ZONA LACURILOR DE

MUNTE
ZONA DE EST

Principalele specii de pesti:

In mediu acvatic al paraielor de munte isi duc viata
un numar de pesti dintre care cei mai multi
apartin neamului pastravului sau al salmonidelor

Cel mai cunoscut estePASTRAVULpe care il gasim

inclusiv in lacurile alpine din Retezat, Fagaras sau pe
raurile Bistrita, Dorna, Somesul rece.
In mai multe crescatorii din tara se crestePASTRAVUL
CURCUBEU,care a fost importat si aclimatizat in tara
noastra.
Un alt reprezentat al pastravului
esteFANTANELULintrodus in tara pentru prima data in
anul 1906 si este raspandit in raurile din judetul
Suceava.

PASTRAVI:
CURCUBEU

FANTANEL

Alti pesti din zona de munte

suntSGLAVOCUL siGRINDELUL(are o carne
gustoasa, apreciata pe plan local).
In zona inferioara a apelor de munte traieste
LIPANUL(un reprezentant al
salmonidelor)pe majoritatea raurilor de
munte din tara: Lipanul are o carne nespus de
gustoasa si cu miros de cimbrisor.
In apele mari, adanci de munte
traiesteLOSTRITA o specie rara de salmonide
care poate ajunge la 1 m lungime si 10-12 kg.
Din cauza pescuitul nechibzuit este socotit

LOSTRIT
A

GRINDEL

LIPAN

In zonele de munte,
in regiunea ei
superioara traieste un
animal, ce nu nu este
un peste propriu-zis,
cunoscut in popor cu
numele deCHISCAR.
Domeniul acvatic din
josul zonei pastravului
este stapanit
deSCOBAR.Aproape
nu exista apa din
Ardeal din zona de
munte si colinara care
sa nu aiba scobar.
Carnea este dulce, dar

MREANA este un peste raspandit in zona de deal munte, unde

atinge greutatea de 4-5 kg.
CLEANUL este un alt peste important din apele care incep de la
zona pastravului in jos.
ZVARLUGA este un peste cu carne gustoasa care traieste in toate
raurile cu fundul malos si cursul linistit.

FLORA SI FAUNA
Mai toate plantele se intind ca niste fire lungi si subtiri.

Fetele pietrelor fundului, intoarse spre lumina, sunt

imbracate in paturi moi, lunecoase de culoare galbena,
verde, bruna, purpurie si rosie, ce alcatuiesc o
adevarata crusta a unei lumi de fiinte microscopice din
randul plantelor, in care isi gasesc adapost un furnicar
de animalute ce ciugulesc cu pofta din acest
acoperamant vegetal.
Fauna apelor de munte si-a ales drept salas substratul

tare sau mort format din petre, trunchiuri de arbori,

frunze moarte, cochilii de moluste acvatice, fundul
malului, nisipului.

PROIECT REALIZAT DE:

PARTAC ALEXANDRA
SI
HERGHELEGIU ANDREEA PETRUTA