoasterea locatiei de amplasare a
EEBD
( Emergency Escape Breathing Devices )

179

Cartul in compartimentul masina


* In cazul lucrarilor electrice :
- se va intrerupe alimentarea cu
energie
- in zona TPD ( tabloul principal de
distributie ) va exista covor
electroizolant
- compartimentul bateriilor va fi
ventilat si curatat
180

Cartul in compartimentul masina


- tablourile electrice marcate
corespunzator
- personalul care efectueaza
reparatiile va purta manusi din cauciuc ,
cizme si ustensile electroizolante

181

182

183

184

CAPITOLUL VII

RELATIILE
INTERUMANE
185

RELATIILE INTERUMANE
7.1 Relatiile interpersonale
7.1.1 Modelul integral si general al
comprtamentului uman
7.1.2 Trasaturile personalitatii care
influenteaza comportamentul
7.1.3 Atitudinile si motivatia
186

RELATIILE INTERUMANE
7.2 Dinamica grupurilor in organizatii
7.2.1 Tipuri de grupuri si etapele
evolutiei grupului
7.2.2 Factori care influenteaza
comportamentul si rezultatele grupului
187

RELATIILE INTERUMANE
7.2.3 Factori care influenteaza
coeziunea de grup
7.2.4 Rolurile in grup .Strategii
De motivare
7.2.5 Lucrul in echipa

188

7.1 RELATIILE INTERPERSONALE


Individul se confrunta zilnic cu tot felul de
tipuri de Organizatii , incepand din copilarie
( scoala ) si pana la varsta adulta (armata ,
partide ,locul de munca ,etc..)
Organizatia este un ansamblu de resurse
umane , financiare , informationale reunite
si functionand in vederea realizarii unui
anumit scop
189

RELATIILE INTERPERSONALE
Organizatia este supusa influentelor
din interior si exterior (interior : sist
organizational , individual //// exterior :
legislatia, concurenta , grupe de
presiune
190

7.1.1 Modelul integral si general al


comportamentului uman
Stimuli : obiecte, evenimente , persoane,
grupuri, ocazii de reusita sau de
promovare
Personalitatea : factori ereditari, sociali,
psihologici
191

Modelul integral si general al


comportamentului uman
Comportamentul : actele executate
pentru a se adapta la o situatie
Rezultatul :consecinta
comportamentului care creaza o situatie
noua sau o modifica pe cea existenta
192

Modelul integral si general al


comportamentului uman
Personalitatea
Stimuli
Comportamentul

Rezultatul
193

7.1.2 Trasaturile personalitatii care


influenteaza comportamentul
* Stima de sine : opinia pe care fiecare o
are despre sine insasi
* Controlul : credinta pe care o persoana
o are fata de influenta pe care o detine
asupra evolutiei propriei vieti.

194

Trasaturile personalitatii care


influenteaza comportamentul
- intern : ei sunt responsabili
pentru orice , manifesta control asupra
comportamentului
- extern : norocul, hazardul, alte
persoane sunt cauza esecurilor/
succeselor.
Usor influentati de factorii situationali
195

Trasaturile personalitatii care


influenteaza comportamentul
* Dogmatismul : rigiditatea opiniilor,
credintelor
- Considera autoritatea ca o putere
absoluta
- Functioneaza bine in grupuri bine
structurate si NU functioneaza bine in
grupurile de creativitate.
196

Trasaturile personalitatii care


influenteaza comportamentul
* Eficacitatea personala : credinta unei
persoane in abilitatile , aptitudinile sale
pentru a realiza o sarcina

197

Trasaturile personalitatii care


influenteaza comportamentul
* Introversiunea / Extraversiunea :
- Extravertiti : liderii . Eficace intrun mediu de actiune, animat ( relatii cu
publicul,..)
- Introvertiti : eficace intr-un
mediu calm ( lucru de birou,desen,
pictura, etc..)
198

7.1.3 Atitudinile si motivatia


a) ATITUDINEA : credinta, impresia ,
sentimentul pe care o persoana le incearca
fata de un grup, persoana, idee, situatie,
etc
- cognitiva : fata de un obiect
- afectiva : emotii, sentimente fata de o
persoana, idee, eveniment,
- comportamentala : reactie de
comportament la starile afective pe care le
199
simte

Atitudinile si motivatia
b) MOTIVATIA : ansamblu de forte care
provoaca persoana sa se angajeze intr-un
anume comportament.
- este influentata de factori interni
( aspiratii, nevoi ) si externi ( mediu )
- caracteristici :
- efortul
- persistenta
- orientarea

200

7.2 Dinamica grupurilor in organizatii


7.2.1 TIPURI DE GRUPURI SI ETAPELE
EVOLUTIEI GRUPULUI
7.2.1. a : Tipuri de grupuri
7.2.1. b : Evolutia grupului
201

Dinamica grupurilor in organizatii


a) TIPURI DE GRUP :
- social : orientat spre realizarea
sarcinii( echipa de lucru, echipa de
proiectare , etc..)
- formal si informal : orientat spre
informare, up-gradarea informationala a
grupului
202

Dinamica grupurilor in organizatii


- primar si secundar : familia si
asociatia de protectie
- functional / de sarcina : grup
insarcinat cu o activitate bine definita
( realizarea unui nou produs)

203

Dinamica grupurilor in organizatii


b) ETAPELE EVOLUTIEI GRUPULUI
- formarea sau orientarea : etapa de
cunoastere in care se stabilesc obiectivele .
Nivel scazut moderat in indeplinirea
sarcinilor
- perturbarea sau nemultumirea : etapa
conflictuala. Apar blocaje , scade moralul,
scade productivitatea , ambiguitati in executie
204

Dinamica grupurilor in organizatii


- normalizarea sau rezolutia : etapa de
cooperare, se intensifica activitatea
grupului , se dezvolta abilitatile ,
cooperarea , intelegerea , competentele

205

ETAPELE EVOLUTIEI GRUPULUI


- realizarea sarcinii : etapa in care
grupul arata daca este capabil sau nu de
a realiza sarcina incredintata
- dizolvarea grupului : etapa
finala care directioneaza spre incheierea
activitatii de grup

206

7.2.2 Factori care influenteaza


comportamentul
si rezultatele grupului
a) Dimensiunea grupului : grup ideal 7-12
persoane, usor de condus , discutii rapide
b) Participantii si rolurile lor : stilul individual
de lucru si actiune. Suma stilurilor individuale
are ca rezultanta stilul grupului de a aborda si
Rezolva problemele.
207

Factori care influenteaza comportamentul


si rezultatele grupului
c) Normele de grup : definite de tipurile
de comportament.Membrii grupului fac
presiuni de respectare a normelor mai
ales de noii veniti in grup.
d) Obiectivele unui grup :reprezinta
rezultatele finala pe care grupul doreste
sa le obtina
208

Factori care influenteaza comportamentul


si rezultatele grupului
e) Coeziunea de grup : forta, taria de a
ramane in cadrul grupului, de a merge
alaturi de ceilalti
f) Conducerea unui grup : factor de care
depinde eficienta grupului
- lider formal : managerul
- lider informal : se impune din
209
randul membrilor grupului

7.2.3 Factori care influenteaza


coeziunea de grup
* Omogenitatea : compact, oamenii
impartasesc aceleasi idei, credinte,
ganduri
* Acordul privind obiectivele grupului :
trebuie acceptate obiectivele
comune.Daca nu coeziunea are de
suferit . Subgrupuri , bisericute
210

Factori care influenteaza


coeziunea de grup
* Numarul membrilor grupului : in grupul
mic productivitatea este mai mare,
grup legat
* Comunicarea : corecta, de calitate
duce la o coeziune mai mare a grupului
* Amenintarea externa : pericolele din
exterior duc la o coeziune mai mare a
211
grupului

Factori care influenteaza


coeziunea de grup
* Competitia inter grupuri : competitia
externa forteaza membrii grupului sa-si
uneasca eforturile, coeziune mare
* Succesul grupului : oamenilor nu le
place sa fie asociati unui grup care nu
are succes
* Stabilitatea membrilor grupului : stari
de tensiune, nemultumiri unii
212

7.2.4 Rolurile in grup .Strategii de


motivare
* Pentru a fi performant , un grup trebuie
sa dea dovada de spirit de unitate si
cooperare
* Membrii lucreaza impreuna precum o
echipa
* Sarcinile fiecaruia trebuie sa fie bine
definite
213

Rolurile in grup .Strategii de


motivare
1) Rolurile in cadrul echipei vor fi
asumate pe baza de voluntariat , functie
de competentele , implicarea si
disponibilitatile fiecaruia .

214

Rolurile in grup .Strategii de


motivare

ROLURI IN CADRUL GRUPULUI :


- Inovativul
- Coordonatorul
- Monitor-evaluatorul
- Co-echipierul
- Finalizatorul
- Specialistul
- Modelatorul
- Exacutantul
- Investigatorul de resurse

215

Rolurile in grup .Strategii de


motivare
2) Strategii de motivare :
- metoda amenintarii comune :
punerea intregii echipe intr-o situatie
nefavorabila . Dorinta de a iesi din
aceasta situatie va motiva echipa
216

Rolurile in grup .Strategii de


motivare
* Metoda recompensei : anuntarea si
acordarea de recompense atunci cand
se realizeaza un obiectiv dificil la
termenul prevazut

217

Rolurile in grup .Strategii de


motivare
* Metoda competitiei : organizarea de
competitii intre echipele grupului .Pot fi
realizate in prezenta publicului, TV,
radio.

218

Rolurile in grup .Strategii de


motivare
* Metoda motovatiei comune : se lasa
grupului libertatea de a alege mijloacele ,
detaliile de organizare , gestionarea
resurselor financiare , realizarea dorintei
comune, a scopului final.

219

7.2.5 Lucrul in echipa


Scopul formarii echipei : dezvoltarea coeziunii ,
sprijunului reciproc si increderii grupului respectiv
in vederea realizarii eficiente a sarcinilor de lucru
*** In cadrul echipei se vor respecta : diferentele
individuale de comportament, cultura generala,
religia, personalitatea , cunostintele si
deprinderile specifice
220

Lucrul in echipa
*** Lucrul in echipa ajuta la cresterea capacitatilor
de rezolvare a problemelor
Obiectivele formarii echipei :
- comunicarea eficienta intre membriieechipajului
- rezolvarea problemelor de orice natura
- Cooperarea si colaborarea intre membrii echipei
- inter-dependenta intre membrii echipei
- Program de lucru comun si individual
- Definirea rolului fiecarui membru al echipei
221

Lucrul in echipa
-

CERINTELE ECHIPEI EFICIENTE


Increderea reciproca :
Sprijinul reciproc
Comunicarea
Obiectivele comune
Rezolvarea conflictelor
Controlul
Mediul organizatoric
Resursele individuale
222

CAPITOLUL VIII

RELATIILE
INTER- PERSONALE
LA BORDUL NAVEI
223

8.1 COMUNICAREA
8.1.1. PRINCIPII SI REGULI
* Comunicarea este procesul esential prin
care are loc schimbul de mesaje si informatii
* Element fundamental care sta la baza
functiei de coordonare

COMUNICAREA

schimb
transmitere
receptionare de
informatii

224

COMUNICAREA
* La bordul navei este foarte important
sa se inteleaga ordinele primite
* Sa se comunice in contextul
indatoririlor la bord si al relatiilor
interumane.
* Mesajele si informatiile primite sunt
supuse unui proces de interpretare si
prelucrare din partea fiecarei persoane

225

COMUNICAREA
8.1.2 REGULI PENTRU O
COMUNICARE EFICIENTA
- cantitatii : cantitatea de info
necesara
- relatiei : mesajul transmis sa fie
corelat cu scopul comunicarii
- stilului : clar, concis, la obiect,
coerent
226

REGULI PENTRU O COMUNICARE


EFICIENTA
- receptivitatii : mesajul emitatorului
trebuie adaptat la cunostintele
receptorilor
- semnificatiei : mesajul transmis sa
fie semnificativ, sa insemne ceva
- ascultarii : emitatorul si receptorul
trebuie sa se faca intelesi
- feed-back : intrebari pentru ca mesajul
227

REGULI PENTRU O COMUNICARE


EFICIENTA
- empatiei : transmitatorul se pune in
situatia receptorului
- persuasiunii : intre cuvintele emise si
atitudinea si faptele proprii sa existe
concordanta
- sesizarea nuantelor : pe langa cuvinte
are impact si : mimica, gestul, privirea,
tonul
228

8.2 METODELE COMUNICARII


8.2.1 ELEMENTELE FUNDAMENTALE
ALE COMUNICARII
a) Emitatorul : initiatorul mesajului,
informatiei
b) Receptorul : cel cu care se comunica ,
cel care primeste informatia
229

ELEMENTELE FUNDAMENTALE ALE


COMUNICARII
c) Caile ( modul ) de transmitere : canale
de transmisie , mijloace de comunicare
d) Barierele in calea comunicarii :
obstacole in transmiterea/receptionarea
mesajelor
e) Raspunsul ( feed-back ) : raspuns la
230
mesaj

ELEMENTELE FUNDAMENTALE ALE


COMUNICARII
Exemplu :

* Emitator : CDT, Sef mecanic,


ofitercare transmit un ordin :
pregatirea pt manevra, pregatirea
pistonului pentru schimbare, etc..
* Receptor : echipajul care primeste
ordinul pentru manevra, etc.
231

ELEMENTELE FUNDAMENTALE ALE


COMUNICARII

* Modul de transmitere : verbal, prin


statia de amplificare , in scris , etc.
* Bariere in calea comunicarii :
functionarea defectuoasa a statiei,
neintelegerea mesajului
* Raspunsul ( feed-back-ul ) : executarea
ordinului, deplasarea catre postul de
manevra
232

8.2.2 METODE ( FORME ) DE


COMUNICARE
a) Comunicarea orala ( verbala ) :
- cel mai frecvent utilizata
- convorbire, sedinta, discutii,
forumuri , etc..
- nu asigura pastrarea informatiei

233

METODE ( FORME ) DE
COMUNICARE
Exemplu : discutiile de zi cu zi,
sedintele lunare , dezbateri despre cum a
decurs rolul de abandon, incendiu,
ordine privind schimbarea orei la bord,
consultatii asupra drumurilor de urmat ,
etc..
234

METODE ( FORME ) DE COMUNICARE

b) Comunicarea scrisa :
- rapoarte, ordine , planuri de
activitate , scrisori , dispozitii , procese
verbale , faxuri , mailuri , etc.
- se pastreaza informatia, ordinul
235

METODE ( FORME ) DE COMUNICARE

Exemplu : cereri ale echipajului


privind concediul , rapoartele lunare
trimise catre companie, ordinele de
noapte ale CDT, sef mecanic , planuri de
lucrari la punte / masina
236

METODE ( FORME ) DE COMUNICARE

c) Comunicarea non verbala:


- transmiterea info fara cuvinte
sau in putine cuvinte + expresii, gesturi,
semne , mimica , semnale, etc
- cand se indica o directie de
deplasare, se explica in cuvinte dar si
prin gesturi ale mainilor
237

METODE ( FORME ) DE COMUNICARE


- se comunica informatii care nu pot fi
exprimate (sau se exprima greu ) in
cuvinte
Exemplu la bord : pilotul / CDT cere
carma banda dreapta si o face verbal dar
si prin indicarea directiei pentru o buna
intelegere
- semnalul de abandon, incendiu, 238

METODE ( FORME ) DE COMUNICARE


d) Comunicarea iconica :
- semne , figuri , diagrame , imagini
, fotografii
- atrag atentia , usor de descifrat
Exemplu la bord : - postere, afise privind
modul de imbracare al vestei de salvare
/// de lansare al barcii , plutei /// Muster
List /// semnele IMO lipite pe pereti
privind evacuarea /// etc.
239

240

241

8.2.3 BARIERE IN CALEA COMUNICARII


* Barierele in calea comunicarii pot fi
usor sesizate pe perioada comunicarii
sau greu sesizate la sfarsitul
comunicarii , cand raspunsul este slab .
* Barierele pot duce la intelegerea
gresita a mesajului , la neintelegerea
mesajului , la ignorarea totala a
mesajului
242

BARIERE IN CALEA COMUNICARII


PRINCIPALELE TIPURI DE BARIERE

a) Barierele de perceptie : o consecinta a


limitelor perceptiei umane caracterizat
prin Selectivitate, stocarea informatiilor ,
interpretare
* Acestea duc la o tendinta comuna
de denaturare / distorsionare a
semnificatiei mesajelor prin :
243

PRINCIPALELE TIPURI DE BARIERE


- Selectivitatea : ascult ce-mi place, ce
vreau
- Efect hallo : impresie generala
despre cineva pe baza unor trasaturi
fizice / caracter / phisice

244

BARIERE IN CALEA COMUNICARII


- Evaluarea anticipata : evaluarea
prematura a continutului mesajului
- Pierderea concentrarii : diferenta dintre
viteza de transmitere a mesajului si
viteza de receptionare
- Apararea : ignorarea, deformarea ,
respingerea info care nu ne convin sau
nu corespund cu convingerile personale
245

BARIERE IN CALEA COMUNICARII


b) Bariere de exprimare sunt determinate
de :
Probleme semantice
- Dificultati de comunicare datorate
modului de alegere a cuvintelor
- Repertoriul emitatorului sa fie apropiat
de cel al receptorului .
- Jargonul profesional ( limbajul specific
unei anumite profesii ) total necunoscut
246
unor straini

BARIERE IN CALEA COMUNICARII


Complexitatea mesajului
- Mesaje complexe , greu de descifrat
- Descompunerea mesajului in mai multe
mesaje simple care sa fie usor de inteles
si executat
Aglomerarea mesajelor
- Numarul mare de mesaje receptionate
in timp scurt sau in acelasi timp duce la
ambiguitati , confuzie , neintelegere 247

BARIERE IN CALEA COMUNICARII


c) Bariere contextuale depind de :
Factori externi

- Zgomot , distanta mare , obstacole


intre interlocutori , intensitatea
scazuta a glasului, etc..
Statutul interlocutorilor
- Diferenta foarte mare de rang in cadrul unei
ierarhii, diferenta foarte mare de pregatire in
domeniul despre care se discuta

248

8.2.4 PERFECTIONAREA

PROCESULUI DE COMUNICARE
ASPECTE PRIVIND AMELIORAREA

* Inlaturarea tuturor barierelor in


comunicare
* Evitarea transmiterii mesajelor confuze
si nerealiste
* Persoanele care nu au credibilitate nu
vor avea responsabilitati in procesul de
comunicare
249

PERFECTIONAREA PROCESULUI
DE COMUNICARE
* Comunicarea sa fie in mai multe forme
( semnal + anunt verbal , etc.)
* Evitarea surplusului de informatii

250

PERFECTIONAREA PROCESULUI
DE COMUNICARE
CAILE DE PERFECTIONARE

* Ascultarea activa : abilitatea


ascultatorului de a se pune in postura
interlocutorului sau
* Intelegerea diferentelor culturale
251

PERFECTIONAREA PROCESULUI
DE COMUNICARE
* Dezvoltarea canalelor de comunicare
ascendente: comunicarea directa cu
subordonatii,discutarea diferitelor
probleme direct in mijlocul lor

252

*** Comunicarea gresita la nava :


- cauzeaza stress
- pierdere de timp
- pierdere de resurse
- afecteaza siguranta vietii
echipajului
- afecteaza siguranta navei ,
marfii
- afecteaza siguranta mediului
inconjurator ( marin )

253

CAPITOLUL IX

RESPONSABILITATI
SOCIALE LA
BORDUL NAVEI
254

9.1 ERORILE UMANE


*** 85 % din accidentele maritime se
datoreaza factorului uman
- erori profesionale
- erori psihologice ( ale oamenilor
competenti )
*** Lipsa adaptarii la conditiile de
navigatie
255

ERORILE UMANE
*** Prejudecata lipsei de pericol in zonele
navigabile bine cunoscute
*** Lipsa de atentie

256

ERORILE UMANE
*** Acceptarea unui inalt grad al riscului
*** Factori de personalitate
*** Stresul
- starea fizica
- medicamentele
- lipsa somnului
- oboseala excesiva
- vizibilitatea
- temperatura

- alimentatia
- alcoolul
- fumatul excesiv
- lumina orbitoare
- zgomotul
- vibratii

257

9.2 PIERDERILE DE VIETI


UMANE PE MARE
* Din totalul pierderilor de vieti umane :
- 51 % dezastre maritime
- 19 % boli profesionale
- 14 % accidente de munca
- 6 % pierderi in mare
- 10 % sinucideri + alte cauze
258

PIERDERILE DE VIETI UMANE PE


MARE
Principalele cauze care duc la
accidentele maritime :
* Instruirea necorespunzatoare
* Neatentia in activitate
* Proiectarea incorecta a utilajelor
* Oboseala echipajelor
259

9.3 OBOSEALA ECHIPAJULUI


*** Simptomele oboselii excesive sunt :
- stresul
- variatii bruste ale starii sufletesti
( bucurie / tristete, etc)
- dureri de cap
- probleme de sanatate
260

OBOSEALA ECHIPAJULUI
***Oboseala duce la :
- scaderea capacitatii de receptionare
- evaluarea redusa a riscurilor
- perioada mare de reactie
- pierderea perceptiilor senzoriale
- cresterea irascibilitatii
- rezolvarea cu dificultate a sarcinilor
- dezautomatizarea actiunilor
261

OBOSEALA ECHIPAJULUI
TIPURI DE OBOSEALA
a) Dinamica : miscari care presupun un
efort muscular deosebit . Se manifesta
prin slabiciune , incetinirea ritmului de
activitate ( marinari , motoristi , sudori ,
b) Statica : datorita stationarii in pozitii
fixe timp indelungat .Se manifesta prin
dureri, tremurat , incovoiere , paloare
faciala
262

OBOSEALA ECHIPAJULUI
c) Senzoriala : produsa de
suprasolicitarea auditiva / vizuala
.Apare la ofiterul de cart , mecanici ,
motoristi, marinari Se manifesta
prin nervozitate, imprecizie ,reactii
necontrolate
263

OBOSEALA ECHIPAJULUI
d) Cerebrala : produsa de eforturi
intelectuale intense si de lunga durata .
Se manifesta prin neatentie , erori ,
capacitate redusa de intelegere .

264

9.4 COMBATEREA SI PREVENIREA


PANICII LA BORD
Panica este o reacie de excepie a
unui grup sau persoana , o stare de
fric anormal provocat de situaii
reale sau ireale de pericol

265

COMBATEREA SI PREVENIREA
PANICII LA BORD
Panica se caracterizeaz prin:
- lipsa controlului contient
- comportamente dezordonate
( derut )
- situaia limit pericliteaz viaa
- oamenii se afl n spaii restrnse cu
care nu sunt familiarizai
266

COMBATEREA SI
PANICII LA

PREVENIREA
BORD

- oamenii se consider fr nici un fel de


perspectiv, lipsii de posibilitatea de a
lua decizii, de a aciona;
- oamenii consider c n situaia dat
calea de salvare este inaccesibil, greu
de atins sau trangulat (gt de sticl)
- foarte contagioasa
267

COMBATEREA SI
PANICII LA

PREVENIREA
BORD

- pregatirea, antrenamente , exercitii


prealabile ,roluri
- avertizarea la momentul oportun
despre situaia de urgen i numai de
ctre persoanele autorizate;
268

COMBATEREA SI
PANICII LA

PREVENIREA
BORD

- indicaii precise, concise i perfect


realizabile despre modul de aciune i
date numai de ctre persoanele
autorizate (cu responsabilitate);
- ameninarea n caz de nevoie, cu
folosirea forei i utilizarea ei dozat.
269

COMBATEREA SI PREVENIREA
PANICII LA BORD
- izolarea persoanelor cuprinse de
panic n diferite spaii (compartimente)
- exemplul personal al persoanelor
semnificative (comandant, ef mecanic
calm, luciditate, echilibru);
- restabilirea ordinii
270

9.5 STRESUL VIETII PE MARE


a) Stresul de subsolicitare :
- oboseala
- erori
- confuzii in gandire
- exces de stimulente ( alcool , tutun )
- lipsa de entuziasm
- incapacitatea de a lua decizii
- interes scazut
- iritabilitate
271

STRESUL VIETII PE MARE


b) Stresul de suprasolicitare
- lipsa concentrarii
- accidente
- pierderi de memorie
- decizii slabe
- tulburari ale somnului
- gelozie
- teama, anxietate
- depresie
- decizii slabe
- dificultati de auz
- uitarea unor idei ,actiuni , activitati care
trebuie executate
272

STRESUL VIETII PE MARE


COMBATEREA STRESULUI
- Centrarea pe actiune
- Acceptarea sarcinilor
- Consultarea colaboratorilor
- Abandonarea sursei de stres
- Conducerea pe baza de obiective
- Eliminarea rationala a unor temeri
273

9.6 ELEMENTELE CARE CONCURA LA


RELATIILE INTER- PERSONALE
* Politica generala a companiei
armatoare
* Calitatea managementul de la bord
* Claritatea responsabilitatilor de la
bordul navei
* Structura autoritatii :
- nevoile personale
- nevoile navei
274
- nevoile companiei

ELEMENTELE CARE CONCURA LA


RELATIILE INTER- PERSONALE
METODE DE IMBUNATATIRE A
RELATIILOR INTERPERSONALE

- Disciplina la bord
- Onestitatea in atitudine
- Angajamentul fata de ofiterii superiori
- Intelegerea reciproca
- Colaborarea intre membrii echipajului
- Evaluarea reala si raportarea adecvata
275

ELEMENTELE CARE CONCURA LA


RELATIILE INTER- PERSONALE
Membrii echipajului au o
responsabilitate sociala fata de propria
persoana , fata de colegi , de
companie, de mediul inconjurator

276

9.7 CONSUMUL DE ALCOOL SI


DROGURI LA BORD
* Consumul de alcool are efecte
distructive si dezorganizatorice asupra
individului
- factori ocazionali ( imitatie )
- factori legati de personalitate
- ereditatea
- factori socioculturali ( esecuri,
nerealizari , nesiguranta sociala , etc.)
277

CONSUMUL DE ALCOOL SI
DROGURI LA BORD
* Consumul de droguri cauzeaza
dependenta
* Tulburari functionale ale creierului
* Stop cardiac
* Violenta
* Sinucidere
* La bord exista foarte multe locuri unde
278
sa se poata ascunde droguri

CONSUMUL DE ALCOOL SI
DROGURI LA BORD
* Codul ISPS si masurile luate la bord
privind securitatea
* Masurile specifice in caz descoperirii la
bord a pachetelor / obiectelor suspecte
* Inainte de plecarea din porturile in care
se banuieste ca exista trafic de droguri
se executa un control amanuntit
impreuna cu autoritatile
279

280

S-ar putea să vă placă și