Sunteți pe pagina 1din 80

2011 curs an V studenti sem I

Conf dr Ligia Mun tianu

Aplicarea protezei la gata


agenti de curatare

Aspecte prezentate
Ce

moment al tratamentului il
reprezinta aplicarea protezelor
Aplicarea protezelor:
Adaptarea mecanica-aceeasi sedinta
Adaptarea biologica-perioada mai lunga

de timp
Aplicarea protezelor precedata de-Control
extrabucal

Controlul extrabucal
Verificarea

pozitionarii corecte a dintilor


Verificarea coectitudinii polimerizarii
Verificarea prelucrarii-goluri/plusuri/urme
ghips/lustru/conformare papile
Inspectarea si palarea fetei mucozaleasperitati etc
Limita posterioara-proteza maxilara
Curatare cu apa si sapun
Controlul extrabucal-inaintea sosirii
pacientului
Se tin in vas cu apa

Dupa aplicarea in cavitatea


bucala
Aprecierea

exacta a
portiunilor care
declaseaza
dureri/delimitare/corecta
re/verificarea
corectitudinii rascroirii
frenurilor
Intai se controleaza la
proteza mandibulara
apoi la cea maxilara

Silicon-Fit checker

Tehnica de utilizare a pastei FIT CHECKER

Control

stabilitate
Control mentinere
Control fizionomie si
fonatie
Echilibrare ocluzala
Se aplica intai
proteza
mandibulara

Controlul stabilitatii
Prin

presiuni digitale alternative


stanga-dreapta
Datorita montarii dintilor in afara
crestelor
Sau rezilienta crescuta a mucoasei
fixe
Sau de eventualele atrofii marcate
ale osului alveolar
Torus insuficient foliat

Controlul mentinerii
Incepe

cu pozitia de repaus
Desprinderea presupune
Margini lungi/groase/nedegajarea

frenurilor/vestibularizarea acc a
frontalilor/xerostomie
Apoi

se aplica teste de succiune

Presiune oro-vestiobulara/vestibulo-

orala/tractiune verticala

Control fizionomie

La toate controalele se aplica la inceput


proteza mandibulara
Se evalueaza
-aspectul partilor moi
-forma culoare si vizibilitatea dintilor
Initial se evalueaza fizionomic
-fiecare proteza in parte separat,
-apoi impreuna

Controlul simultan al
protezelor
Dupa

controlul simultan d.p.d.v.


fizionomic, se trece la controlul
contactelor dento-dentare
Se face controlul relatiilor ocluzale in
RC
Se cauta ca IM=RC lucru care
confera siguranta pacientului
Hartie de articulatie-si proba spatulei

Inainte de a trece la controlul rel


ocluzale pacientul este rugat sa
muste strans pe doua rulouri
cateva minute

Remedierea contactelor
premature
Deviere

rectilinie sagitala-MUDL
Deviere spre limba-LUBL
Deviere a mandibulei spre obrazBULL
Aceste metode de remediere sunt
valabile in cazul montarii
normale=(supraocluzie dinti
superiori) a dintilor laterali
In cazul montarii inverse lateralerasturnare proteze

Rolul IM in RC
Stabilizare

a protezelor
Dispersare simultana
Armonioasa
A presiunilor ocluzale
Restabileste adeziunea si succiunea
Reaplicand protezele pe campul
protetic

Daca dintii au fost montati in


articulator
Lejoyeux-reguli

pt ocl echilibrat
balansata si suprimarea contactelor
premature in RC
CP sup V inf-prezervati=cuspizi activi
Ceilalti sunt de valoare secundara
Nici un cuspid activ nu va fi redus decat

in cursul unei miscari de diductie;el


vajena contactul bicuspidian al partii
opuse

Suprimarea contactelor
premature in propulsie

Regula

DUMI=corectarea
intereseaza versantele
distale
superioare/meziale
inferioare

Suprimarea contactelor
premature in lateralitate

Se

corecteaza din
cuspizii vestibulari
superiori
Cuspizii linguali
inferiori

Echilibrarea

ocluzala se face in mai


multe sedinte
Pentru ca protezele sa se aseze mai
bine pe camp
Sub actiunea presiunilor masticatorii
Dr asemenea si controlul fizionomic
se poate aprecia mai bine dupa
cateva zile-integrarea protezei
Functia fonetica

Adaptarea biologica
Se

face in timp-toleranta tisulara


Conditionata si de acceptarea psihica
Se modifica in functie de capacitatea
de realizare a functiilor ADM
Strans legata de starea emotionala a
pacientului
Increderea in medicul curant
Comunicare
Pretentii nerealiste

ADAPTARE BIOLOGICA
Tine

si de acceptarea psihica
La randul sau aceasta se coreleaza
cu particularitatile psihologice ale
pacientului edentat total
Necorespondenta intre varsta
biologica si cea psihica
Dificultate adaptare-SNC-reactii
motorii
Reactii emotionale declansate de
purtarea protezelor

Retusul leziunilor de
decubit
Contactul

bazelor cu mucoasa poate


provoca leziuni
Pacientul este chemat la control la
24-48h dupa aplicarea protezelor
Evidentierea leziunilor se face dupa
purtarea protezelor
Se marcheaza-se retuseaza din baza

Zone in care apar frecvent


leziunile de decubit
Zona

Ah
Vestibular-tuberozitati sau
Creste edentate retentive
Fren buza superioara
Frenuri laterale
Creasta milohioidiana
Zona linguala centrala
Torus mandibular
Tubercul piriform

Adaptarea functionala
Restaurarea

masticatorie intampina
dificultati la inceput
Papilele gustative
Scaderea fluxului salivarmedicatie/varsta/patologii diverse
Medicul trebuie sa indice consumul
diversificat de alimente
In primele zile alimente de
consistenta redusa si care creste
treptat

Indicatii

privind alimentatia:
-nu se recomanda muscatul din
alimente
-daca apar plangeri privind
bascularea in timpul masticatiei este
posibil ca bucatiel mestecate sa fie
prea voluminoase
Unii pacienti au refles de voma in
primele zile (verificarea DVO/poate fi
prea mare/Ah)

Agenti de curatare

Igienizarea protezelor

Instruire pacient
Spalare cu apa si sapun
Demonstratie
Perie de unghii
Agenti de curatare-patru
tipuri
-enzime
-acizi diluati
-hipocloriti alcalini
-peroxizi alcalini

enzimele
De tipul: lipazelor, tripsina,
amilaza,etc
Dizolva mucina
Saponifica acizii grasi
Dizolva calcificarile
Elimina substantele odorifere
Actiune bactericida
Actiune fungicida

Acizii diluati
HCl 5%
Acid fosforic 15%
Acid acetic (clasicul otet)
In 5 minute se dizolva tartrul

Hipocloritii alcalini
Au actiune bactericida
Dizolva matricea organica a placii bacteriene

Peroxizii alcalini
Sub forma de pulbere
Sau sub forma de comprimate
Amestecate cu apa elibereaza oxigen in solutie efervescenta

Baie ultrasonica-curatat
proteze

Stomatite protetice

definitie
Afectiunea muc bucale
caracterizata prin
fenomerne inflamatorii
determinate de diferiti
factori locali sau sistemici

Factori locali
Agenti fizici-traumatici,
termici obiceiuri
vicioase-fumat, etc
Agenti chimicicomponente ale
materialului protezei
Infectii locale

Diabet tip 2-predispune la


candidoza bucala
Tulburari
imunologice/hiv/hipotiroidism
Dieta dezechilibrata medicatie
prost administrata
Medicatia are rolul de a reduce
infectia, scade
morbiditatea,previne complicatiile

Factori sistemici

Stomatita protetica reprezinta cea mai


frecventa complicatie prezenta la nivelul
structurilor orale
la pacientii purtatori de proteze totale sau
partiale,
in special (maxilare)
Etiologie multicauzala in care mereu se
combina mai multi factori din cei prezentati
anterior

etiopatogenie

Aspecte care se coreleaza in


aparitia stomatitelor
Controlul

mecanic al placii
bacteriene+obiceiuri ale purtatorului
de proteze
Stabilitatea protezei
Incidenta aparitiei -6luni de la
aplicarea protezei-poate fi redusa
prin educarea asupra sanatatii orale
Incidenta se coreleaza cu purtarea
permanenta a protezei

tipuri
Stomatita

bacteriana-afte
bucale/leziuni tuberculoase/leziuni
sifilitice
Stomatita virala-stomatita herpetica
Stomatita tabagica
Stomatita protetica

Afte bucale
Cel mai frecvent intalnite ca leziune intraorala
Sunt infectioase, contagioase
Localizare:bolta palatina, mucoasa jugala, planseu
Evolutie rapida insotite de durere intensa
Raspund bine la tratament
Aspect clinic albicios in centru inconjurate de un lizereu
intens eritematos
Tratate se vindeca in timp de 7-10zile

Dureroase
se dezvolta
rapid,
suprainfectare

Afte bucale

Cauze: igiena deficitara


Traumatizare tesuturi la
periaj intempestiv
Boli imunosupresoare

stomatita tabacica

Leziuni de culoare albe situate la nivelul palatului dur sau moale


La niovelul zonei care expusa fumului cald
Caracterizat de prezemta papulelor reliefate cu centru rosuglande salivare minore inflamate cu modificari metaplastice/
considerate leziuni premaligne

Factor favorizanti in
stomatita protetica
Sistemici
Fiziologici/disfunctii endocrine/status

nutritional
afectat/neoplasme/imunosupresii/AB cu
spectru larg
Locali
Dieta carbohidrati
Alcool/tutun/hiposalivatia
Igiena/purtare permanenta protze

Factori determinanti in
stomatita protetica
Protetici
Proteze cu echilibru deficitar
Probl ocluzale/DVO marita/sau

micsorata/zone retentive
Infectiosi
Colonizare bacteriana si fungica

Semne clinice
In

general asimptomatica
Aspect congestiv de care pacientul
nu e constient
Edem
La palpare mucoasa prezinta aspect
de tesut friabil
Unii pacienti prezinta mici sangerari,
senzatie de arsura xerostomie sau
alterarea gustului

Forme clinice clasificarea


Newton-severitate
Tip

I pin ball-cea mai mica


severitate-inflamatie localizata,
simpla hiperemica
Tip II-eritem difuz restrictionat la
teritoriul mucoasei in contact cu
baza protezei
Tip III cu suprafata granulara sau
hiperplazia inflamatorie papilararaspuns epitelial la inflamatia
cronica-secundar colonizarii

Exemplificari forme clinicelocalizari

Stomatita protetica
cls I Newton

Stomatita
protetica cls II
Newton

Proteza veche/instabila/igiena
proasta

Stomatita protetica Newton


cls II la o proteza scheletata

Exemplificari stomatite

Forma cls III Newton-hiperplazia


papilara-exemplificare

Hiperplazie papilara in zona distala


posterioara la maxilar

Hiperplazie papilara la nivelul


torusului palatin

Hiperplazie papilara forma


cronica fibroasa

Hiperplazie papilara la
nivelul torusului

Stomatita protetica N
cls III la 48h dupa
suprimarea protezelor

Stomatita protetica
N cls III la
prezentare

Localizare forma hiperplazie


papilara
Acolo

unde baza protezei este


instabila fata de campul protetic:
-palat
-versant vestibular
-cresta edentata (in special zonele cu
creasta fibroasa)

Edentatie totala unimaxilara cu dinti


antagonisti prezenti
Sindrom kelly instalat cu
Fibrozarea crestei frontale maxilare
Scaderea DVO
Aparitia cheilitei angulare
Instabilitatea protezei
Igiena proasta
Stomatita protetica +hiperplazie papilara
pe versantul vestibular al crestei
Cu suprapunerea factorului microbian

Prezentare caz-stomatita
protetica cu hiperplazie
protetica

diagnostic
Diferential

cu:
-cancerul mucoasei orale
-stomatita de contact
-manifestari orale inc adrul
afectiunilor autoimune
-afectiuni orale in afectiunile
sistemice

tratament
Suprimarea

protezei
Igienizare cu agenti antimicrobieni
Apa de gura cu clorhexidina
Laser cu energie joasa-pentru
reducerea inflamatiei mucoasei
Daca este nevoie se indeparteaza
chirurgical prin diferite metode insa
numai dupa amendarea fenomenelor
inflamatorii si inlaturarea factorului
microbian daca exista

Stomatita candidozicaetiologie
Suprapunerea

infectiei candidozice
pe terenul cu leziuni inflamatorii al
purtatorului de proteza
Intretinuta prin igiena deficitara
Fiind favorizata de varsta, unele
afectiuni generale, medicatie

localizare
E

de tip invaziv
Candida este saprofita-prezenta
peste tot in organism iar daca nr
creste peste masura, devine
patogena
La niv CB-pe mucoase, pe
restaurarile protetice, comisuri, buza
inf-rar

Candidoza
pseudomembranoasa

La nivelul crestelor
edentate

La nivelul fetei dorsale a


limbii

Candidoza

bucala la dentat arata


asocierea cu alte boli generale de
sistem:scaderea imunitatii, diabet,
boli de sange, sindromul Sjogren,
xerostomia indusa medicamentos
In general este foarte rara
Extinderea teritoriului in afara
cavitatii bucale apare in cazul
cheilitei angulare
Dar poate afecta si buzele

Candidoza care afecteaza si


buza inferioara

inainte

Dupa tratament

Forme clinice
Acute
-pseudo-membranoasa
-eritematoasa acuta atrofica
-glosita mediana romboida

Cronice
-orala cronica-leucoplazica
-endocrine cu localiz muco-cutanata
-cronica multifocala

tratament
Tratament

antifungic
Verificare: adaptarea bazei
protezei/echilibrare ocluzala/DVO/RC
Igienizare cu periaj minutios
Noaptea puse in sol cu
clorhexidina/hipoclorit de Na diluat
(10picaturi/pahar) indepartate din
gura
Scade iritatia mecanica

Terapia antifungica dupa


confirmare
Terapie

topica
Clotrimazol/nistatin-per os iar
proteza trebuie sa nu mai fie purtata
pe parcursul tratamentului/aplicarea
pe fata interna de geluri cu
antifungicie-cpatusire proteze cu
material de conditionare+agenti
antifungici

Mecanisme de actiune
medicamente
Clotrimazol-altereaza

permeabilitatea celulelor si le inhiba


cresterea si dezvoltarea
Nistatin/micostatin-altereaza
permeabilitatea prin legarea la
gruparile sterol-celula se scurge
Tratamentul se continua inca 48ore
dupa incetarea simptomatologiei

dispensarizare
Igienizare

si control
Corelatie cu durata purtarii
Educarea pacientilor
Daca e infestata proteza exista 2
posibilitati: se face o alta proteza(respectiv
nu se incepe realizarea unei noi proteze
pana ce nu e redusa infectia cu Candida)
Sau daca infectia se petrece dupa
aplicarea protezei nou confectionate se
sterilizeaza cu raze gama.

complicatii
Nu

s-a raportat malignizarea hip


papilare

prognoza
Eliminarea

fact mecanici cauzali


Igiena orala buna si admin terapiei
antimicotice de obicei amendeaza
leziunile inflamatorii si se vindeca
rapid

Educatia pacientului
Componenta

educationala in
preventia sanatatii orale
Lucru calitativ profesional cu
pacientii si membrii familiei
Indicatii de purtare si mentenanta a
protezei

Lichen plan

Poate

determina
sensibilitate la
masticatie/periaj
/sensibilitate a
mucosei
senzatie de
arsura sau
durere

Stare inflamatorie cronica de origine


autoimuna
Necontagios de la o persoana la alta
Contagios daca in gura exista o
leziune
Temporizare extractii

Tratamente medicamentoase
LICHEN PLAN BUCAL
pre protetice
Lichen plan bucal-afectiune
inflamatorie cronica cu etiologie insuf.
cunoscuta cu risc de malignizare in
zona aparuta; necesita monitorizare
atenta din acest motiv; da senzatie de
discomfort, arsura sensibilitate la
atingere (cu alimente sau periaj)
Tratament cu vitaminoterapie
Nu este contagios; Dar necesita
tratament inainte de orice procedura
chirurgicala in zona deoarece se
intinde daca producem o interventie
sangeranda inainte de vindecare
Poate aparea si la nivelul limbii
(afectarea gustului) sau mucoasei fixe
sau planseului bucal
Exista si o forma hipertrofica

Poate afecta si regiunile


cutanate si mucoasa vaginala;
este o conditie patologica
insuficient cunoscuta
Factori cauzali:hepatita C
medicatie pe baza de arsenic,
lucrari protetice din aur sau CrNi, anumite substante chimice