Sunteți pe pagina 1din 151

Coloana

vertebrala
Clinica de Ortopedie si Traumatologie
Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Coloana vertebrala
Formata din 33-34 de vertebre
Formeaza impreuna 5 regiuni:
Cervicala 7 vertebre
Toracala 12 vertebre
Lombara 5 vertebre
Sacrala 5 vertebre
Coccigiana 4/5 vertebre
Coloana se articuleaza superior, prin
intermediul primei vertebre cervicale, cu
craniul, iar inferior prin intermediul sacrului
cu oasele coxale

Coloana vertebrala
Vertebre adevarate 24 cervicale, toracale,
lombare
si-au pastrat independenta si mobilitatea

Vertebre false 9/10 vertebrele sacrale si


coccigiene
Sunt sudate, constituind doua formatiuni
osoase: sacrul si coccisul

Fiecare vertebra prezinta:


anterior un corp vertebral
posterior un arc vertebral.
alcatuit dintr-un pedicul, 2
lame vertebrale, 2 procese
transverse, 2 procese
articulare superioare, 2
procese articulare
inferioare si un proces
spinos.
Pediculul face legatura
intre cele 2 parti

Canalul vertebral
Gaura vertebrala, delimitata intre corpul si arcul
vertebral, formeaza prin suprapunerea vertebrelor
canalul vertebral, care adaposteste maduva spinarii,
acoperita de meninge.
Canalul medular se continua in sus cu cavitatea
neurocraniului, in jos cu hiatul sacral
Diametrele canalului vertebral variaza, fiind mai mari
in reg cervicala si lombara, in raport cu mobilitatea
mai mare a CV in aceste regiuni.

Orificiile intervertebrale
La suprapunerea vertebrelor,
incizurile vertebrale formeaza
gaurile intervertebrale,
care fac sa comunice canalul
vertebral cu regiunile
paravertebrale. Ele sunt
delimitate:
Anterior disc intervert si
corpurile a doua vertebre
adiacente
Superior si inferior de
pedunculii arcurilor
vertebrale
Posterior ligamente
galbene si articulatii
zigapofizale

Prin fiecare orificiu intervertebral


trece nervul spinal si vasele
sale

Curburile coloanei
Apar datorita pozitiei
verticale a corpului
Confera o mare
elasticitate coloanei
Favorizeaza mentinerea
echilibrului
Atenueaza socurile pe
verticala

Curburile coloanei
Curburile in plan sagital
lordoza cervicala, concava
anterior
cifoza toracala, convexa
posterior
lordoza lombara, concava
anterior
cifoza sacro-coccigiana,
convexa posterior
La acestea se adauga in plan
frontal o scolioza toracica,
cu convexitatea de partea
minii dominante .

Curburile coloanei
Curburile in plan frontal se numesc
scolioze

curbura cervicala, cu convexitatea la


stanga

Curbura toracala, cu convexitatea la


dreapta
Curbura lombara, cu convexitatea la
stanga.
Curbura toracala este primara este
determinata de tractiunea muschilor
membrului dominant
Curburile cervicala si lombara sunt
compensatorii au scopul de a
restabili echilibrul corporal.
La stangaci sunt orientate in sens

Elementele conjunctivfibroase
Pentru asigurarea mobilitatii si rezistentei
coloanei, elementele osoase (vertebrele)
sunt unite de elemente conjunctiv fibroase:
discul intervertebral
ligamentele coloanei.

Ligamentele coloanei

Intre doua lame vertebrale alaturate,


de aceeasi parte se afla ligamentul
galben.

Intre doua procese transverse ligamentul intertransvers.

Intre doua procese spinoase ligamentul interspinos.

In jurul articulatiei intervertebrale se


afla ligamentul fetelor articulare.

Pe fata anterioara a tuturor corpurilor


vertebrale se afla ligamentul
longitudinal anterior.

Pe fata posterioara a tuturor


corpurilor vertebrale se afla
ligamentul longitudinal posterior.

Vrfurile tuturor proceselor spinoase


sunt unite de ligamentul

Discul intervertebral

Intre doua corpuri vertebrale


alaturate se afla un disc
intervertebral, alcatuit din:
Inel fibros la exterior.
Nucleu pulpos - la
interior.

Discul intervertebral
Inelul fibros este conectat de corpurile
vertebrale de deasupra si de dedesubt
si este tinut in tensiune de presiunea
nucleului pulpos din interior. Aceasta
presiune variaza cu pozitia.
Fata de pozitia in sezut, presiunea
intradiscala este de
2 x > stnd in picioare
3 x < fiind culcat. Orice efort fizic
creste suplimentar presiunea
intradiscala.

Inaltimea discurilor este diferita de la


o regiune la alta a coloanei:
5-6mm in regiunea cervicala
2-3mm in regiunea lombara

Particulariti de vrst a
discurilor intervertebrale

Pn la 13 ani se dezvolt i cresc intens toate esuturile discului,


att n nlime, ct i lime. Ulterior acest proces ncetinete i la
maturitate se ntrerupe.

Pn la adolescen discurile dispun de vase sangvine, acestea


regreseaz n jurul vrstei de 20-25 ani pentru ca la adult discurile
s fie lipsite de vase, iar nutriia lor se face prin difuziune.

La ft nucleul pulpos reprezint o formaiune semilichid (cantitatea


de ap este de 88 %), treptat cantitatea de ap se micoreaz pn
la 80 % la adolesceni, i 69 % la btrni.

La btrni aceste discuri se reduc prin deshidratare, ceea ce explic


scderea nlimii trunchiului cu 7-8 cm la aceast vrst.

La nou-nscut discurile intervertebrale n totalitatea lor reprezint


50% din nlimea coloanei, la maturi 25 %.

Biomecanica coloanei
vertebrale
Miscarile CV se efectueaza concomitent in:
Articulatia dintre corpurile vertebrale
Articulatia apofizelor articulare.
Nucleul pulpos are rolul unei bile permite
orice fel de miscare
Miscarea intervertebrala este mica si proprie,
limitata si dirijata, dar prin insumarea
deplasarilor usoare intervertebrale, se
produce o miscare ampla si vasta

Miscarile CV
1. Flexiunea (micarea de nclinare nainte) i
extensiunea (apecarea coloanei napoi) n
jurul axului frontal;
2. Inclinarea laterala (in partea dreapta sau
stanga) in jurul axului sagital;
3. Rotatia (in dreapta sau stanga), in jurul
unui ax vertical ce trece prin centrul
discurilor intervertebrale;
4. Circumductia = miscarea rezultata din
execeutarea alternativa a miscarilor
precedente.

Miscarile CV
Micrile CV sunt dependente de:
Inaltimea discului intervertebral, raportat la inaltimea
corpurilor vertebrale;
Forma si orientarea apofizelor articulare, spinoase si
transversale
Cea mai mobila zona este segmentul cervical, data
de:
Raportul intre inaltimea discului si cea a corpului
vertebral este de 2:5
Plasarea fetelor apofizelor articulare in plan
orizontal permit miscarea de alunecare in
articulatiile zigapofiziale

Miscarile CV
Segmentul toracal este mai rigid datorita:
Inaltimii reduse a discului - raportul intre inaltimea discului si
cea a corpului vertebral este de 1:5
Plasarii fetelor apofizelor articulare in plan frontal
Pozitiei oblice a apofizelor spinoase (suprapunerea lor limiteaza
miscarea de extensie).
Miscarea este limitata in aceasta regiune si de prezenta
coastelor
Segmentul lombar are mobilitate mai mica decat cervical, dar
mai mare decat cel toracal, datorita:
Raportul intre inaltimea discului si cea a corpului vertebral este
de 1:3
Plasarea fetelor apofizelor articulare in plan sagital (limiteaza
miscarile)

Afectiunile coloanei
vertebrale
Aparitiaafectiunilorpoate fi grabita de:
traumatisme ale coloanei,
pozitii incorecte ale coloanei in timpul activitatii,
caratul greutatilor prea mari,
osteoporoza,
deformitati ale coloanei (cifoza, scolioza), etc.
Toateaceste cauze pot conduce in timp la hernie de
disc, sciatica, stenoza spinala si spondiloza. In
cazurile in care articulatiile de la nivelul coloanei
vertebrale tind sa se inflameze, poate sa apara
spondilita anchilozanta.

1. Deteriorarea discului
intervertebral (osteoartrita)
Organismul imbatraneste in timp, iar discurile se
deshidrateaza sau se usuca si isi pierd capacitatea
de a amortiza socurile.
Oasele si ligamentele ce alcatuiesc coloana
vertebrala devin si ele mai putin flexibile.

Deteriorarea discurilor este o reactie normala a


organismului si nu constituie o reala problema.

Problema apare atunci cand aceste discuri incep sa


puna presiune asupra ramificatiilor nervoase din
apropiere sau pe maduva spinarii.

2. Stenoza spinala (stenoza


de canal vertebral)
implica o ingustare a canalului care gazduieste
maduva spinarii si ramificatiile nervoase. Deoarece
canalul rahidian se reduce, maduva spinarii este
adesea comprimata in totalitate, si nu doar un singur
nerv.
Pacientii care sufera de LSS (stenoza lombara
spinala), simt uneori o senzatie de slabiciune si
dureri la nivelul picioarelor, o durere surda in zona
lombara a spatelui, intepaturi in picioare sau fese
atunci cand merg sau cand stau in picioare.
Simptomele LSS apar de obicei la pacientii cu varsta
>50 de ani.
Exista si stenoza spinala cervicala.

3. Spondiloza

este o afectiune care apare in mod natural ca


urmare a inaintarii in varsta.

Este un proces normal de degradare a coloanei


vertebrale si elementelor adiacente (muschi,
ligamente paravertebrale si discuri
intervertebrale) dupa solicitari repetate.

4. Spondilolisteza
se caracterizeaza prin alunecarea anterioara a
unui corp vertebral fata de restul vertebrelor,
ca urmare a degenerarii coloanei. Mai exact o
vertebra se poate deplasa si iesi din
aliniamentul celorlalte vertebre adiacente.
Ca si la celelalte afectiuni ale coloanei
vertebrale, tratamentul conservator poate
alina durerea, cu exceptia cazului in care
radacina nervului este iritata.

5. Hernia de disc
Reprezinta golirea fortata a continutului cavitatii
nucleului - duc la compresiunea formatiunilor
vasculonervoase din gaurile intervertebrale sau a
radacinilor nervoase si a maduvei spinarii din canalul
medular.
Sunt insotite de un sindrom radicular.
pot fi:
Interne strapung placile cartilaginoase si se
deplaseaza in substanta spongioasa a corpului
vertebral;
Externe cand nucleul pulpos se deplaseaza
printr-o fisura a inelului fibros.

Dg: imagistic - RMN

Simptomele afectiunilor
de coloana
Zona cervicala

In aceasta zona, manifestarile simptomatice ale acestor boli


degenerative cuprind de la parestezii ale membrelor superioare,
greutati in efectuarea anumitor miscari, stari de oboseala,
ameteli si dureri de cap, sunete in urechi, vederea incetosata,
dificultati de concentrare si de memorie etc,

sunt afectati nervii care pleaca de la nivelul coloanei cervicale


spre cap, umeri si maini.

Zona dorsala (toracala)

simptomele pot sa includa nevralgiile intercostale, tulburari de


genul distoniei neurovegetative, etc.

Zona lombara

In aceasta zona, simptomele date de spondiloze sunt mai


deosebite. Pot sa apara lombalgii, lombosciatalgii.

Cervicalgie
= durere in regiunea gatului si a coloanei cervicale

Are cauze variate:


Traumatisme locale
Cervicartroza / Artroza cervical (AC) este prezent
la 75% din populaia > 40 de ani. Frecvena crete
cu vrsta. Va fi considerat cauza unei cervicalgii
doar dup eliminarea altor etiologii. Urmtoarele
simptome i sunt atribuite: vertij, durere.
Spondilita ankilozanta
Activitati care solicita timp indelungat musculatura,
tendoanele, articulatiile si ligamentele de la nivelul
gatului:

Cervicalgie
Activitati care solicita timp indelungat musculatura,
tendoanele, articulatiile si ligamentele de la nivelul
gatului:
meninerea capului i gtului aplecate nainte, lateral sau
posterior, o perioad ndelungat, datorit cititului,
privitului la televizor sau lucrului la calculator;
adoptarea unei poziii vicioase de odihn n timpul nopii,
n special un pat foarte moale, o pern
necorespunztoare, care induc poziii incomode ale
coloanei vertebrale;
stresul, care duce la acumularea tensiunii musculare n
zona cefei;
efortul fizic, prin activiti ce impun meninerea minilor
deasupra capului, precum vopsitul sau ridicarea de
greuti deasupra capului;
lipsa exerciiilor fizice specifice, care duce la apariia

Cervicalgie
Examenul clinic urmreste identificarea urmtoarelor
elemente:
localizarea: cervical nalt, mijlocie i joas sau
global posterioar.
iradierea: spre baza craniului, spre umr i membrul
superior sau spre regiunea dorsal.
circumstane de apariie: progresiv sau brutal,
cu/fr temperatur, posttraumatic, dup lucru
ndelungat deasupra capului.
caracteristicile durerii: intensitate, prezena
nocturn/diurn, semne nsoitoare ( vertij, cefalee,
parestezii i deficit motor n membrul superior sau n
membrul inferior).

Cervicalgie
Examenul clinic obiectiv
studiul staticii: pentru recunoaterea unei atitudini
antalgice n flexie, n rotaie sau n rectitudine
cervical.
studiul mobilitii: activ i pasiv sunt evaluate
flexia-extensia, rotaiile i lateroflexiile.
cutarea punctelor dureroase: prin palpare
suboccipital, a anurilor paravertebrale,
presiunea pe apofizele spinoase cervicale, durerea
cutanat prin ciupirea-rularea pielii.

Cervicalgiile comune
Sunt de 3-4 ori mai puin frecvente dect
lombalgiile. Afecteaz 18% din populaie. Frecvena
lor crete cu vrsta. Sunt mai frecvente la cei ce
fac munci grele.
La cele mai multe nu este gasit o atingere
organic precis, etiologia lor este mai degrab
plurifactorial - const ntr-un deranjament
intervertebral minor, favorizat de poziii fixe de
lung durat, adesea profesionale sau de
microtraumatisme.

Mecanismul durerii este iritarea ramurilor


posterioare ale nervilor rahidieni cervicali ce
inerveaz apofizele articulare posterioare.

Cervicalgiile comune
Cervicalgiile comune evolueaz intermitent, mai mult
sau mai puin timp i pot iradia spre coloana toracal
nalt sau suboccipital (nevralgia Arnold, sindromul
Atlas).
Episoadele dureroase acute realizeaz torticolisul
banal clasic. Dureaz cteva zile. Antreneaz o
poziie antalgic n lateroflexie-rotaie, cu redoare i
contractur muscular.
n afara episoadelor acute, examenul clinic este
srac. Pot fi constatate anomalii ale curburii cervicale.
Durerea la nivelul epicondilului poate indica un
deranjament cervical jos.

Cervicalgiile comune

Examenul radiologicEste normal sau poate evidenia o


tulburare static sau leziuni artrozice.

Tratamentul este medical:


antalgice
decontracturante
AINS
imobilizare n colier cervical suplu, n cazurile mai
dureroase
fiziokinetoterapia cu reeducare postural.

Cervicalgiile psihogene sunt caracterizate prin discrepana


dintre acuzele subiective bogate i saracia semnelor clinice
obiective. Axul rahidian este propice dezvoltrii algiilor
psihogene, nevrotice sau depresive. Tratament: anxiolitice,
antidepresive sau terapie de relaxare.

Nevralgia
cervicobrahiala (NCB)

afeciune frecvent, caracterizat prin durere la nivelul


membrului superior, de la nivelul coloanei pna la mn.
Rdcinile interesate sunt cele ce formeaz plexul brahial: C5T1.

Mecanismul producerii durerii:


compresia radicular de ctre nucleul pulpos discal herniat
prin inelul discal fisurat, realiznd o hernie moale.
compresia radicular de ctre un nodul disco-osteofitic n
dreptul gurii de conjugare, realiznd hernia dura. Este
intlnit mai frecvent la indivizii cu gtul scurt.
prezena unei afeciuni cu rsunet pe rdcina nervoas
sau chiar pe plexul brahial, adesea grav, realiznd NCB
simptomatic.

NCB comun

Pacientul are o durere cu debut progresiv, localizat la


nceput la nivelul gtului, apoi cu iradiere spre membrul
superior.

Uneori debutul este mai brutal, dimineaa la sculare.


Durerea poate iradia n fosa supraspinoas sau spre scapula
(prin ramura posterioar a nervilor cervicali).

Tusea sau defecaia pot accentua durerea dar mai puin


frecvent dect n cazul lombosciaticii.

n antecedentele imediate pot exista fie un traumatism, fie


o poziie a gtului prea mult prelungit. Antecedentele NCB
sunt evocatoare, dar mai puin frecvente ca n cazul
lombalgiilor.

Durerea este nsoit de parestezii de intensitate variabil,


cel mai adesea cu pstrarea activitaii.

NCB comun
Topografia durerii poate fi precizat bine la examenul neurologic:

rdcina C5: durere i tulburri senzitive pe faa lateral a


umrului i braului, posibil i deficit motor al deltoidului.

rdcina C6: durere i tulburri senzitive pe faa anterioar a


bratului, a parii laterale a antebraului, a policelui i indexului,
uneori i a mediusului, deficit motor la nivelul bicepsului, a
brahialului i a supinatorului lung. Pot fi alterate reflexul
bicipital i reflexul stiloradial.

rdcina C7: durere i tulburari senzitive la nivelul feei


posterioare a bratului i antebratului, puin pe index, pe
degetul 3 n special i pe inelar. Poate exista deficit motor la
nivelul tricepsului i a extensorului comun al degetelor. Poate fi
alterat reflexul tricipital.

rdcinile C8-T1: durere i tulburri senzitive pe faa medial


a braului i antebraului, pn la degetul 5. Poate fi deficit
motor pe flexorii degetelor i n special pe muchii minii
(interosoi, eminena hipotenar). Poate fi alterat reflexul

NCB comun

La examenul clinic se constat o redoare a gtului,


uneori chiar i o atitudine antalgic.

Mobilizarea cervical antreneaz o accentuare a durerii


membrului superior, la fel ca i presiunea laterovertebral
i presiunea vertical exercitat asupra capului (semnul
Spurling).

Durerea la nivelul gtului, cu iradiere n membrul superior


poate fi provocat sau exacerbat prin abducia,
retropulsia i rotaia extern a braului (atitudinea
aruncatorului), poziie ce antreneaz o elongaie
radiculara. Dar acest semn este mai puin frecvent pozitiv
dect manevra Lasegue n cazul lombosciaticei.

Umrul este liber.

NCB comun

Dg radiologic - sunt obligatorii 4 incidene:


rg. AP a coloanei cervicale, centrat pe segmentul care
intereseaz
rg. de profil a coloanei cervicale
rg. oblice, dreapta i stnga, pentru studierea gurilor de
conjugare.

Pe

Toate aceste modificri duc la diminuarea gurii de conjugare.

Uneori nu se constat artroza, ci doar o tulburare a staticii


vertebrale: rigiditate, pierderea lordozei fiziologice. Tulburarea
staticii vertebrale poate fi evideniat pe radiografia de profil n
flexie i extensie.

radiografii pot fi observate:


absena paralelismului corpilor vertebrali
pensarea spaiului discal
osteofite anterioare i laterale
artroza interapofizar posterioar

Tratamentul NCB comun


n majoritatea cazurilor tratamentul este medical. Evoluia NCB
comune depete rareori 6-8 sptmni.
Repaus complet n perioada acut, prin imobilizare ntr-un
colier cervical rigid. Dup trecerea fazei acute, se va trece la un
repaus relativ, prin folosirea unui colier cervical suplu. Se vor
evita: micrile brute ale gtului, decubit ventral, utilizarea
unei perne mari.
medicamente: antalgice (aspirin, paracetamol etc.) i aINS,
cu rolul diminurii edemului radicular. Ele se asociaz cu
hipnotice pentru noapte.
Elongaiile si fizioterapia: ionizrile, ultrasunetele sau
electroterapia.

Tratamentul NCB
comun
Formele severenecesit, pe langa elongatii si fizioterapie:

prescrierea scurt de antalgice majore: derivate morfinice


orale i, n special, corticoterapie general, dup evaluarea
contraindicaiilor. Doza iniial este de 4060mg prednison i va
fi sczut rapid i oprit dup 3 sptmni.

Corticoterapia local prin infiltraii la emergena rdcinilor


sau pe cale intrarahidian cervical este dificil i puin
recomandat.

Dac tratamentul medical nu d rezultate n 6-8 sptmni, este


indicat rezolvarea chirurgical.

n cazul deficitului motor, chirurgia este indicat atunci cnd


simptomele persist sau se agraveaz, n ciuda tratamentului
bine condus sau cnd paralizia este important nc de la
nceput

Lumbago si
lombosciatica
Mecanism
fiziopatologic -1

- Solicitarile maxime ale coloanei lombare prin ridicarea


greutatilor in pozitii incorecte (cu spatele flexat sau in
hiperextensie) solicita la maximum inelul fibros care se poate
fisura.

- Bolnavul simte o durere violenta care-l imobilizeaza si care


nu-i mai permite redresarea coloanei sau miscari de flexiune,
rotatie sau extenise. In acest moment, nucleul pulpos, aflat in
stare de tensiune, migreaza pe fisurile inelului fibros, provocand
iritarea filetelor nervoase marginale care provoaca durerea
violenta. Aceasta este primul simptom al deteriorarii discului.

Lumbago si
Mecanism
fiziopatologic -2lombosciatica

Daca dupa acest moment acut se continua activitatea, atunci


nucleul pulpos mareste dimensiunile fisurilor inelului fibros, putand
aluneca mai departe, iritand radacinile nervilor care ies din maduva
spinarii.

In stadii mai avansate de deteriorare a discului, nucleul pulpos se


poate rupe, iar fragmentele pot migra, fie catre cavitatea medulara
sau in interiorul corpilor vertebrali, ceea ce reprezinta hernia de
disc, stare de deteriorare a discului care este ireversibila,
necesitand chiar si tratament neuro-chirurgical.

Primul stadiu, de fisurare cu integritatea nucleului pulpos, este


reversibil si este cunoscut sub numele de discopatie beneficiind de
tratament medical.

Evolutia discopatiei se face in mai multe etape. La inceput, apare


durerea lombara datorita iritarii nervului sinovertebral de catre
placile fisurate ale inelului fibros. Concomitent cu lombalgia in
stadiile urmatoare apare criza de lumbago.

Lumbago si lombosciatica
Ce intelegem prin lumbago?

Se defineste ca o contractura puternica si dureroasa a


muschilor paravertebrali lombari care imobilizeaza bolnavul,
punandu-l in imposibilitatea efectuarii miscarilor de aplecare a
trunchiului.

Regiunea lombara poate fi dreapta sau alteori incurbata


lateral. Tentativa de miscare a trunchiului in diferite sensuri
trezeste dureri violente. Bolnavul devine imobil, se deplaseaza
cu multa dificultate, nu poate ramane multa vreme in picioare,
iar ridicarea sau asezarea in pat sunt deosebit de dureroase.

Imobilitatea se datoreaza atat contracturii muschilor lombari,


consecinta iritarii nervilor lombari de catre nucleul deplasat, fie
insinuarii acestuia ca o pana in portiunea posterioara a
spatiului intervertebral, punand in tensiune ligamentul
vertebral posterior. In stadiile urmatoare, spatiile
intervertebrale se ingusteaza, diminuand in acelasi timp
orificiul de emergenta a radacinilor nervului sciatic, aparand
simptomul de lombosciatica.

Lumbago si lombosciatica
Ce este lombosciatica?

Lombosciatica este un sindrom al iritatiei radacinilor lombare,


care se manifesta prin dureri simultane in regiunea lombara,
iradiind de-a lungul membrului inferior pe fata posterioara a
coapsei si gambei, extinzandu-se uneori in directia halucelui
(degetul mare) sau degetului 5 (degetul mic).

Nevralgia sciatic este o algie radicular care traduce suferina


unei rdcini a nervului sciatic, mult mai rar o atingere a
trunchiului nervos propriu-zis. Ea este consecinta iritarii
mecanice a radacinilor nervului sciatic de catre inelul fibros
degradat sau de fragmentele migrate ale nucleului pulpos care
ingusteaza zonele de trecere ale filetelor nervoase la nivelul
gaurilor de conjugare.

Lombosciatica poate fi generata si in afara leziunilor discale, de


catre boli neurologice infectioase, proliferative sau toxice, care
afecteaza radacinile (radiculite) sau nervul (nevrite).

Lumbago si lombosciatica - tratament


Se urmaresc trei obiective:
despovararea mecanica a coloanei lombare;
combaterea contracturii musculare;

calmarea durerii.

prin repaus la pat, culcat pe o parte cu genunchii indoiti. Aceasta


pozitie combate formarea de noi curburi la nivelul coloanei,
relaxeaza in acelasi timp musculatura contractata si scade
presiunea asupra discului si radacinilor nervului sciatic, prin
marirea spatiilor posterioare de unde ies acestea.

Scadere in greutate - fiecare kilogram in plus apasa uneori cu


forte de zeci de kilograme pe discul degradat si implicit pe
radacinile nervoase.

Antialgice - Durerea reprezinta simptomul de disconfort major al


bolnavului cu lombosciatica discala
Algocalmin , aminofenazona, fenilbutazon etc

Lumbago si lombosciatica - tratament

Contractura musculara lombara (lumbago) care dureaza de la


cateva zile pana la 2-3 saptamani, trebuie combatuta energic,
intrucat determina ingustarea gaurilor de conjugare si mareste
conflictul disco-radicular.

In practica curenta se fac anestezii cu xilina sau procaina


1% concomitent cu administrarea decontracturatelor:
clorzoxazona si diazepam. Decontractarea este o metoda
terapeutica adjuvanta a discopatiei si nu tratamentul leziunii
insasi.

Aplicatiile calde - cu comprese calde sau bai de lumina


sunt utile in combaterea contracturii, dar se va evita
supraincalzirea directa a muschilor lombari.

Dupa disparitia fazei acute, tratamentul lombosciaticii discale


poate fi consolidat cu balneoterapie si fiziokinetopterapie,
chiroterapie. Aceasta rezolva durerile sciatice sau contracturile
musculare reziduale.

Deformarile coloanei
= modificari patologice de ax ale coloanei vertebrale

CIFOZA

SCOLIOZA

LORDOZA

CIFOZA
Cifoza fiziologica toracica:
30-50 grade, cu apex la T7

Cifozelesunt deviatii ale coloanei vertebrale in plan sagital (in


planul vertical de simetrie), prin exagerarea curburilor normale
ale coloanei vertebrale.

Cifoza se manifesta prin curbarea excesiva a coloanei in regiunea


toracica, in fata, provocand cocoasa, compensata fiind, printr-o
hiperlordoza cervicala si lombara pentru echilibrarea coloanei.

Cifoscolioza este o deviatie dubla a coloanei vertebrale, cu


convexitate posterioara si curbura laterala.

Cifoza - clasificari
Clasificarea dupa localizare:
Cifoza dorsala este o accentuare a curburii fiziologice
a coloanei in regiunea toracala, este cea mai frecventa
deviatie a coloanei.
Cifo-lordoza (cifoza dorsala compensata de lordoza
lombara),este o accentuare a celor doua curburii
vertebrale,echilibrate si compensandu-se reciproc.
Cifoza lombara si inversiunea vertebrala este o
cifoza lombara aparuta prin retroversia
bazinului,compensata dorsal.
Cifoza cervicala reprezinta inversarea curburii lordotice
cervicale.
Cifoza totala este continuarea cifozei dorsale si lombare
si este insotita de infundarea toracelui. Este o cifoza
lunga, intalnita la indivizii cu relaxare ligamentara si
musculara.

Cifoza - clasificari
Clasificarea etiologica:
Cifoze functionale sau posturale

Cifoze structurale

Clasificare anatomo-patologica
Tipice sau comune atunci cand se produc prin
exagerarea curburilor cifotice normale (dorsala sau sacrococcigiana) ;
Atipice atunci cand se produc prin exagerarea altor
curburi decat a celor normale (lombara si cervicala).

Cifoze functionale sau posturale


sunt cifozele care nu se insotesc de modificari de
structura ale corpurilor vertebrale si ale caror curburi
sunt reductibile disparand in decubit sau chiar prin
contractura voluntara a musculaturii trunchiului.

habituale (de obinuin, de deprindere);


de cretere: produse din cauza disproporiei dintre
creterea exagerat n nlime i nedezvoltarea corect
a muchilor;
profesionale: sunt profesii n care predomin atitudinea
cifotic (cum ar fi munca de birou);
compensatorii i datorate defectelor unor
analizatori (cifoza miopilor).

Cifoze structurale
Sunt cifozele rigide, fixe, care nu se pot redresa decat
cel mult partial, care nu dispar in decubit.

Ele se insotesc de modificari de structura a corpilor


vertebrali

o traumatice
o iatrogene -post laminectomie
o inflamatorii: poliartrita reumatoida, spondilita
ankilopoetica;
o infectioase
o cifoza Scheuerman/ de crestere/ cifoza juvenila
o degenerative; maladia Paget, fracturi osteoporotice
o congenitale
o neoplazice;
o displazice: acondroplazia
o neuromusculare

Cifoza - clinica

Cifoza se caracterizeaza prin : cap si gat inclinat inainte,


omoplati departati si desprinsi, umerii adusi in fata, torace
infundat sau in flexie.

Simptome si semne obiective :


Durere, care apare la nivelul curburii, pe apofizele spinoase
ale vertebrelor. Ea se resimte la palpare, dar mai ales la
percutie ;
Durerea in coloana vertebrala este insotita, intotdeauna, de
contractura muschilor lungi ai spatelui si de o oarecare
rigiditate in miscari ;.
Cifoza se asociaza cu hipotonia musculaturii spatelui si
abdomenului, frecvent se asociaza si cu piciorul plat ;

Pacientii vor avea umerii cazuti anterior si omoplatii in


aripioare

Agravarea continua a deviatiilor vertebrale antreneaza


tulburari respiratorii si cardiace.

Cifoza dg + tratament

Dg imagistic: Rx, CT, RMN

Tratament:
Corset;
Fiziokinetoterapie
Chirurgical

LORDOZA
Lordoza fiziologica
lombara: 40-60 grade,
apex la L3

Lordozaeste normala doar in regiunea cervicala si


dorsolombara, dar devine anormala atunci cand
afecteaza o alta parte a coloanei vertebrale sau
atunci cand devine foarte accentuata.

Lordoza - clasificare
Lordoza static (de obicei profesional) poate
aparea n cazuri patologice i este deosebit de
suprtoare (displezie luxant a ambelor olduri,
coxalgie, etc.).
Lordoza dinamic cu patologie neurologic divers,
distrofic sau ca rezultat al dezechilibrului dintre
flexorii i extensorii trunchiului (exemplu: atoniile
abdominale, rahitism, tumori, tulburri digestive).
Lordoza fix apare la adolesceni (lordoza dureroas
a adolescenilor, posttraumatic ca rezultat a unei
retracii fibroase post-inflamatorie sau dezechilibrelor
sacrococcigiene prin alunecri ale vertebrelor).

Lordoza - clasificare
Afeciunile care pot nsoi lodoza sunt:
luxaile congenitale de old bilaterale;

spondilita anchilozant;

Miopatiile prin lezarea muchilor fesieri.

Lordoza - diagnostic
a) examenul clinic obiectiv:
static (aprecierea aliniamentului i
a posturii ortostatice
dinamic (bilan funcional
muscular i articular, evaluarea
mersului)
b) examene paraclinice: radiologia
clasic, rezonana magnetic
nuclear, computerul tomograf

Lordoza - tratament
Tratamentul lordozelor se
nscrie n contextul
msurilor terapeutice ale
scoliozei, fie c scolioza a
generat lordoz, fie c
lordoza a determinat
apariia unei scolioze.

SCOLIOZ
A
Orice deviatie mai mare
de 10 grade este
considerate patologica

Scoliozaeste o modificare a curburilor fiziologice, mai ales


in regiunea lombara, in plan frontal, luand forma literei C,
urmata uneori de o modificare compensatorie aparuta in
zona urmatoare, realizand litera S.
Aceasta deformare, observata mai bine din spatele
persoanei sau din fata, se poate realiza spre dreapta sau
spre stanga, in functie de greselile de pozitie ale coloanei.

Scolioza - clasificari

S. Functionale, nestructurale, asa numitele


atitudini scoliotice, sunt deviatii in plan frontal in
care anatomia vertebrelor si a discurilor este
normala, doar aliniamentul in plan frontal este
perturbat. Deviatia laterala a coloanei este
complet reductibila clinic si rx. in pozitie culcata.

S. Structurale sunt scolioze ale caror vertebre


au modificari structurale: rotatii, cuneiformizari,
ale caror curburi sunt ireductibile clinic si rx. in
pozitie culcata si au in general tendinta evolutiva.

Scoliozele functionale sau posturale

defecte de postura:
atitudilnile scoliotice apar de obicei in copilarie. Ele pot fi
intermitente sau permanente dar clinic si rx dispar cind
copilul rste aplecat inainte sau este culcat.Dispar
spontan in cursul puseului pubertar.
scoliozele pitiatice( isterice): anamneza de boala sau
teren psihic, precum si faptul ca in timpul somnului indus
scolioza dispare, pune dg de S posturala.
curburi scoliotice reductibile; atitudini antalgice
provocate de afectiuni vertebrale sau juxta vertebrale.
Ex: un conflict discoradicular poate determina o scolioza
antalgica care dispare odata cu disparitia cauzei care a
provocat-o.

Scoliozele functionale sau posturale

curburi de compensatie ale unor defecte cu sediul la


distanta de rahis.:
inegalitate de lungime a membrelor inferioare
determina in ortostatism o inclinare a bazinului spre
membrul inferior mai scurt. Coloana lombara va corija
aceasta oblicitate printr-o curbura compensatorie cu
convexitatea spre membrul inferior mai scurt.
atitudini vicioase ale soldului. Daca atitudinea este
ireductibila, bazinul va bascula pt a permite
membrelor inferioare sa ramana paralele, iar coloana
se va curba, convexitate spre soldul sanatos,
restabilind axul vertebral
retractii musculare ireductibile: torticolis congenital.
Sectionarea sau alungirea muschiului SCM retractat va
corecta scolioza.

Scoliozele structurale

Sunt curburi in plan frontal ale coloanei vertebrale ale


caror vertebre prezinta modificari structurale.

S. Idiopatice;
infantile apar intre 1-3 ani
juvenile cand apar peste 4 ani pubertate;
ale adolescentului

S. Congenitale:
defecte de formare: vertebra cuneiforma,
hemivertebra
defecte de segmentare: bara nesegmentata
unilateral, sau bilateral

Scoliozele structurale

S. Neuromusculare;
- neuropatice prin leziune neuron motor central in:
- paralizie cerebrala
- degenerescente spinocerebeloase
- siringomielie
- tumori medulare
- traumatisme medulare
- prin leziuni neuron motor periferic in:
- poliomielita
- traumatisme
- mielomeningocel
- disautonomia Riley-Day
- miopatice: - artrogripoza
- distrofia musculara Duchenne
- hipotonia congenitala
- miotonia distrofica

Scoliozele structurale

Neurofibromatoza

Tulburari mezenchimale; Sindr. Marfan,


homocistinurie
Sdr. Ehlers-Danlos

S. Traumatice : fracturi sau dislocatii vertebrale amielice

Contracturi extra vertebrale: post empiem, arsuri

Osteocondrodistrofii: - acondroplazia
- displazia spondiloepifizara
- disrafism diastrofic
- mucopolizaharodiozele

Tumori

Afectiuni reumatice

Boli metabolice:
- rahitism
- osteoporoza juvenila
- osteogeneza imperfecta

S legate de regiunea lombosacrata:


- spondiloliza - spondilolistezis

Infectiile osoase

- anomalii congenitale

Scolioze - Examenul clinic


Examenul in ortostatism va nota eventualele
defecte la nivelul membrelor inferioare, o
asimetrie in circumferinta sau in lungime.

Scolioze - Examenul clinic


Anamneza corecta: varsta la care
a aparut, cum s-a nascut
copilul, daca vede bine, cum
sta in banca, ce sport face,
daca mai are cineva in familie
scolioza.
Examinarea copilului in
ortostatim dezbracat :
examinarea pielii cu atentie
pentru a decela leziuni
pigmentare, tumori
subcutanate, zone de
hiperpilozitate, cicatrici. Pete
de culoare cafe au lait, pot
semnala prezenta unei
neurofibromatoze, o zona de
hiperpilozitate poate arata o
spina bifida sau chiar o
malformatie medulara.

Scolioze - Examenul clinic

Atunci cand exista o inegalitate a


membrelor inferioare se observa o
denivelare a crestei iliace.

Scolioze - Examenul clinic


Din spate se urmareste coloana
veretebrala, simetria omoplatilor,
egalitatea triunghiului format de talie cu
bratul pe langa corp.

Scolioze - Examenul clinic


Folosirea firului cu plumb: verticala firului cu
plumb asezat la nivelul apofizei spionoase C7
cade in mod normal la nivelul santului
interfesier.

Scolioze Examen radiologic


rgf in pozitie
ortostatica
Cu creste iliace
Bending test
Plan de electie
(StagnaraDu Peloux)
Test Risser
Test Cobb
Testul Nash- Moe

Metoda Cobb

= Se noteaza vertebrele limita, sup si inf ale


curburii. Unghiul format de perpendiculara pe tangenta la platoul
superior al vertebrei limita superioare cu perpendiculara pe tangenta
la platoul inf al vertebrei limita inf reprezinta unghiul scoliozei.

Testul Risser
1 nucleul secundar de
osificare nu a aparut;
2 aparitia nucleului la
nivelul SIAS;
3 nucleul atinge
creasta iliaca;
4 nucleul coafeaza
creasta iliaca
5 nucleul coafeaza
intreaga creasta
iliaca;
6- nucleul complet
sudat la creasta iliaca

- 6 grade

Scolioze Examen RMN


de obicei in scoliozele
idiopatice curburile
toracale sunt pe
dreapta.
daca apare pe stanga
trebuie suspectata o
alta etiologie
(siringomielia, maladia
Arnold Chiari). In acest
caz se impune ex
neurologie si RMN pt
vizualizare maduva
spinarii.

Scolioze SPIROGRAFIA
Explorarea functiei respiratorii se impune in scoliozele
toracice grave, in care diminuarea capacitatii vitale
poate cobori pina la valori de 0,55 -0,51. Teoretic
aceste valori sunt incompatibile cu viata, dar ea este
atinsa printr-o regresiune lenta, organismul reusind
adaptarea.
Volumul rezidual este mic
Volumul respirator curent mic, 0,31.
Frecventa respiratorie de cca 20 respiratii pe minut.
Pp. a CO2 normala
Pp. a O2 scazuta

Scolioze Tratament
Terapia corecta este multidisciplinara: ortoped, radiolog,
kinetoterapeut , psiholog si asistent social ( care poate fi
inlocuit de parinte si profesor).

In mare exista trei mijloace terapeutice ce se pot


utiliza: kinetoterapie, tratament ortopedic si tratament
chirurgical, fie separat fie impreuna
In functie de 3 factori:
- unghiul Cobb
- rotatia vertebrala
- test Risser

Tratament
Scolioza sub 30 grade, neevoluata, inaintea maturitatii osoase =
kinetoterapie

intarire a musculaturii in atitudine corijata a scoliozei

maturarea si dezvoltarea sistemului de echilibru.

Pe scurt:

gimnastica medicala de 3 ori pe sapt sub control kineto / efectuarea de


sporturi complexe: inot / dormit pe pat tare / pozitie scris citit corecta:
scaun cu tetiera si cu perna la nivelul vertebrei angulare centrala,
picioarele pe un scaunel de cca 20 cm, pupitre inclinate cu 25 grade.

Obligatoriu control Rx la 6 luni cu masurarea unghiului Cobb.


Daca unghiul nu creste sau creste sub 5 grade, se continua
tratamentul kineto. Daca curbura se mareste cu 6 grade sau mai
mult, atunci se trece la tratament ortopedic.

Tratament ortopedic
se adreseaza scoliozelor peste 30 grade la
pacientii cu imaturitate a scheletului ( Risser 0-2)
la scoliozele care au crescut cu peste 6 grade sub
tratament kineto, intre 2 Rx efectuate la 6 luni.
Limita maxima la care se poate incerca tratament
ortopedic max.50 gr.
Tratamentul ortopedic consta in corectarea
scoliozei cu un corset ortopedic pe care pacientul in
poarta 23 ore din 24. O singura ora pe zi fara corset
pentru igiena si gimnastica medicala.
Corsetul opreste procesul evolutiv

SCOLIOZA LOMBARA SI SCOLIOZA TORACALA


CU UNGHI PESTE 30 GRADE

Tratamentul ortopedic
Scopurile unui corset ortopedic constau in:

corectia curburii cu 50% sau mai mult. Curburile care nu se


redreseaza cu 50% sunt urmate de rezultate insuficiente;

sa nu produca deformari secundare. Pelotele de presiune pot


produce escare la locul de aplicare. Corsetul Milwaukee se
sprijina initial pe menton si determina deformatii ale
maxilarului inferior.

nu trebuie sa altereze functiile fiziologice normale. S-au


depistat reduceri a filtrarii renale, a fluxului sanguin normal si
a excretiei de Na imediat dupa aplicarea corsetului Boston.

sa fie posibil de purtat si sa aiba un aspect cosmetic


acceptabil. Multi adolescenti refuza purtarea corsetului
Milwaukee care este prea evident sub imbracaminte.

S-au semnalat tulburari psihice legate de purtarea corsetului.

Tratamentul ortopedic

Corsetul pentru
scolioza trebuie sa
aiba o serie de
principii
biomecanice:

-sa reduca lordoza


lombara;
-sa faca elongatia
longitudinala a
coloanei vertebrale;

-sa aplice forte


transversale pentru
corectia curburilor.

Tipuri de corsete
Corset Milwaukee:
imaginat in ani 1940 initial
pentru imobilizarea
postoperatorie a pacientilor
cu scolioza poliomielitica si
ulterior in tratamentul
nechirurgical al scoliozelor.
A fost cel mai folosit tip.
Este format dintr-o piesa
pelvina fixa, inchisa in
spate cu rol de reducere a
lordozei lombare de la care
pleaca 3 tije, 2 post care se
termina cu prijin occipital si
una ant cu sprijin
mentonier.

Tipuri de corsete
Corset Boston:
1972.
imaginat ca sa poata fi purtat sub haine, si care cu timpul a fost
modificat si individualizat dupa mulaje.

Tipuri de corsete
Corsetul Cheneau
este utilizat cu precadere in
Europa de catre asa numita
scoala Lyoneza cea care a
modifical radical tratamentul
chirurgical prin Dr. Cotrel.

Din statistica de 1006 cazuri de


scolioze sub 40 grade tratate cu
corset Cheneau, rata de esec
este de numai 9%.

Tratament chirurgical
Daca scoliza este dg cu un unghi
de peste 40-45% se impune
tratament chirurgical.
se poate efectua intre puseul
pubertar de crestere si
maturitatea osoasa, in general in
jurul varstei de 12-13 ani.
Din 1995 o data cu inovarea
haloului de catre Nickel
pregatirea preoperatorie s-a
simplificat

Tratament chirurgical
Actualmente preoperator
pacientului i se aplica un
aparat ghipsat pelvin de
care se prind 4 bare
longitudinale, filetate, ce
se infileteaza intr-un
halou fixat pe calota
craniana, asa numita
tractiune halo-pelvina.
Zilnic barele se alungesc
cu cate un mm, 3-4 sapt,
timp in care gradul
curburii se reduce
substantial.

Tratament chirurgical
Interventia chirurgicala ce
urmeaza este mixta de fixare a
corectiei ce se obtine si
artrodeze vertebrale cu grefe
osoase spongioase.
Harrington a imaginat tehnica
operatorie folosind 2 tije filetate
prin care obtine elongarea, si
fixarea lor cu carlige intre
apofizele laterale ale
vertebrelor.

Instrumentatia Herrington
reuseste sa redreseze curburi in
jur de 50% din valoarea initiala

Dezavantajele Instrumentatiei Herrington


avand numai 2 puncte
de sprijin pe coloana,
montajul este putin
rigid si necesita
postoperator
imobilizare la pat in
corset gipsat 4-5 luni.
Exista riscul
deteriorarii punctelor
de sprijin
Ruptura de oboseala a
tijelor
Are efect minin asupra
rotatiei vertebrale.

INSTRUMENTATIE ISOLA

Tratament chirurgical
Eduard Luque a avut ideea de a folosi pt corectia
diformitatilor, sarme trecute sublamelar pe care apoi
le-a inlocuit cu bare netede in forma de L punand
bazele sistemului de instrumentatie spinala
segmentara, sistem care derota vertebrele.
Yves Cotrel a modificat instrumentarul reusind prin
tehnica lui tridimensionala sa practice derotarea
tuturor vertebrelor prin tractiune cu suruburi si
lamele metalice a fiecarui vertebra, evitand in
postoperator imobilizarea in aparat gipsat. Dupa
orice elongare si fixare vertebrala obligatoriu
portoperator pacientul va purta un corset ortopedic
pana la terminarea perioadei de crestere.

Instrumentatie Yves Cotrel

Instrumentatie Louque

Instrumentatie Horizon

CAZ CLINIC: instrumentatie Horizon la o


scolioza de 74 de grade

Traumatismele coloanei

Fracturile coloanei cervicale


- Fracturi C1
- Fracturi C2
- Fracturi C3 C7
Fracturile coloanei toracice
Fracturile coloanei lombare

Mecanisme de producere
hiperflexia
hiperextensia
compresiunea pura (verticala)
hiperflexia laterala
forfecarea
torsiunea

Conceptul celor trei coloane


( Denis )

Coloana anterioara
- Ligamentul longitudinal anterior
- Partea ant. a corpului si discului intervertebral

Coloana mijlocie
- Ligamentul longitudinal posterior
- Partea post. a corpului si discului intervertebral

Coloana posterioara
- Arcurile vertebrale posterioare
- Suprafetele articulare + ligamente

Mecanisme de producere - coloana


cervicala

FRACTURI C 1
Mecanism de producere - indirect
Hiperextensie leziuni arc posterior
Hiperflexie leziuni arc anterior
Compresiune laterala fract. masa laterala
Compresiune axiala Luxatia divergenta a maselor
laterale ( fract Jefferson )

Fracturi C1 diagnostic
Clinic Durere
- Tumefactie locala
- Redoare antalgica
Paraclinic Rx. de fata transbucala
- Rx. de profil
- Tomografia computerizata

Fracturi C1 clasificare
Fractura de arc anterior
Fractura de arc posterior
Fractura de mase laterale
Fractura cominutiva de mase laterale
Fractura atlas cu avulsia ligamentului
transvers
Fractura proceselor transverse

Fracturi C1 complicatii

Neurologice
tulburari de sensibilitate si motricitate de
diferite grade
tetraplegii incomplete
Sindrom Brown-Sequard
tetraplegii complete

Fracturi C1 tratament
Ortopedic in fracturile fara leziuni neurologice
Guler Schantz pt 8 sapt
Fracturile stabile
Halotraction pt 8 sapt
Minerva gipsata
Fractureile instabile
Artrodeza C1-C2

FRACTURI C2
Mecanism de producer
Hiperextensie ( fractura spinzuratilor ) la
jonctiune corp-arc posterior
Forfecare ant sau post fracturi de apofiza
odontoida ( lez. neurologice grave; deces )
Compresiune axiala

Fracturi C2 clasificare

Fractura oblica in jos si anterior


- deplasare anterioara ; STABILE

Fractura oblica in jos si posterior


- deplasare posterioara ; INSTABILE

Fractura transversala
- INSTABILITATE MAXIMA

Fracturi C2 diagnostic
Traumatism in flexie sau extensie
Dureri suboccipitale cu disfagie
Descarcari electrice la flexia capului
Sindrom Brown-Sequard
Nevralgie de Arnold
Tetraplegie cu tulburari respiratorii

Fracturi C2 tratament

Fracturi fara deplasare tratament


ortopedic

Fracturi C2 tratament

Fracturi cu deplasare tratament chirurgical

FRACTURI C3 C7
Etiologie Caderi de la inaltime
- Accidente auto
- Accidente de sport ( plonjane )
Mecanism indirect
- Compresie distractie
- Flexie extensie
- Rotatie

Fracturi C3-C7 - diagnostic


Clinic
cefalee
cervicalgii
parestezii membre superioare
tulburari vizuale si auditive
vertij

Leziuni in rotatie

Fractura

Fractura

uniarticulara

separare

Luxatie
uniarticulara

Subluxatie
Artrodeza

Fracturi C3-C7 - tratament

FRACTURI COLOANA TORACICA


Mecanism de producere Indirect
flexie pura fract stabila
flexie si rotatie fract instabila
extensie stabila
compresie stabila
forfecare

Fracturi coloana toracica - tratament


Fractura stabila
- reducere prin reclinatie si imobilizare in
diferite tipuri de corsete
Fractura instabila
- reducere prin mijloace chirurgicale si
osteosinteza posterioara sau anterioara

FRACTURI COLOANA LOMBARA


Etiologie
- caderi de la inaltime
- politraumatisme
- accidente auto
Mecanism de producere indirect
- compresie, flexie anterioara, extensie,
forfecare, torsiune, distractiune

Fracturi col lombara - diagnostic


Clinic
- durere spontana sau la palparea
spinoaselor
- tumefiere locala sau hematom
- leziuni neurologice de diferite grade
Radiologic
- Rx. coloana lombara fata + profil
- Tomografie computerizata
- RMN simplu sau cu substanta de contrast

Fracturi col lombara - clasificare


Tip A in compresie
pura
A1 fractura
tasare corp vertebral
A2 fractura
separare corp vertebral
A3 fractura
cominutiva cu zid
posterior rupt
( instabile )

Fracturi col lombara - clasificare


Tip B in distractie
B1 distractie posterioara cu
predominenta ligamentara
B2 distractie posterioara cu
pedominenta osoasa
B3 distractie anterioara

Fracturi col lombara - clasificare


- Tip C cu rotatie

Fracturi col lombara - tratament

Fracturi stabile
- Reducere prin manevre externe
- repaus pe plan dur in hiperextensie
- reducere prin reclinatie
- Impobilizare in corset gipsat cu trei
puncte de sprijin ( sternal, lombar, pubian )

Fracturi col lombara - tratament


Fracturi instabile
- Reducere si osteosinteza
- posterioara cu suruburi transpediculare
- posterioara cu tije
- anterioara cu placa si suruburi
- Reducere si artrodeza intervertebrala