CURS 4 ATI

Bolnavul critic prezinta un grad de disfunctie

cardio-vasculara data de impactul bolii de baza
asupra aparatului cardio-vascular
Monitorizarea specifica hemodinamica vizeaza:
1. Pulsul arterial
2. Gradul de umplere al venelor jugulare
3. Observatia clinica generala
4. Socul apexian
5. Auscultatia cordului
6. Evaluarea electrocardiogramei
7. Monitorizarea presiunii venoase centrale
8. Determinarea tensiunii arteriale
9. Determinarea presiunii in artera pulmonara
10. Determinarea indexului cardiac

1. Pulsul arterial:
- se evalueaza frecventa si amplitudinea undei de

puls in periferie (artera radiala, artera pedioasa)

sau central (artera carotida)
Tipuri de puls:
- puls parvus: slab, filiform in hipovolemii
- puls tardus: unde ascendente lente in stenoza
de aorta
- puls altus: amplu, saltaret in circulatie
hiperkinetica sau in vasodilatatie
- puls dicrot: dubla pulsatie sistolica (ex
insuficienta aortica)

2. Gradul de umplere al venelor jugulare

= parametru de evaluare in teritoriul cav superior
distensia
venei
jugulare
externe,
vizibila

laterocervical, care se evidentiaza in expir apare in:

insificienta cardiaca dreapta, pericardita constrictiva,
tamponada cardiaca, alte afectiuni care dau
obstructie sau compresie pe vena cava superioara
3. Observatia clinica generala
- aspectul tegumentelor, mucoaselor

si patului
unghial, prezenta dispneei, prezenta edemelor
membrelor inferioare sau generalizate, temperatura,
diureza

4. Socul apexian
se palpeaza normal in spatiile 4-5 intercostale

stangi, pe linia medio-claviculara

Modificari:
- soc apexian puternic: semn de HVS
- deplasat lateral si inferior: dilatatie ventriculara
stanga
- accentuat presistolic: HTA, Stenoza Ao,
Cardiomiopatie hipertrofica
- diskinetic: bombeaza in exterior, semn de
anevrism ventricular sau zona diskinetica dupa IMA
5. Auscultatia cordului si a vaselor mari
Permite decelarea suflurilor de stenoza sau de

regurgitatie, aritmii, galop sistolic sau diastolic

6. Evaluarea electrocardiogramei
! Obligatorie la orice pacient > 40 ani, cand se suspicioneaza o

afectiune cardio-vasculara
- in TI: monitorizare continua
EKG = succesiune de unde ce reprezinta inregistrarea
potentialului de actiune al fibrelor miocardice, la suprafata
corpului
Durata si aspectul grafic normal:
Unda P = depolarizarea atriala. D = 0,1 sec. Amplit= 0,3 mm
Interval P-R = repolarizarea atriala, conducere la nivelul NAV, D
= 0,12-0,20 sec
Complex QRS = depolarizarea ventriculara, D = 0,06-0,1 sec.
Amplit = 10-16 mm
Interval Q-T = depolarizare si repolarizare ventriculara. D =
0,25 sec
Segmentul S-T = platoul repolarizarii ventriculare. D = 0,32 sec
Unda T = repolarizarea ventriculara. 1/3 din unda R
Unda U = postpotentialul ventricular, este inct. Amplit< 1 mm

Derivatii: 3 tipuri
- standard: DI, DII, DIII
- unipolare ale membrelor: aVR, aVL, aVF
- precordiale: V1-V6

- V1 spatiul IV intercostal parasternal drept

- V2 spatiul IV intercostal parasternal stang
- V3 la jumatatea distantei dintre V2 si V4
- V4 spatiul V intercostal stg pe lmc , apex
- V5 spatiul V intercostal stg pe linia axilara
anterioara
- V6 spatiul V intercostal stang pe linia axilara
medie

Modificari :
Frecventa cardiaca: VN = 60-80 b/min
- determinare rapida: se repereaza o unda R care se

suprapune perfect peste o linie groasa de pe traseu si se

numara 300-150-100-75-60-50 pentru fiecare linie groasa
care urmeaza pana la urmatoarea unda R
Axul cordului poate fi:
- deviat la stg: QRS pozitiv in DI si negativ in DIII
- deviat spre dreapta : QRS negativ in DI si pozitiv in DIII
- intermediar: QRS pozitiv in DI si in DIII
Tulburari de ritm: Aritmii supraventriculare, Aritmii
ventriculare
Infarctul miocardic = suspendarea fluxului sangvin intr-un
ram al arterei coronare, cu lipsa de irigare a miocardului
respectiv

7. Determinarea presiunii venoase centrale

= valoarea presiunii sangvine in vena cava

superioara la locul de jonctiune al acesteia cu

atriul drept
- este un marker indirect al volemiei
bolnavului
- VN: 3-15 mm Hg
- presupune montarea unui cateter venos
central in vena cava superioara cu abord
jugular intern sau subclavicular

8. Determinarea tensiunii arteriale

- cel mai important parametru

ce ofera
informatii privind debitul cardiac, rezistenta
vasculara si gradul de umplere vasculara
- cu tensiometrul
- Presiunea arteriala medie = (TAs + 2xTAd)/3
- alte metode de masurare: cu ultrasunete,
tonometrica, pletismografica; invaziva in
afectiuni severe cu impact hemodinamic
- VN: TAs : 100-140 mmHg, TAd: 60-80 mmHg

9. Determinarea presiunii in artera pulmonara

- cu ajutorul cateterului Swan-Ganz = cateter

arterial central cu 5 lumene:

Primul lumen: culege presiunile inrapulmonare
Lumen 2 serveste la umflarea balonasului cu
aer
Lumen 3 = senzor de modificare a temperaturii
Lumen 4 si 5 sunt deschise la 20 si la 30 cm de
varf, servesc la injectarea substantei reci pentru
termodilutie, masurarea presiunilor din atriul
drept si pentru administrarea de fluide si droguri
- valoarea presiunii se citeste la sfarsitul
expirului

10. Determinarea indexului cardiac

Debitul cardiac = volumul de sange expulzat de

ventriculul stang in aorta intr-un minut. VN: 4-8

l/sec
- determina functia ventriculului stang
Metode:
prin
cateter
arterial
central,
ultrasonografie
Doppler,
analiza
gazelor
respiratorii (NICO),etc

Nursingul bolnavului cu Infarct

Miocardic Acut
- in unitati specializate de bolnavi coronarieni
Necesita:
- repaus la pat
- linie venoasa permanenta
- masurarea parametrilor hemodinamici la 2 ore

(PAP, PVC, PCWP)

- examinarea clinica a cordului si plamanilor
- pulsoximetrie
- corectarea dezechilibrelor acido-bazice
- oxigenoterapie
- monitorizarea diurezei orare (>30ml/ora),
calcularea bilantului (aport, pierderi)

 Se monitorizeaza:
- stare de constienta, capacitate de comunicare
- puls periferic, AV, TA, respiratia
- culoarea pielii, temperatura acesteia, aparitia

cianozei
- pulsul periferic
- identificarea zgomotelor intestinale la 4 ore
- verificarea sondei nazo-gastrice
- palparea abdomenului
- identificarea edemelor
- ajustarea alimentatiei prin restrictie de sodiu si apa
Aparitia durerii toracice impune stabilirea
caracterelor durerii, initierea oxigenoterapiei,repaus
la pat, calmarea urgenta a durerii.