Sunteți pe pagina 1din 20

Tehnologia tutunului

efectuat : Gherasim Cristina


masteranda anul I , gr CEPM

Tutunul
Nicotina tabacum L. este o plant anual cu tulpina rotund,
vertical, caracterizat prin suprafaa mare de foi pe care o produce.
Foile de tutun nu se deosebesc din punct de vedere al compozi iei
chimice de frunzele altor plante dect prin coninutul de nicotin i
alcaloizi nrudii.

amidon

Hidrai de
carbon

Hemiceluloza
Celuloza
lignina

Clorofil

Substane
proteice

Carotenoizi
Xantofile

Polifenoli
a. malic

Tutun

a. Citric
a. Formic

Acizi organici

a. Succinic

Esteri
Rini
Alcooli

a. Acetic i butiric

Uleiurile
eterice

Cu nsuiri
aromatice directe

Cu nsuiri
aromatice
indirecte

Alcaloizii din tutun


N
N

R CH3 nicotina
R H - nornicotina

N
N

R CH 3 - metilanabazina
R H - anabazina

Fig. 1. Formule chimice a alcaloizilor din tutun.

Cultivarea tutunului
Perioada de vegetaie a tutunului este relativ scurt.
Semnificative pentru creterea i valorile de coninut ale
tutunului sunt:
Temperatura;
Alimentarea cu ap;

Creterea rsadurilor
Alegerea terenului de cultivare
i pregtirea solului
Plantarea
Lucrri de ngrijire n cmp

Protecia tutunului
Crnitul i ndeprtarea
lujerilor

Factorii de risc

Virusuri

TSWV ( de
peticire de
bronz)

Bacterii

Animale
duntoare

Boli micetice
Cderea
rsadului

Insecte agriotes

Pseudomonas
Syringae
pv.tabaci
Perenospora de
tutun

TMV (mozaic de
tutun)

PVY(y
deVirusuri

Erwinia
carotovora sp.
Atroseptica

Peticirea
frunzelor cu
alternarieBacte
rii

Fluture de
bufni
Putrezirea
neagr a
rdcinii
tutunului
Pduchea de
frunz verde de
piersici

Crbuii de
mai

Trips de tutun

Ploniele

Antofitize cu floare

xul tehnologic pentru producerea tutunu


Recoltarea
Uscarea
foilor

Dospirea

Fermentar
ea
tutunului

Ridicarea
temperat
urii

Fixarea
culorii

Uscarea
propriuzis

Stabilizar
ea
temperat
urii

Maturizare
a tutunului
Fermentar
ea direct
in verde
Alegerea
i
ambalarea
tutunului
Depozitare
a

Rcire

Produsele din tutun fermentat

Tehnologia produselor din tutun


Umezirea
tutunului

Desfacerea
, sortarea
i alegerea
foilor

Tierea
tutunului

mpachetar
ea

Depozitare
a

igrile
Pot conine ntre 0,2-6% nitrai. Odat cu arderea aminele degajate
interacioneaz cu nitraii producnd pn la 84 nanograme de
NDMA i 30 nanograme Etil-metilnitrozoamin pe igaret.

CH3 CH2
CH3
NDMA

N NO

Etil-metilnitrozoamin

Principalele amine

dimetilamina

pirolidina

nicotin

Narghilea
Fumtorii de narghilea inhaleaz substane
toxice emise coninute n tutunul ars (de
multe ori aromatizat), n crbunele utilizat
pentru nclzirea tutunului, precum i n
fumul de tutun ambiant. n general, fumtorii
de narghilea fumeaz mai rar, dar cu o
intensitate mai mare dect fumtorii de
igarete. n general, sesiunile dureaz mult
timp (20 90 de minute), expunnd fumtorii
la fum de tutun pentru o perioad de timp
mai ndelungat. De asemenea, fumtorii de
narghilea tind s inhaleze fumul adnc n
plmni, din cauza forei mai mari necesare
pentru a trage fumul prin conducta de ap.
Efectul de rcire cauzat de trecerea fumului
de tutun prin ap poate induce un numr mai
mare de pufuri, prin urmare, crete gradul de
inhalare a substanelor cancerigene prezente
n fum. Trecerea fumului prin ap nu filtreaz
substanele toxice prezente n fumul de
tutun.

Curioziti din lumea tutunului


Iniial se credea ca tutunul poate vindeca orice boal, de la respiraia urt mirositoare pn la
cancer. n Evul Mediu se credea ca fumatul ajut la vindecarea bolilor si alung duhurile rele.

n timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial ( 1939-1945 ), igrile erau incluse n ra ia solda ilor,
fiind considerate la fel de importante ca hrana.
Termenul fumat nu a existat pn la sfaritul secolului al XVII-lea. Pn atunci i se spunea
beia uscat.
Pentru a spori savoarea igarilor, este adaugat uree, un compus chimic prezent in urina.
Diabeticii ar trebui sa stie ca in tigari se adauga zahar si cacao, acestea putand sa le creeze
neplaceri pentru sanatate. Aproximativ 20% din continutul unei tigari este alcatuit din zahar, insa nu
toti cei care sufera de diabet cunosc acest lucru. Si nu se stie ce efecte are arderea zaharului
pentru organism.
Mucurile si pachetele goale de tigari reprezinta 38% din deseurile din oceane si de pe plajele
americane.
Tigarile sunt cele mai vandute produse de pe planeta, cu aproximativ 1 trilion (o mie de miliarde)
de un unitati anual. Cu venituri 400 de miliarde de dolari anual, industria tutunului este una dintre
cele mai mari din lume.

Curioziti din lumea


25% din tigarile vandute in intreaga lume sunt contrafacute.
tutunului
Sistemul imunitar al fumatorilor este mult mai solicitat decat cel al nefumatorilor. Din
cauza acestui lucru, sangele fumatorilor va contine mai putini antioxidanti, dar, in
acelasi timp, va raspunde mai rapid in cazul atacului unui virus datorita faptului ca este
mai solicitat.
Nicotina ajunge in creier la numai 10 secunde dupa ce fumul a fost inhalat. In cazul
fumatorilor, nicotina poate fi gasita in fiecare parte a corpului, ba chiar si in laptele
matern.
Prima campanie publicitara anti-fumat din istoria moderna a fost initiata de Hitler.
S-a stabilit ca in lume, la ora actuala, fumatul este raspunzator pentru mai mult de 1
milion de decese anual.
Fumatul cauzeaza cca. 30% din decesele prin cancer. In medie, aproximativ 9095% din decesele prin cancer pulmonar la barbati si 70-75% la femei se datoreaza
fumatului. Fumatul provoaca si alte forme de cancer precum: de trahee, laringe,
bronhii, cavitate bucala, gura, buze, limba, faringe, esofag, pancreas, rinichi, vezica
urinara, stomac si col uterin.

Concluzii
Tutunul este unul din viciile ce produce cea mai mare depen att
fizic ct i psihic;
Planta de tutun nu a fost cercetat total astfel nu sunt cunoscute
total proprietile benefice ale acesteia;
Compoziia frunzelor plantei depinde de condiiile climaterice i
solul pe care a fost cultivat planta, la rndul ei compoziia chimic a
foilor de tutun influeneaz calitatea tutunului final;
n mai multe etape ale procesului tehnologic
precursorilor i nitrozaminelor;

are loc formarea

nafar de nitrozamine n produsele finale se conin


substane cancerigene;

i alte

Reducerea riscului de mbolnvirte cu cancer poate fi realizat doar


atunci cnd se renun complet la fumat.

Bibliografie
.GJIL, Iuliana. Chimie organic aplicat
produselor agroalimentare. Bucureti: Editura
Printech, 2008.;
PAULING, Linus. Chimie general. Bucureti:
Editura tiinific, 1972.
http://cancer-code-europe.iarc.fr/index.
php/ro/12-modalitati/tutun
;
http://www.svgenebank.ro/tehnologia%20
culturii%20tutunului.pdf
;
http://www.rasfoiesc.com/sanatate/alim
entatie/PROCESUL-TEHNOLOGIC-DE-