TEHNOLOGII DE CULTIVARE A PLANTELOR

FURAJERE
POACEAE ANUALE:
CULTURA PORUMBULUI PENTRU SILOZ sau MASA
VERDE
Importan:
silozul:

punea de iarn a animalelor

asigur de pe un ha pn la 15.000 UN
coninutul de protein pn la 5-10% din SU
raportul ntre unitile nutritive i proteina brut este de
60-65/1

coeficient ridicat de digestibilitate

porumbul mas verde: se nsmneaz la sfritul lui mai sau n luna
iunie(dup culturi care elibereaz terenul devreme)
i se administreaz animalelor de la sfritul lunii
iulie pn la sfritul lunii octombrie
se pot obine de pe un ha pn la 9000 UN
coeficient ridicat de digestibilitate

Zonarea ecologica:
Se cultiva n mai toate zonele ecologice, dar foarte favorabile sunt zonele
irigate din Cmpia Dunarii, Dobrogea, sudul Moldovei si Cmpia
Banatului, pe solurile de tip cernoziom, balan de stepa, brun roscate de
padure si aluvionare.
Nefiind nevoie de coacerea boabelor se poate cultiva i n zonele mai
nordice, sau la altitudine mai ridicata

Locul n asolament:

Se poate cultiva:

-n ogor propriu, mai multi ani pe acelasi teren,

-n rotaii de 3-5 ani cu plante premergatoare care prsesc terenul
devreme (borceaguri de toamn, mazre, cerealele de toamna)
-Este o bun premergtoare pentru toate celelalte plante furajere.

Hibrizii cultivai:
- hibrizii precoci (35-40%) din suprafata (n zonele mai nordice sau mai inalte, sau
ca si cultura a II-a in zonele favorabile)
- trzii (60-65% - n zonele de cmpie, podi): Elan, Turda 200, Fundulea 420)

CAUSSADE SEMENCES:

ASTERI CS
FAO 270, hibrid timpuriu
Hibrid simplu
Bob sticlos/semisticlos
Suma temperaturilor (> 6C)
nflorire: 880
Porumb furaj (30% s. u.): 1450
AVANTAJE
Randament exceptional n substanta uscata/ha
Potential foarte bun de boabe
Degradarea lenta a amidonului, mpiedica aparitia acidozei
Varietate utilizata pentru obtinerea de biogaz
Rezistenta crescuta la temperaturi scazute n primele faze de vegetatie
RECOMANDRI
Densitatea:
- 70 000 80 000 pl/ha, neirigat
- 80 000 90 000 pl/ha, irigat
Zonare: zonele colinare si de podis din Transilvania, Moldova, Muntenia
dar si n zonele de cmpie n special ca si cultura a doua, n conditii de
irigare

ESTORI CS
FAO 450, hibrid semitardiv
Hibrid simplu
Bob dentat
Suma temperaturilor (> 6C): nflorire: 1010
Porumb furaj (30% s. u.): 1670
AVANTAJE
Excelent vigoare la pornirea n vegetaie
Dezvoltare vegetativ spectaculoas
Caracter stay-green foarte pronunat
Digestibilitate foarte bun
Randament excepional n substan uscat/ha
Hibrid foarte sntos la sfritul ciclului de vegetaie (aparat foliar,
tulpin, tiulete)
RECOMANDRI
Densitatea:
- 70 000 80 000 pl/ha, neirigat
- 80 000 90 000 pl/ha, irigat
Zonare: toate zonele n care se cultiv porumbul pentru siloz.

GRATIFI CS
FAO 550, hibrid tardiv
Hibrid simplu
Bob dentat
Suma temperaturilor (> 6C) nflorire: 1050
Porumb furaj (30% s. u.): 1700
AVANTAJE
Excelent vigoare la pornirea n vegetaie
Dezvoltare vegetativ spectaculoas
Randament ridicat n substan uscat
Excelent raport randament/valoare alimentar
Profil alimentar bine echilibrat ceea ce face ca silozul obinut s
constituie pilonul raiei furajere
Furaj bogat n energie i foarte bine valorificat de ctre animale
Excelent rezisten la cdere
RECOMANDRI
Densitatea:
- 70 000 80 000 pl/ha, neirigat
- 80 000 90 000 pl/ha, irigat
Zonare: toate zonele n care se cultiv porumbul pentru siloz

PIONEER
FAO 500 / CRM 107 (CORALBA)
nu cedeaz
hibrid simplu, tardiv, cu un potenial de producie foarte ridicat (80-90
tone/ha).
plant foarte nalt, foliaj bogat, tiulete cu inserie nalt, lungi, de form
conic ngroat,
randament n semine ridicat, bob dentat de culoare galben.
AVANTAJE:

Adaptabilitate la diferite condiii ecologice pentru siloz

Digestibilitate ridicat a silozului

Stabilitate foarte bun a produciilor de siloz

RECOMANDRI:
Zonele de cultur recomandate pentru acest hibrid sunt nordul i centrul
rii.
Densitate:
70.000 - 80.000 plante recoltabile/ha.

FAO 530 / CRM 108 (PR34Y02)

campion la proteine
Caracteristici generale:
hibrid simplu, tardiv, cu un potenial de producie foarte ridicat (80-90
tone/ha).
are un ritm rapid de cretere n primele faze de vegeta ie.
plant foarte nalt, foliaj bogat, tiulete cu inserie medie, lung, de
form conic ngroat,
randament n semine ridicat, bob semidentat de culoare galben.
AVANTAJE

Adaptabilitate la diferite condiii ecologice pentru siloz

Digestibilitate ridicat a silozului

Stabilitate foarte bun a produciilor de siloz

RECOMANDRI:
Zonele de cultur recomandate pentru acest hibrid sunt nordul i
centrul rii.
Densitate:
70.000 - 80.000 plante recoltabile/ha

Pregatirea terenului:
Pentru cultur semnat primvara:
artura de toamn la 25 cm adncime

nivelarea terenului, primvara, printr-o trecere cu grapa cu discuri n

agregat cu grapa cu coli, urmat de o trecere cu cultivatorul echipat cu
cuite sget i grape cu coli

Pentru culturile succesive:

prelucrarea terenului cu grapa rotativ sau 2 treceri cu grapele cu
discuri n agregat cu grapele cu coli

Fertilizarea:
porumbul prefer terenurile fertile, astfel c pentru 1 ton de SU are
nevoie de 14-15 kgN; 5,5-6 kg P2O5; 13-14 kgK2O; 4-5 kg Ca
n ogor propriu, are nevoie de 20-40 t/ha gunoi de grajd care se
administreaz toamna sub artur; 50 kg/ha P2O5 i 50 kg/ha K2O tot
din toamn, iar primvara se recomand 70-100kg/ha N
n cultur succesiv, gunoiul, fosforul i potasiul se administreaz
plantei premergtoare, iar azotul la pregtirea patului germinativ

Semnatul:
se folosete smna tratat cu fungicide
temperatura solului 8oC la insmnrile de primvar
calendaristic prima decad a lunii aprilie n zonele de cmpie

a doua decad a lunii aprilie n zonele de deal

Culturile succesive se nsmneaz imediat dup ce se elibereaz

terenul de cultura premergtoare.
pentru mas vede este recomandat nsmnarea ealonat
se folosesc semntorile de precizie (SPC) pentru cultur semnat
primvara sau siloz(la 70 cm ntre rnduri), sau semntorile universale
(SUP 21/29) la distan de 20-30 cm ntre rnduri - pentru porumb mas
verde
adncimea de semnat 6-8 cm
Cantitatea de smn: 20-25 kg/ha pt. porumb siloz i 80-130 kg/ha pt.
mas verde

ngrijirea culturii
consta din cteva udari, combaterea buruienilor, a bolilor si
daunatorilor.

Recoltarea
se face cnd porumbul a acumulat o masa vegetala maxima n faza de
ceara a boabelor cu masini specializate.
Porumbul masa verde se recolteaza inainte de aparitia panicului.

Productia poate atinge 60-80 tone/ha masa verde n conditii de

irigare si 25-40 tone/ha pe teren neirigat.

Cultura sorgului furajer.

Aceasta planta ncepe sa se impuna n alimentatia animalelor
pentru continutul mare n calciu si fosfor si pentru rezistenta
la seceta.
Sorgul ca specie (Sorghum vulgare, Sorgum bicolor) are
doua subspecii folosite ca furaje:
sorgul pentru boabe cu panicul compact, dens care
formeaza boabe mari si
sorgul furajer cu panicul rasfirat si care lastareste puternic
Zonarea ecologica. Se cultiva n Cmpia Romna, Dobrogea,
sudul Moldovei si Cmpia Banatului pe soluri de tip
cernoziom si brun roscat de padure dar prefera si aluviunile.
Locul n asolament. Sorgul urmeaza dupa leguminoase
perene, cereale de toamna, sfecla, porumb, plante
medicinale, plante furajere, care elibereaza terenul pna la 25
aprilie n cultura principala.

Hibrizii.
Se cultiva numai hibrizi simpli dupa cum urmeaza:
-La sorgul pentru boabe: Andreea, Arolba, Fundulea 21,
Fundulea 30, Fundulea 32;
- La sorgul furajer: Nutricom;
-La hibridul sorg x iarba de sudan: Fundulea 1104, Tinca si
Tutova.
Pregatirea terenului. Incepe cu ncorporarea a 30-80 tone/ha gunoi
de grajd odata cu aratura, la care se adauga fosfor si potasiu n
doze de 50-90 kg/ha. Sorgul valorifica eficient azotul care se aplica
la semanat si dupa fiecare coasa.
Ca lucrari ale solului se asigura aratura de toamna si patul
germinativ n primavara cu grapa cu discuri si cu combinatorul n
preziua semanatului, sau cu grape rotative 1 sau 2 treceri

Semanatul se efectueaza dupa 1 aprilie, la o temperatura n sol de

+12...13C fiind o planta iubitoare de caldura, asigurnd urmatoarele
reguli:
-La sorgul pentru boabe:
-numar de plante la ha 77-200 mii plante pe teren irigat si
-150-300 mii plante la teren neirigat;
-Norma de samnta 8-12 kg/ha;
-distanta ntre rnduri 50-70 cm;
-adncimea 3-6 cm n functie de sol;
La sorgul furajer si hibridul sorg x iarba de sudan:
numar de plante: 150-200 mii/ha;
samnta 40 kg/ha;
distanta ntre rnduri 12,5-15 cm;
adncimea de semanat 2-3 cm.
ngrijirea culturii. n perioada de vegetatie se fac lucrari de ngrijire a
culturilor prin 2-3 udari, erbicidarea, n faza de nfratire a plantelor si
combaterea daunatorilor (Tanymecus)

Recoltarea.
Pentru nutret verde ncepe cnd plantele au naltimea de 40-50 cm si se
continua timp de 20-25 de zile pna la aparitia paniculului.
Pentru fn se recolteaza cnd apare paniculul.
Productia, este de 25-30 tone/ha masa verde.