Leziuni Odontale Coronare

Incrustatii

Leziunile odontale coronare

Prezinta afectiuni de diverse

manifestari de
structura,forma,volum,culoare,sediu
si directie a coroanei dintelui ce au la
baza diferiti factori endogeni si
exogeni

Clasificarea leziunilor
odontale
Clasificarea leziunii odontale coronare dupa
Burlui
Burlui clasifica leziunile in:
I clasa: Anomaliile de
sediu,volum,forma,directie.Aceste anomalii nu
sunt leziuni propriu-zise dar reclama aceleasi
metodede tratament ca si leziunile coronare.
II clasa: Leziuni coronare congenitale cu
specific ereditar:amelogeneza imperfecta,
dentina opalescent ereditara,displazia
Capdepond, dentina opalescent
Hodge,dentinogeneza imperfect si displazia
dentinei. Aceste afectiuni prezinta niste
tulburari de geneza a tesuturilor dure care la
fel necesita un tratament protetic.

III clasa: Leziuni coronare dobindite inaintea

eruptiei: hipoplaziile simple ale smaltului,
hipoplaziile complexe si anomaliile dentare prin
radiatii ionizante in perioada preeruptiva.
IV clasa: leziuni coronare dobindite posteruptive. Acestea pot afecta dentitia
temporara si permanenta.Leziunile odontale
coronare ale dintilor temporali se manifesta
prin urmatoarele forme clinice: melanodontia
Beltrami si Romieux, vulnerabilitatea dentara,
si diferite leziuni coronare in forma de
carie,traumatisme, abraziune. Leziunile
coronare ale dintilordefinitivi se manifesta sub
urmatoarele forme: sindromul DubreuilllChambardel,leziunile odontale consecutive
intoxicatiilor medicamentoase, caria simpla
galopanta,leziuni prin radiatii ionizante
indelungate,discromiile dentare

Clasificarea leziunilor tesuturilor dure coronare dupa

Black
Clasa I: include cavitatile situate in santurile si
gropitele smaltului pe suprafata ocluzala a molarilor si
premolarilor in santurile si gropitele vestibulare sau
orale, la fel si in gropitele orale ale incisivilor superiori.
Clasa II: cuprinde cav de pe suprafetele proximale ale
molarilor si premolarilor.
Clasa III: cuprinde cav de pe fetel proximale ale
dintilor frontali cind unghiul incisiv nu este compromis.
Clasa IV: include cav de pe fetele proximale ale
incisivilor cu unghiurile incizale afectate sau care nu
se pot pastra
Clasa V: numara varietatile de cavitati situate in
treimea cervicala fetelor vestibulare sau linguale a
dintilor
Clasa VI: leziuni care iniial nu au fost incluse n
clasificarea lui Black. Se intlnesc la nivelul marginilor
incizale i vrfurile cuspizilor sau orice suprafa
expus la maxim curirii i autocuririi. De obicei
debuteaz la nivelul unui defect de formare sau de
origine traumatic (Baum, Marzouk) .

Metode de tratament protetic

neinvaziv a afectiunilor
odontale coronare

1 Metoda de reconstituire coronara

este aplicata in leziuni odontale nu
prea intinse in suprafata si
profunzime, in scopul asigurarii
rezistentei, retentiei, stabilitatii
microprotezelor realizate sub forma
de inlay,onlay,pinlay,inlay-onlay.

Forma de incrustare inlay se realizeaza

prin turnare din aliaje fiind la fel
confectionata din portelan sau
acrilat,redind cu exactitate morfologia
dintelui si a punctului de contact.

Aplicarea microprotezei onlay prevede

acoperirea unei parti a suprafetei ocluzale
redind la fel morfologia corecta a ungh
incizale,a suprafetelor orale si punctelor de
contact.

Microproteza de tip pinlay prevede

includerea in constructie a pivoturilor
intradentare sau intraradiculare
Formele inlay-onlay nu necesita
sacrificii mari de substanta dura si
mai pot fi utilizate atit ca mijloc de
agregare cit si la imobilizarea dintilor
mobili.

2 Metoda acoperirii coronare consta in

aplicarea microprotezelor dentare de
acoperire,individualizate,ce refac
morfologia si functia coroanelor
naturale. Aceasta metoda este
recomandata cind leziunile odontale
coronare sunt profunde, intinse ca
suprafat iar terapia de reconstituire
este ineficienta. Indicatiile terapiei de
acoperire sint de o frecventa
considerabila, datorita realizarii unei
morfologii coronare corecte si refacerii
functionale.

3 Metoda substituirii consta in

aplicarea microprotezelor ce
substituie in intregime coroana
naturala a dintelui. Aceasta metoda
este indicate in cazul distrugerii in
intregime a coroanei dentare.
Mijloacele protetice folosite in
realizarea metodei respective sint
reprezentate de coroanele de
substitutie.

Incrustatia reprezinta o obturatie

rigida ce are nevoie de o axa de
insertie bine precizata si suprafete
verticale ce ar permite insertia si
fixarea ei definitiva.Sunt proteze
unidentare fixe cu dimensiuni care se
fixeaza in cav preparate in tesuturile
coroanei dentare cu scopul refaceriii
morlogiei coroanelor dentare.
Datorita dimensiunilor reduse unii
autori le numesc microproteze.

Clasificarea incrustatiilor

Dupa scopul urmarit:

Incrustatii ce restabilesc morfologia
coronara si functia dintelui
Ca elemente de agregare a diferitor
lucrari protetice
Cu functii mixte

Dupa materialul din care se

confectioneaza

metalice:aliajele aurului;aliajele
argint-paladiu;aliajele crom-cobalt;
acrilice
din portelan
mixte( metaloacrilice,metaloceramic
e)

Dupa metoda de realizare

metoda directa

metoda indirecta

metoda mixta.

Dupa intinderea incrustatiilor

in profunzime sau in suprafata:

Incrustatie intratisulara care este

introdusa intr-o cavitate formata in
tesuturile dentare, a carei pereti in
intregime inconjoara suprafetele
laterale ale incrustatiei,cunoscuta in
literature de specialitate sub numele
de Inlay

Inlayurile- au fost concepute cu scopul

inlocuirii obturatiilor utilizate in cadrul
tratamentului leziunilor coronare din
motivul ca obturatiile deseori prezinta un
sir de dezavantaje referitoare la
imposibilitatea redarii aspectului
morfofunctional corespunzator al coroanei
dintelui. Astfel incrustatiile intratisulare
sunt destinate pentru reconstituirea si
reproducerea exacta a formei si volumului
tesuturilor dentare partial lezate din punct
de vedere morfofunctional, fiind fixate in
cav preparate prin cimentare.

Incrustatie extratisulara situate

deasupra tesuturilor dentare
preparate , inconjurindu-le mai mult
de 180 grade,cunoscuta sub numele
de Onlay;

Onlayurile- sunt situate partial deasupra

tesuturilor dentare preparate si se agrega de ele
la fel prin cimentare. Aceste lucrari au fost
concepute cu scopul de realizare a unor lucrari
fizionomice din aliaje utilizate atit in carul
confectionarii protezelor unidentare,cit si ca
elemente de agregare pentru puntile dentare.
Prin urmare incrustatiile extratisulare sunt
proteze dentare fixe confectionate din material
metalice si pot fi situate pe toate suprafetele
dintelui inafara de cea vestibulara.
Din punct de vedere al constructiile incrustatiile
extratisulare pot fi realizate prin metoda directa,
indirect si mixta. In practica insa cea mai frecvent
utilizata este metoda cea indirect care prevede
realizarea acelorasi operatiuni ca in cadrul
executarii incrustatiilor obisnuite cu exceptia ca
incrustatiile extratisulare sunt realizate numai din
aliaje ale metalelor prin metoda de turnare.

Incrustatie extratisulare cu elemente

suplimentare de fixare si retentie,
reprezentate de 2-4 crampoane care
patrund in canale parapulpare,
cunoscuta sub numele de Pinlay

Dupa localizarea
topografica
:
Clasa I: include cavitatile situate in santurile si

gropitele smaltului pe suprafata ocluzala a molarilor si

premolarilor in santurile si gropitele vestibulare sau
orale, la fel si in gropitele orale ale incisivilor superiori.
Clasa II: cuprinde cav de pe suprafetele proximale ale
molarilor si premolarilor.
Clasa III: cuprinde cav de pe fetel proximale ale dintilor
frontali cind unghiul incisiv nu este compromis.
Clasa IV: include cav de pe fetele proximale ale
incisivilor cu unghiurile incizale afectate sau care nu se
pot pastra
Clasa V: numara varietatile de cavitati situate in
treimea cervicala fetelor vestibulare sau linguale a
dintilor
Clasa VI: leziuni care iniial nu au fost incluse n
clasificarea lui Black. Se intlnesc la nivelul marginilor
incizale i vrfurile cuspizilor sau orice suprafa
expus la maxim curirii i autocuririi.

Cerintele catre cavitatea preparata sub

microproteza intra-extrinseca

Cavitatea pregatita pentru o incrustatie

trebuie sa fie neretentiva in axul de
introducere a incrustatiei si retentiva in toate
celelate sensuri. Reiesind din acest principiu,
o cav pt incrustatie trebuie sa corespunda
urmatoarelor cerinte:
1) Cav trebuie sa fie preparata nu numai in
limitele smaltului dar numaidecit si in limitele
dentine.
2) Peretii verticali ai cav sa fie paraleli intre ei
sau usor sa devieze pentru a putea fi
detasata usor din cavitatea bucala machetei
din ceara si a introduce incrustatia.

3) Planseul cav trebuie sa fie paralel camerei

pulpare avind o directie strict orizontala. Acest
perete trebuie sa aiba o grosime satisfacatoare
contrapunindu-se cu success presiunilor
masticatoare din directia incrustatiei.
4) Pentru profilaxia recidivei cariei este
necesar de a largi cav in limitele tesuturilor
sanatoase.
5) Este obligator crearea punctelor retentive
pentru a asiguta o buna fixare a incrustatiei
6) Marginile cav trebuie sa fie bizotate pentru
a asigura o inchidere perfecta a cav de
incrustatie si pentru o protectie a prismelor de
smalt subminate.
7) Toate suprafetele cav trebuie sa fie bine
fixate.