Sunteți pe pagina 1din 89

ANAMNEZA

SEMIOLOGIE MEDICALA

Activitatea de analiza/ sinteza a simptomelor si semnelor de boala


se incheie cu o concluzie, care nu este altceva decat diagnosticul
clinic. Acesta poate fi uneori complet si corect, dar de cele mai multe
ori trebuie confruntat cu datele de investigatie complementara.
Rezultatul sintezei interpretative in noua circumstanta informationala
este diagnosticul definitiv, pe care se bazeaza atitudinea
terapeutica.
In procesul de stabilire a diagnosticului, practicianul beneficiaza
uneori de un reper care corespunde notiunii semiologice de
sindrom. Acesta este un ansamblu coerent si sistematizat de
mamanifestari care corespund unei entitati clinice, morfologice si
functionalecu caracter de generalizare sintetizand trasaturile mai
multor individualitati nosologice, dintre care fiecare are o etiologie
distincta. Gruparea semnelor si simptomelor in sindroame permite
medicului sa se orienteze spre acele metode de explorare cu
valoare in facilitarea diagnosticului.

SEMIOLOGIE MEDICALA
FOAIA DE OBSERVATIE

Este documentul medical care se intocmeste bolnavului internat


intr-o unitate sanitara cu paturi.
Calitatea foii de observatie atesta competenta, corecttitudinea si
minutiozitatea medicului , si in afara de valoarea medicala, foaia de
observatie reprezinta un document sstiintific pentru cercetari
retrospective sau prospective, precum si un document juridic in
justitie.
Date personale
Nume, prenume, numele parintilor, data nasterii, domiciliul, profesie,
loc de munca
Date calendaristice- data internarii si ora prezentarii, data externarii
sau data transferului

ANAMNEZA

Reprezinta totalitatea informatiilor pe care medicul le obtine din


conversatia cu bolnavul in vederea stabilirii diagnosticului.
Abordarea pacientului este prima actiune de care depinde succesul
ulterior. Cateva dintre calitatile necesare examinatorului sunt:
interes, din care bolnavul sa simta nu numai curiozitate
profesionala, ci si dorinta dea afi inteles si ajutat; ingaduinta, caldura
si simpatie, politete si flexibilitate, care asigura o atmosfera
corespunzatoare discutiei cu bolnavul, precum si optimism, care va
mentine tonul general al conversatiei la un nivel incurajator si
constructiv.
Atitudini daunatoare sunt indiferenta, graba si bruscarea pacientului
Relatarea. Pacientul va fi incurajat sa relateze suferinta sa intr-o
maniera personala, iar examinatorul va inregistra nu numai
simptomatologia, dar isi va forma o impresi despre personalitatea
pacientului,, gradul de inteligenta si reactiile afective ale acestuia.

ANAMNEZA
Interogatoriul- este medicul intervine in cadrul anamnezei
pentru a realiza urmatoarele deziderate:
mentinerea discutiei intr-un cadru specific al subiectului si dirijarea
acesteia spre aspecte de interes particular, scoaterea in evidenta a
unor date care ar fi putut fi omise de catre bolnav. In, trebarile
trebuiesc formulate simplu, corespunzator gradului de inteligenta a
bolnavului, in maniera si ritmul adecvat starii lui psihice, si in functie
de calitatea relatarii initiale, care astfel trebuie sa castuge coerenta.
Inregistrarea datelor este metoda de a transpune in scris informatiile
culese de la bolnav,cu scopul de a fi retinute pentru uzul
examinatorului.

ANAMNEZA
Intocmirea anamnezei este o operatiune
indispensabila in cadrul examenului clinic.
60% din informatiile care stau la baza
diagnosticului au ca sursa de provenienta
anamneza
Neglijarea anamnezei este una dintre cele mai
frecvente surse de eroare in medicina
Exista si situatii limita (bolnavi comatosi, afaici,
confuzi) sau in practica pediatrica , in care
medicul trebuie sa faca toate eforturile pentru a
obtine informatiile de la apartinatori.

ETAPELE ANAMNEZEI
Anamneza conventionala-atinge succesiv etapele
tehnice

Anamneza comprehensiva-principiul totul trebuie

orientat cat mai direct spre diagnostic.


Cand timpul dedicat examenului cliniceste restrans, unele elemente
de anamneza vor fi suprapuse examenului obiectiv.

ANAMNEZA
Varsta- probabilitatea de a intalni o anumita boala la un pacient
depinde intr-o oarecare masura de varsta acestuia: ex. La nou
nascut- se manifesta semnele traumatismului obstetrical;
malformatii congenitale etc; la sugar patologia este dominata de
tulburari digestive: la copilul mic- boli infectocontagioase eruptive,
angine, IACRS; la adoescent- tulburari hormonale legate de
pubertate; la adul se intalnesc mai frecvent boli cardiovasculare,
ulcer duodenal, diabet zaharat; varstnicii prezinta boli cronice
degenerative: ateroscleroza, AVC, artroze, fenomene de involutie
senila, tumori maligne

Sexul-Prevalenta sexuala a unor boli se datoreaza


particularitatilor morfologice si functionale diferite ale organismului
femeii sau barbatului.

ANAMNEZA

Afecteaza predominent sexul masculin urmatoarele afectiuni: IMA,


cord pulmonar cronic, trombangeita obliteranta, BPOC, ulcer
duodenal, glomerulonefrita cronica, acromegalia, insuficienta
corticosuprarenala, guta , sindromul Reiter, neoplasmul
bronhopulmonar, neoplasm gastric
Afecteaza predominent sexul feminin urmatoarele afectiuni: stenoza
mitrala, tromboflebita, astmul bronsic, ulcer gastric, colecistite,
litiaza biliara, infectii ale cailor urinare, hipertiroidismul, poliartrita
reumatoida, LES, sclerodermie, neoplasm mamar

ANAMNEZA
Locul nasterii si domiciliul Distrofia endemica tireopata (gusa endemica) apare in
regiunile in care solul si apa au continut redus de iod.
Malaria esteraspandita in zonele cu lacuri si balti
salbatice
Nefrita tubulointerstitiala endemica (nefropatia
balcanica) apare in zona Banatului
Fluoroza (boala dintilor patati)apare in regiunile cu apa
potabila excesiv de bogata in fluoruri.

ANAMNEZA
Motivele internarii-se inregistreaza toate simptomele si semnele
de boala pe care le acuza bolnavul. Aceste se grupeaza pe categorii de
aparate in suferinta ( manifestari digestive, cardiace, renale, genitale) si
ierarhizate dupa criteriul dominantei lor in raport cu diagnosticul. Nu se
admit in acest cadru formulari cu aspect de diagnostic (ex gripa, pleurezie),
acestea isi vor gasi locul potrivit in istoricul bolii.

Istoricul bolii- stabileste cronologia evenimentelor legate de


suferintele pentru care bolnavul se adreseaza medicului. Istoricul bolii este o
naratiune cronologica ce se vrea completa si comprehensibila. Nu se pot da
scheme standard valabile pentru toate situatiile intalnite in practica, dar
efortul medicului va fi mai putin dificil prin atingerea urmatoarelor puncte:
Debutul bolii: data, felul debutului (brusc sau insidios), circumstantele
debultului, simptomele initiale, factorii care ar fi putut declansa boala.

ANAMNEZA
Atitudinea bolnavului fata de boala
prezentarea la medic, ignorarea suferintei, recurgerea la
automedicatie, ce diagnostic i s-a stabilit, ce fel de tratament s-a
indicat, daca bolnavul a urmat indicatiile terapeutice si ce rezultat au
avut acestea : ameliorare, satre nemodificata, agravare.

Cum au evoluat manifestarile de la debut pana


in momentul examinarii: periodic (ulcer gastric ,
duodenal) ,in crize( colica biliara, astmul bronsic), progresiv
(neoplaziile)

Ce anume l-a determinat nemijlocit pe bolnav sa


se prezinte la medic

ANAMNEZA

Istoricul bolii nu trebuie sa se limiteze la aspecte de tip biografic, ci sa


cuprinda o descriere minutioasa a cat mai multe fatete ale suferintei, privite
in interrelatia lor si in raport cu mediul inconjurator.
Pentru ca durerea este unul din simptomele cel mai frecvent intalnite in
patologie, ea serveste perfect ca exemplu de analiza semiologica dupa
criterii standard, dupa cum urmeaza:
Localizare- raportat la regiunea topografica in care bolnavul percepe
durerea
Caracter- torsiune, arsura, constrictie, sfasiere, intepatura
Intensitate- mica, mare, atroce
Iradiere- topografia iradierii este uneori patognomonica pentru diagnostic
Durata- secunde, minute, ore, zile
Conditii de aparitie- cauza care declanseaza durerea
Conditii de disparitie- o anumita pozitie a corpului, repusul, alimentatia,
caldura locala etc
Simptome de acompaniament- manifestari care apar si cedeaza odata cu
durerea.

ANAMNEZA
ANTECEDENTE FAMILIALE

Anumite boli se intalnesc la mai multi membri ai aceleiasi familii,


adica poseda agregare familiala.
Ereditatea multifactoriala transmiterea facultativa si deci
neregulata a unor trasaturi codificate de mai multe gene (ereditate
poligenica)- este recunoscuta pentru un numar de boli ca HTA,
ulcerul duodenal, litiaza biliara sau renala, obezitatea, cardiopatii
congenitale, schizofrenia
Coabitarea este un alt factor care poate explica agregarea familiala
a unor boli. Ex rahitismul va fi prezent la copiii unei familii care
locuieste intr-o casa intunecoasa, insalubra; tuberculoza -incidenta
crescuta in familiile in care unul din membri este purtatorde bacil
Koch

ANAMNEZA

ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE

In foarte milte cazuri se poate stabili o relatie de tip cauza- efect intre
antecedente de boala si grupul de simptome pentru care bolnavul se
adreseaza medicului.Se obisnuieste ca bolnavii sa fie intrebati despre toate
bolile de care stiu ca au suferit, exceptand boala actuala, iar sistemul de
inregistrare trebuie sa fie cronologic
Bolile infectioase acute pot determina complicatii organice (ex. Hepatita
virala acuta- hepatita cronica; angine streptococice-reumatism articular
acut-valvulopatii- insuficienta cardiaca.
Bolile infectioase cronice- TBC, sifilis, infectii de focar- pot afecta oice
structura a organismului, prin insamantare directa sau prin complicatii
imunologice.
Boli organice: respiratorii, cardiovasculare, digestive, renale, endocrine

Imprejurari morbide semnificative-interventii chirurgicale,


traumatisme, hemoragii, transfuzii, intoxicatii

ANAMNEZA

ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE

Debutul menstruatiei- menarha care mrcheaza inceputul pubertatii- se situeaza in


jurul varstei de13 ani. Pubertatea intarziata (dupa 14 ani) poate fi constitutionala sau
determinata de boli ereditare( sdr Turner), endocrine (tumori distructive ale hipofizei)
sau organice (diabet zaharat, nefropatii cronice). Pubertatea precoce (inainte de 8
ani) este o boala endocrina de sine statatoare.
Succesiunea ciclurilor menstruale- 28 zile, cu limite intre 18 si 45 de zile.
Succesiunea menstrelor poate fiintrerupta- amenoree- sarcina, alaptare, menopauza,
boli psihice sau endocrine. Tahimenoreea- frecventa crescuta a ciclurilor menstruale;
Bradimenoreea- frecventa scazuta a ciclurilor menstruale
Durata ciclului menstrual este de aprox. 5 zile, dar poate fi crescuta- polimenoree sau
scazuta- oligomenoree. Cand durata fluxului menstrual depaseste 10 zile se numeste
menoragie. Sangerarea in afara ciclului menstrual se numeste metroragie
Cantitatea toatala de sange menstrual este aprox 150 ml, cu maximul in ziua a 2a.
Aceasta poatefi crescuta-hipermenoree- in hiperestrogenism, inflamatii genitale,sau
saczuta- hipomenoree- femei multipare, avansate in varsta, inflamatii genitale

ANAMNEZA

Imprejurari legate de sarcina si nastere: numarul sarcinilor, al


nasterilor, al avorturilor- spontane sau provocate, greutatea copiilor
la nastere, eventuale patologii obstetricale
Climacteriul sau premenopauza- se situeaza in jurul varstei de 4245 de ani si se traduce prin modificarea ritmului ciclurilor menstruale
si poate fi insotita de tulburari generale
Menopauza normala (45-50 ani)- poate fi asimptomatica sau sa se
manifeste ca o adevarata furtuna hormonala, generatoare de
bufeuri de caldura, crize sudorale, tulburari psihice- iritabilitate,
reactii depresive, manifestari cardiovasculare, simptome digestive.

ANAMNEZA
CONDITII AMBIENTALE

Factorii de mediu pot actiona direct pentru a produce boala ( ex


intoxicatii) sau ca si conditie permisiva in aparitia unei anumite
afectiuni la pacienti cu predispozitie
LOCUINTA
Inhalarea prafului de casa poate determina declansaea unei crize
de astm bronsic. Locuinta este mediul in care care are loc
contagiunea intrafamiliala ( ex gripa, TBC, zoonoze).
ALIMENTATIA
Aimentatia unilaterala, cu exces de glucide si/sau lipide conduce la
obezitate, ateroscleroza, diabet zaharat.Carentele vitaminice se
reflecta in tulburari de crestere si dezvoltare la copii si adolescenti

ANAMNEZA
CONSUMUL DE TOXICE
Consumul de alcool predispune la boli hepatice,
neurologice, digestive, cardiace, psihice.
Fumatul
Abuzul de cafea
CONDITII DE VIATA SI MUNCA
Profesia
Efortul profesional, conditii la locul de munca

SEMIOLOGIA MUSCHILOR
STRIATI

Suferintele musculare apar ca urmare a afectarii fibrelor musculare,


prin perturbarea inervatiei sau a vascularizatiei sau prin leziuni ale
elementelor tesutului conjunctiv .
Diagnosticul acestor afectiuni se bazeaza pe date clinice, bilant
biochimic, electromiograma si biopsie musculara.
Date clinice: varsta de debut a afectiunii, durata si rata de progresie
a acesteia; ex unele miopatii congenitale debuteaza in copilarie, pe
cand formele dobandite apar la varsta adulta.
O evolutie acuta- intoxicatie; formele subacute sugereaza miopatii
metabolice, iar formele cronice miopatii inflamatorii.
Factorul genetic este evident in unele miopatii congenitale- analiza
ADN

SEMIOLOGIA MUSCHILOR
STRIATI
Simptome:

Senzatia de slabiciune musculara, sau lipsa de forta musculara- principalul


simptom este resimtita la toti muschii, cu durata incerta. De obicei este
acuzata slabiciunea musculaturii cervicale, toracice si a mainilor
Afectarea musculaturii dependente de nervii cranieni povoaca perturbari
oculare, masticatorii, de deglutitie, de vorbire sau a mimicii faciale
Slabiciunea localizata la musculatura cervicala se manifesta la ridicarea
capului
Afectarea musculaturii toracice determina dificultati la rasucirea in pat si la
miscarea de extensie a coloanei vertebrale
Afectarea musculaturii bratelor determina dificultate la ridicarea mainilor
deasupra capului
Afectarea membrelor inferioare dificultate la ridicarea de pe scaun
Afectarea musculaturii distale a membrelor inferioare- imposibilitatea de a
sta pe varfuri

SEMIOLOGIA MUSCHILOR
STRIATI

Durerea musculara de repaus-miopatii inflamatorii- dermatomiozita,


miozite virale, reumatice sau in vasculite, mioglobinurie, alcoolism,
intoxicatii
Crampele musculare (declansate de contractii puternice si stopate
de intinderea pasiva a muschiului) apar in deshidratari,
hiponatrenie, insuficienta renala, miopatii metabolice
Contracturile musculare- apar la bolnavi cu defecte ale enzimelor
glicolitice dupa eforturi fizice
Spasme faciale- hipocalcemie, hipomagneziemieMiotonii- intepenire, cu dificutate in relaxarea musculara dupa
contractii puternice
Mioglobinuria- eliberarea de mioglobina din fibrele musculare
distruse rapid ( rabdomioliza)-dureri musculare si slabiciune

SEMIOLOGIA MUSCHILOR
STRIATI
Examenul obiectiv

Inspectia urmareste volumul maselor musculare- emaciere/ hipertrofie


Afectarea sistemului motor modifica forma si functia muschilor .Intreruperea completa
a caii motorii determina paralizia sau plegia:
Monoplegia- paralizia unui membru
Hemiplegia- paralizia membrului superior si inferior de aceeasi parte
Paraplegia- paralizia ambelor membre inferioare
Tetrplegia- paralizia celor 4 membre.
Leziunile neuronului motor central-se prezinta sub forma hemiplegiei/ paraplegiei
Pareza faciala de tip central- asimetria fetei, stergerea santului naso-genian,
coborarea comisurii bucale
Leziune hemisferica-devierea globilor oculari spre partea opusa membrelor paralizate
( bolnavul isi priveste leziunea)
Leziuni pontine- devierea globilor oculari spre membrele paralizate
Deficitul motor al membrelor este total. Perioada de recuperare coincide cu instalarea
spasticitatii, primul semn fiind exagerarea reflexelor osteotendinoase.

SEMIOLOGIA MUSCHILOR
STRIATI

Leziunile neuronului motor periferic- vor afecta mobilitatea, tonusul si


troficitatea musculaturii din teritoriu si reflexele osteotendinoase.Deficitul
motor va evolua cu hipotonie musculara, ROT abolite, atrofie musculara,
fasciculatii.
Akinezia- incapacitatea de a initia schimbari in activitatea motorie si de a
realiza miscari rapide si precise- boala Parkinson
Hipokinezie/ Bradikinezie- diminuarea acestor aptitudini
Rigiditatea- starea de contractie permanenta a muschilor
Tonusul muscular- rezistenta opusa de un membru relaxat.
Atetoza- imposibilitatea de a mentine muschii intr-o anumita pozitie
Mioclonusul si spasmul muscular- contractii musculare de scurta durata,
intamplatoare si involuntare
Asterixis- flapping tremor- miscari aritmice si rapide produse de
intreruperea scurta a contractiei musculare tonice- se observa la
maini,antebrat, brat
Tremorul- oscilatie ritmica a degetelor de la maini, antebrat, brat
Ticurile- miscari sau gesturi repetitive, stereotipe si neregulate

SEMIOLOGIA MUSCILOR STRIATI


Aprecierea fortei musculare se face pentru fiecare grup muscular in
parte, pe o scala de evaluare :
Gr 5-forta musculara normala
Gr 4- miscare activa contra gravitatiei si rezistentei
Gr 3- miscare activa contra gravitatiei
Gr 2- miscare activa cu gravitatia eliminata
Gr 1- contractie schitata
Gr 0- fara contractie.

Explorare paraclinica
Enzime serice de origine musculara- creatinkinaza, aldolaza,
lacticdehidrogenaza, aspartataminotransferaza
Electromiografia
Biopsia musculara

SEMIOLOGIA MUSCHILOR
STRIATI
Boli musculare:
Ereditare- Distrofii musculare/ Miopatii congenitale/ Miopatii
metabolice/ Miotonia/ Paralizii periodice

Inflamatorii-Boli de colagen- LES, PR, sclerodermie, boala mixta


de tesut conjunctiv/ Sarcoidoza/ Infectii virale/ parazitare/
protozoare/ Idiopatice

Endocrine si metabolice-Endocrine- afectiuni ce intereseaza


tiroida, paratiroida, hipofiza, suprarenala/ Anomalii metabolice

Toxice- alcool, opiacee si nutritionale


Diverse

Semiologie osoasa

Bolile osoase (medicale) pot fi:


primitive
secundare
Manifestri clinice ale bolilor osoase:
1. Durerea osoas
Caracterele durerii osoase:
localizare profund
intensitate (mic, medie, mare) n funcie de etiologie
Contextul n care apar durerile osoase:
n repaus cu accentuare nocturn = osteomielit acut
la efort = osteomielit cronic i tuberculoza osoas
permanent cu intensificare progresiv = tumori osoase
primitive sau metastatice
surde , cvasipermanente cu accentuare nocturn sau la
efort= osteoporoza generalizat primitiv sau secundar
(hemopatii
maligne)
accentuat de activitatea mecanic o osului afectat,
palparea, percuia.

Semiologie osoasa

2. Deformri osoase:
anomalii de dezvoltare (ncurbri, angulaii anormale) =
= rahitism
tumori osoase primitive
osteoartropatia hipertrofic Pierre Marie
boala Paget
3. Tumorile osoase:
primitive (unice, multiple)
metastatice (unice, multiple)
benigne
maligne
decelabile la examenul clinic, uneori la inspecie, palpare
evideniate la examenul radiologic

Semiologie osoasa
. Fractura spontan a osului patologic
Caractere:
apare spontan sau la micri sau
traumatisme minime
durere vie n punct fix
echimoz tardiv
scurtarea i deformarea regiunii
impoten funcional
ntreuperea continuitii osului
crepitaii osoase (la palpare)

Semiologie osoasa

Os patologic :
tumori osoase
osteoporoz
osteomalacie
mielom multiplu
Diagnostic semiologic:
la examenul clinic se deceleaza fractura
complet a unui os lung .

examenul radiologic evidentiaza tasri


de corp vertebral sau fisuri costale.

Semiologie osoasa
Sindroame osoase

Sindromul de osteoporoz

Osteoporoza:

rarefiere a traveelor esutului osos


spongios

subierea corticalei osului

rezult din resorbia osoas superioar


osteoformrii

poate fi:

localizat

generalizat

Semiologie osoasa

Semiologie osoasa
Osteoporoza generalizat - simptomatologie:

asimptomatic pn la apariia tasrilor


vertebrale sau a fracturilor spontane

rahialgii acute sau cronice datorate


unor tasri vertebrale

fracturi spontane costale

fracturi de col i cap femural

fracturi ale epifizelor distale radioulnare

Semiologie osoasa
Etiologia osteoporozei generalizate:
- primitiv: senil, de menopauz, idiopatic a
tinerilor
- secundar:

endocrin:

hipercorticism

corticoterapie

hipertiroidie

insuficien androgenic i estrogenic

acromegalie

diabet zaharat

hiperparatiroidism

Semiologie osoasa
din boli gastrointestinale

gastrectomie

Sdr. malabsorbie

ictere colestatice prelungite

ciroz biliar primitiv

pancreatite cronice

ciroz hepatic alcoolic

hemocromatoza

de origine renal

sdr nefrotic la copil

hipercalciuria idiopatic

Semiologie osoasa
osteoporoza prin anomalii genetice ale
colagenului:

sdr Marfan

boala Menkes

homocistinurie

sdr. Ehlers - Danlos

din boli reumatismale cronice

poliartrita reumatoid

spondilita ankilopoietic

iatrogene

corticoterapie

heparinoterapie

Semiologie osoasa

Osteoporoza localizat:
- mono-, hemi-,paraplegii
- imobilizri prelungite n aparat gipsat sau aparate
ortopedice
Osteomalacia:
osteopatie generalizat a adultului
defect de mineralizare a substanei preosoase
creat de osteoblasti
Cauza principal: hipovitaminoza D
Sindromul de osteomalacie - manifestri clinice:
dureri osoase profunde
impoten funcional
deformri scheletice
fracturi

Semiologie osoasa
Sindromul de osteomalacie - semne
biologice:

scderea nivelului seric al 25-OH-D

scderea calcemiei - 70-85 mg% (1,75 2,12


mmol/l)

scderea calciuriei < 60 mg/24ore


(<1,5mmol/24ore)

scderea fosforemiei -20-25 mg/l


(0,64 / 0,8
mmol/l)

creterea FA

crete moderat hidroxiprolinuria

Semiologie osoasa
Sindromul de osteomalacie - semne
radiologice:

hipertransparena difuz a scheletului

trama oaselor spongioase puin vizibil

fisurile osoase Looser Milkman situate


n special la bazin, coapse, omoplat = benzi
transparente de 2 - 5mm lime
flancate de o lizier opac

deformri tardive = cifoz dorsal, coxa


vara.

Semiologie osoasa

Semiologie osoasa

Rahitismul -tulburare de osificare encondral care determin


decalcifierea cartilajelor de cretere i perturb proliferarea lor.
Rahitismul prin hipovitaminoza D. Manifestri clinice:
depind de vrsta copilului
craniotabes (ramolire osoas)
ntrzierea nchiderii fontanelei anterioare
bose frontale proeminente frunte
olimpian cap cubic
mtniile costale
anul Harrison
stern n caren
torace n form de clopot sau crinolin
clavicule curbate anormal
bazin mic
genu varum
genu valgum

Semiologie osoasa
Rahitismul prin hipovitaminoza D. Manifestri
clinice:

cifoza dorsal

bolta palatin ogival

mandibul cu unghi obtuz

musculatur hipotrofic, flasc

perete abdominal hipoton

dentiie deficitar, crete i se


schimb greu

fisuri i fracturi osoase

Semiologie osoasa

Semiologie osoasa

Semiologie osoasa
Alte forme de rahitism i osteomalacie:
Rahitismul i osteomalacia prin hipofosfatemie
familial vitaminorezistent:
transmitere ereditar dominant legat de sex - pe
cromozomul X - mai frecvent i mai grav la fete
Rahitismul pseudocarenial vitaminodependent
Prader:
transmitere autosomal recesiv
cu debut dup vrsta de 1 an
fosforemie normal
hipocalcemie
adesea manifestri de tetanie
Rahitisme i osteomalacii de origine renal:

nefropatii tubulare

IRC: osteodistrofie renal (osteit


fibroas osteomalacie)

Semiologie osoasa
Tumori osoase
Tumori osoase benigne - manifestri clinice :

durerea local

tumefacia local

fractura spontan
Anatomo-clinic:

tumori osteoformatoare, cartilaginoase,


conjunctive

Semiologie osoasa
Angioame sau chiste
Semne radiologice

- zon de transparen rotund sau


ovalar bine delimitat,
nconjurat
de un inel de osteoscleroz.
Dg.histologic: - biopsia tumoral

Semiologie osoasa
Tumori maligne osoase
Manifestri clinice:

- durerea localizat cu intensificare


rapid i accentuare nocturn

- impoten funcional

- fracturi i adenopatie metastatic


regional

Semiologie osoasa
Caracterele tumorii
- palpabil - dup cteva luni
de la debut
- consisten dur sau
moale
- aderen la os - face corp
comun cu osul
- crepitaii osoase la palpare
Tipuri histologice:
- osteosarcoame - mai
frecvente
- condrosarcoame - rare
- fibrosarcoasme
- reticulosarcoame
- sarcomul Ewing

Semiologie osoasa

Semiologie osoasa
Metastazele osoase.
Sunt mai frecvente dect tumorile primitive
osoase
Determin metastaze osoase = osteofilie:

- cancerul de sn

- cancerul de prostat

- cancerul renal

- cancerurl pulmonar

- cancerul tiroidian

Semiologie osoasa

Manifestri clinice:
- dureri osoase ce cresc progresiv (cu evoluia tumorii) n intensitate
- dureri radiculare - prezente i n repaus - n localizrile vertebrale (cele mai
frecvente) , L5-S1
- paralizii
Caracterele metastazelor osoase:
- pot fi decelate la un bolnav cu cancer cunoscut sau se evideniaz nti
metastaza i apoi localizarea primar a cancerului
- localizare:coloana vertebrala
-bazin
-1/3 sup. femur
-1/3 sup. humerus
-coaste
-centur scapulara
-craniu

Semiologie osoasa
Manifestri clinice:

- produc rezoluia esutului osos (toate)

- fr reacie de vecintate (forme osteolitice)

- cu reacie de densificare n jur (forme


osteocondensate)
Semne biologie:
-VSH foarte crescut
- hipercalcemie
- calciurie foarte crescut
- FA crescut

Semiologie osoasa
- hidroxiprolinurie crescut (n ambele forme)

- fosfataz acid crescut n cancerele prostatice

- anemie

- leucocitoz (accentuat)

- trombocitopenie
Radiografia osoas

- zon transparent = form osteolitic

- zon opac = form osteocondensat


(osteoplastic); exist i forme mixte
Scintigrama osoas

- hiperfixare la nivelul metastazelor nainte ca


acestea s poat fi evideniate radiologic

Semiologie osoasa

Osteitele
Infecii osoase de etiologie microbian
Mecanism de producere:
- pe cale sanguin (hematogen)
- inoculare direct (plgi de vecintate)
- de la distan (focare septice)
Localizare:
- metafiza osoasa
Germeni incriminai:
- stafilococ
- bacilul Koch

Semiologie osoasa
Semne biologice:

- VSH foarte crescut

- leucocitoz cu neutrofilie

- deviere la stnga a formulei leucocitare

- hemoculturi pozitive
Scintigrama osoas evideniaz:

- zon de hipercaptare a focarului de


osteit

Semiologie osoasa
Forme cronice:

- cronicizarea fenomenelor acute

- primitiv cronice
Manifestri clinice:

- durere osoas localizat, permanent,


accentuat de activitatea mecanic

- febr

- transpiraii

- tumefacia prilor moi

cldur local

Semiologie osoasa
Complicaii:

- fistule cutanate

- abces osos central


- abcesul Brodie
Radiografia evideniaz:

- zon transparent
rotund bine delimitat
cu sau fr mici
sechele osoase n
interior.

Semiologie osoasa
Osteoartropatia hipertrofic Pierre Marie
Caracteristici:

- hipertrofia oaselor minilor i picioarelor

- hipocratism digital

- osteofitoz subperiostal (teac)

- apare la B> 40 ani cu boli pulmonare: cancer pulmonar,


cancer mediastinal, supuraii bronho-pulmonare cronice
sau pleurale cronice, cardiopatii congenitale cianogene, colit
ulcerohemoragic, boala Crohn, ciroza biliar primitiv,
polipoza colonic
Manifestri clinice:

- dureri articulare (mini, picioare)

- redoare articular

- eritroza teguentar

- hipersudoraie

Semiologie osoasa
Radiografia evideniaz:

- teci osoase peridiafizare

- dimensiuni crescute ale oaselor (falange,


metacarp, radius,cubitus, tibie, peroneu)
Boala Paget (Osteopatie diseminant )Sir James
Paget 1877
Caracteristici:

- remaniere excesiv i anarhic a esutului osos

- asociaza fibroz medular

- apare > 40 ani

- frecvena crete cu vrsta

Semiologie osoasa
Manifestri clinice:
- deformri osoase

- crete dimensiunea craniului

- ngroarea i ncurbarea oaselor lungi


ale membrelor picioare n paranteze

- cifoz, cifoscolioz dorsal

- bazin strmtorat

- coxartroz
- dureri osoase
- crete temperatura cutanat

Semiologie osoasa
Complicaii

- fisuri osoase

- fracturi spontane

- tasri vertebrale
Radiografia evideniaz:

- dezorganizarea complet a
structurii oaselor zonelor afectate.

Semiologie osoasa

Semiologie osoasa

Semiologie osoasa

Semiologie osoasa
Sindroame hipercalcemice
Constatarea unei hipercalcemii pune
probleme de diagnostic etiologic. Orientativ
n faa acestor cazuri se pot lua n discuie
urmtoarele categorii:
a) Paratiroidiene:

- hiperparatiroidism primar ( adenoame


solitare, neoplazie endocrin multipl)

- tratament cu litiu

- hipercalcemie hipocalciuric familial

Semiologie osoasa
b) Neoplazice:

- tumori solide cu metastaze ( ex. sn)

- tumori solide (ex. plmn, rinichi)

- hemopatii maligne (ex. Mielom multiplu,


limfoame, leucemii).
c) Dependente de vitamina D:

- intoxicaie cu vitamina D

- creterea 1,25 (OH)2D (boli


granulomatoase, sarcoidoz)

- hipercalcemia idiopatic a copilului

Semiologie osoasa
d) asociate cu un turnover osos accelerat:

- hipertiroidism

- imobilizri prelungite

-diuretice tiazidice

- intoxicaia cu vitamina A
e) Alte cauze:

- hiperparatiroidism secundar

- sindromul lapte-alcaline

- intoxicaie cu aluminiu

Semiologie osoasa
Jumtate din bolnavii cu hiperparatiroidism
primar la care se constat cea mai complet
form de sindrom hipercalcemic sunt
asimptomatici. Manifestrile clinice cate pot
aparea sunt reprezentate de litiaza renal
calcic i nefrocalcinoz, osteit fibroas
chistic, psihoze depresive, manifestri
neuromusculare (slbiciune muscular,
fatigabilitate, atrofii), condrocalcinoz
articular, constipaie i chiar ulcer duodenal
i rar tumori pancreatice.

Semiologie osoasa
Metode de explorare:
Explorarea biologic n patologia osoas se
refer n esen la metabolismul fosfocalcic,
perturbrile sale putnd fi cauza sau
consecina bolii.
Calcemia are valori normale de: 90-105 mg/l
sau 2,3-2,6 mmol/l. Organismul adult conine
1500g calciu, din care 99% se gsete n
schelet. .

Calciul sanguin este aproape n


exclusivitate plasmatic i diminueaz puin
cu vrsta.

Semiologie osoasa
Nivelul calcemiei este fix, fiind reglat de
parathormon mpreun cu vitamina D i
calcitonina.

Scderea calcemiei stimuleaz secreia


de parathormon iar creterea o inhib.
Parathormonul crete calcemia,prin
stimularea resorbiei osoase,a reabsorbiei
tubulare renale i absorbiei intestinale a
calciului.

Hipercalcemia poate fi dat de


hiperresorbia osoas sau/i de o
hiperabsorbie intestinal.

Semiologie osoasa

Calciuria are valori normale de 100-300


mg/24 ore sau 2,5 -7,5 mmol/24 ore i este
rezltatul unui mecanism de filtarereabsorbie. Reabsorbia tubular este de
98% din calciul filtrat i are loc n tubul
contort proximal dar mai ales n ansa Henle
i tubul contort distal.

Hipercalciuria constituie un factor litogen


pentru litiaza oxalcalcic i fosfocalcic. n
absena insuficienei renale, hipercalcemia
se nsoete de hipercalciurie iar
hipocalcemia de hipocalciurie.

Semiologie osoasa
Fosforul, anion intracelular se gsete n organism
n cantitate de 800g, din care 600g (70%) se gsesc
n schelet iar 200g (25%) n esuturile moi.
Concentraia plasmatic a fosforului este de 27-45
mg/l sau 0,9-1,7 mmol/l. 90% din fosforul plasmatic
este ionizat i biologic activ. 1,25 -(OH)2D3 crete
absorbia intestinal a fosforului .
Fosforemia este sczut n: osteomalacie, rahitism
i hiperparatiroidie, fiind crescut n:
hipoparatiroidie, acromegalie i insuficien renal.

Semiologie osoasa
Fosfaturia care are valori normale de
400-800mg/24 ore (12-25 mmol/24 ore)
este rezultatul unui mecanism de
filtrare-reabsorbie. Fosfaturia scade n
caz de diminuare a fosfatemiei, prin
creterea reabsorbiei tubulare renale.
Hiperparatiroidia diminu reabsorbia
tubular a fosforului, producnd o
hiperfosfaturie cu hipofosfatemie.

Semiologie osoasa
Fosfatazele alcaline sunt enzime a cror activitate se
desfoar la un pH alcalin (pH=9). Au valori
normale de 30-75uI/l. Se gasesc n osteoblaste i n
osteocite. La subiectul normal fosfatazele alcaline au
predominant origine hepatobiliar i n mai mic
msur origine osoas. n cantiti mici, se mai
gsesc n intestin, placent, rinichi i leucocite. n
snge sunt mai multe fosfataze alcaline, ntre care
una este de origine osoas i reflect activitatea
osteoblastic. Ea crete n: osteomalacie, rahitism,
bolile osoase nsoite de hiperremaniere (boala
Paget) i formele condensante ale cancerelor osoase
secundare.

Semiologie osoasa
Fosfatazele acide au valori normale de
1-5 u Plummel/100ml sau 1-4u BabsonRead la 100ml. esutul prostatic este
foarte bogat n fosfataz acid,
creterea nivelului plasmatic
caracterizeaz cancerele prostatei cu
metastaze osoase.

Semiologie osoasa
Hidroxiprolina este un aminoacid care se gsete
numai n colagen i reflect metabolismul acestuia.
n ser, hidroxiprolina se gsete n parte liber (2030%), n parte legat de o protein. Hidroxiprolinemia
total are valori normale de 14mg/ml iar
hidroxiprolinuria de 15-35 mg/24 ore.Se constat
valori crescute ale hidroxiprolinei serice n cursul
sindroamelor inflamatorii, bolii Paget,
hiperparatiroidiei, osteodistrofiei renale.
Hidroxiprolinuria este un indiciu de hipercatabolism
osos i are valori mari n boala Paget,
hiperparatiroidism, osteoporoz cu hiperresorbie
osoas, metastaze osoase, rahitism, osteomalacie,
hipertiroidie, acromegalie, fracturi osoase.

Semiologie osoasa
Osteocalcina reprezint 15-25% din
proteinele necolagene ale osului i este
sintetizat de osteoblati fiind dependent de
1,25-(OH)2D3. Concentraia seric a
osteocalcinei serice reflect un nivel nalt al
remodelrii osoase i se ntlnete n
hiperparatiroidism i n hipertiroidie. Valori
sczute ale osteocalcinei se evideniaz
dup paratiroidectomie, n cursul evoluiei
metastazelor osoase i dup corticoterapie.

Semiologie osoasa

Parathormonul este un hormon


hipercalcemiant, care mpreun cu vitamina
D i calcitonina particip la reglarea
calcemiei. Concentraia seric a
parathormonului este de 1ng/ml. Se dozeaz
prin metode radio-imunoloogice.

Calcitonina, hormon hipocalcemiant, este


un polipeptid compus de 32 aminoacizi. Este
secretat de celulele parafoliculare
tiroidiene, numite i celule C. Valoarea
normal a calcitoninei este de aproximativ
60ng/ml.

Semiologie osoasa
Alte investigatii:

-punctia-biopsie osoasa

-scintigrama osoasa

-examenul radiologic

-histomorfometria osoasa

-densitometria osoasa