Sunteți pe pagina 1din 85

MANAGEMENTUL

PLAGILOR CRONICE

Managementul plagilor

-Ingrijirea plagilor cronice a devenit o un obiect de colaborare interdisciplinara intre :


-pacient
- medic
- asistenta
- dietetician
- psihoterapeut
- personalul spitalului
- de asemenea educatia ,sprijinul ,alegerea unui tratament pe care pacientul si-l
poate permite,au un rol impoe\rtant in vindecarea plagilor cronice

Principalul scop al tratamentului plagilor cronice


este de a facilita o vindecare cosmetic
acceptabila in cel mai scurt timp posibil
Principiul ce sta la baza tratamentului plagilor
cronice este de a schimba mediul patului plagii
din cel al unei plagi cronice in cel al unei plagi
acute,ceea ce va ajuta la vindecarea plagii

Plaga Cronica- definitie


Plaga ce nu se vindeca sau nu incepe

procesul de vindecare in 6-8


saptamani.

Alterarea echilibrului intr-o plaga cronica

consta in cresterea nivelului local de


proteaza concomitent cu scadera nivelului
factorilor de crestere

Factor De Crestere ( GF )
- GF(Growth factor) influenteaza
toate etapele de vindecare.
- GF se gaseste in:
* macrofage,
* fibroblaste,
* celule endoteliale,
* plachete,
* keratinocite.
- PDGF ( Platelate Derived Growth Factors ) este
considerat ca fiind cel mai important in
procesul de vindecare.

Rolul GF In Procesul De
Vindecare
FORMARE DE NEOVASE

MIGRARE CELULARA
LA LOCUL PLAGII

PRODUCTIE DE
MATRIX

EXTRACELULAR
FACTOR DE
CRESTERE

PROLIFERARE DE
FIBROBLASTE

PRODUCERE DE
PROTEAZE
EPITELIZARE

REMODELARE

rezumat

- folosirea factoriilor de crestere la plagiile


cronice greu vindecabile.
- folosirea de produse ce neutralizeaza
proteaze.
- folosirea produselor ce protejeaza
factoriilor de crestere endogeni.
- inginerie genetica.

Procesul De Vindecare a Plagii

Evolutia naturala a unei plagi contine 4 etape


succesive. Fiecare etapa se poate intercala una cu
cealalta, procesul nefiind limitat in timp concret.
1. Hemostaza.
2. Inflamatia.
3. Granulatia.
4. Remodelare.

1. Hemostaza:
- Timp: Imediat atunci cand se produce lezarea
vasului sangvin.
- Se produce ca prima etapa in orce lezare.
Organismul
initeaza numeroase reactii succesive, prin
urmare se formeaza chiagul de sange.
- Chiagul format are rol de bariera mecanica in
oprirea hemoragiei la nivelul leziuni.
- Celulele implicate in formarea chiagului secreta
numeroase substante- printre care factori
de crestere cu rol asupra procesului de vindecare.

2. Inflamatia:

- Timp: primele 3- 10 zile.


- vasodilatatia: Etapa ce permite mobilizare de
macrofage si celule albe la nivelul tesutului lezat.
- Macrofagele au rol in fagocitare bacteriana si in
eliberarea de enzime- Proteaze.
- Proteazele actioneaza la nivelul tesutului lezat. Au
rol in pregatirea tesutului lezat pentru formare de
tesut nou in etapele ce urmeaza.

3. Proliferarea:
- Timp: ziua 3 cateva saptamani.
- Angiogeneza: Formare de neovase ce vor iriga
tesutul nou format.
- Formarea retelei de colagen de catre fibroblaste.
- Colagenul este esential in formarea de tesutului
nou. Are efect asupra stabilizarii si elasticitatii
tesutului format.
- Formarea tesutului de granulatie contine:
* fibroblaste.
* colagen.

4. Remodelare:
- Timp: 3 saptamani- 2 ani.
- Reorganizarea retelei de colagen:
* permite elasticitate maxima la nivelul cicatricei.
* de mentionat ca tesutul nou format nu e elastic
si stabil ca tesutul de origine.
- Cicatricea va fi lipsita de foliculi parosi, glande
sudoripare, etc.

Solutia

Intr-o plaga cronica excesul de proteaze neutralizeaza efectul


factoriilor de crestere. In acest fel se evita formarea de tesut
nou sanatos.

Neutralizarea proteazelor va permite actionarea factoriilor de


crestere. In acest fel plaga se va vindeca
.

Prin aceste 4 etape trece orice plaga acuta


sau cronica, independent de etiologie:
- taieturi,
- ulcere venoase,
- ulcere diabetice,
- ulcere de decubit,
- diferite leziune ale pieli.
Scopul tratamentul plagiilor consta in
facilitarea organismului pentru autovindecare.

ULCER DE DECUBIT

DEFINITIE
DISTRUGERE TISULARA CE SE
DEZVOLTA CIND TESUTUL MOALE
ESTE COMPRIMAT DE O SUPRAFATA
DURA TIMP INDELUNGAT

ETIOLOGIA FORMARII ULCERULUI DE


DECUBIT
FACTORI EXTERNI

FORTE MECANICE PE TESUTURILE MOIPRESIUNEA PRODUCE HAEMOSTAZA LOCALA SILIMFATICA


HAEMOSTAZA REDUCE APORTUL DE OXIGEN LA TESUTFORTE DE FORFECARE PRODUC ISCHEMIELOCALA(FRICTIUNE CU ASTERNUT)
FRICTIUNEUMIDITATEFACTORI INTERNISTAREA CLINICA-

Factori De Risc La Varsnici- 1


- - Boala coronariana acuta
- - Depresie
- - Demente
- - Insuficienta cardiaca cronica
- - Incontinenta uro- fecala
- - Boala Altzheimer
- - Diabet zaharat
- - Paralizii ( CVA )
- - Insuficienta vasculara periferica

Factori De Risc La Varsnici- 2

- Diaree
- Deficit senzorial- paralizii
- Agitatie psiho- motorie
- Amenie:- deficit de B-12
- carenta de fier
- Reactii adverse la polimedicatie
- Senilitate

Populatie tanara:
- Accidente rutiere/ de munca
- Operatii ortopedice
- Cancer
- Boli degenerative
- Retard psiho motor

Varsnici:
- Multiple boli cronice
- Scadere in capacitatea functionala
- Proces de degenerare a pielii
- Imobilizare prelungita
- Cancer

Escarele
masuri complexe de ngrijire care sa previna
aparitia escarelor

mobilizarea frecventa si schimbarea pozitiei n pat n


limitele permise de boala de baza;
asternutul bolnavului va fi permanent uscat (prin
montarea unei sonde urinare n caz de incontinenta),
bine ntins, fara firimituri sau alte resturi alimentare;
igiena riguroasa a pielii prin spalare zilnica cu apa si
sapun (pe portiuni), uscarea cu un prosop moale si
pudrarea cu talc;

Escarele

sub zonele de sprijin predispuse la escare se


vor pune colaci umpluti moderat cu aer;
masajul regulat ajuta la revigorarea circulatiei
si implicit la tonifierea tegumentului expus
presiunii ndelungate;
mijloace moderne, dar mai greu accesibile:
saltea cu apa sau cu rulouri orizontale, saltele
electrice pe suport de nisip sau saltele pe
baza de perne de aer.

Escarele
Cum pot fi tratate escarele odata aparute?

Odata aparuta escara, trebuie revazute masurile de


preventie amintite mai nainte si aplicate cu mai mare
atentie, pentru a preveni extinderea lor sau aparitia si
n alte zone.
O escara simpla neinfectata va fi acoperita cu
pansamente sterile, schimbate zilnic.
O escara suprainfectata (fapt certificat de aparitia
puroiului) necesita o miniinterventie chirurgicala, care
sa ndeparteze pielea necrozata (moarta).

Escarele

Spalare abundenta si repetata cu substante


dezinfectante.
Antibioterapie pe cale generala, pentru ca
dupa un timp sa se ncerce realizarea unei
interventii chirurgicale de acoperire a escarei.
Succesul tratamentului chirurgical depinde n
primul rnd de ameliorarea starii de nutritie a
pacientului, fapt care se poate realiza printr-o
alimentatie completa si diversificata.

Escarele
Profilaxie

vizeaza calitatea lenjeriei, mentinerea acesteia


uscata, prin schimbare frecventa,
igiena riguroasa a pielii,
alimentatie corecta.
combaterea decubitului prelungit,
se impune schimbarea de pozitie la 2 - 3 ore,
protejarea reliefurilor dure, prin utilizarea de colaci de
cauciuc, perne sau saltea extramoi.

Escarele
Profilaxie

pielea, tegumentele se spala de mai multe ori pe zi,


cu sapun si apa calda, si se usuca.
se aplica lotiuni sau creme, se pune pudra fina de
talc, in zonele umede, dupa uscare,
o atentie speciala se acorda incontinentei urinare si
anale, prin spalare constiincioasa cu sapun si apa si
uscare.
se practica zilnic frectii si masaje usoare.
alimentatia va fi completa.

Escarele
Tratamentul curativ urmareste:

diminuarea presiunii planurilor dure;


indepartarea detritusurilor necrotice;
combaterea infectiei, cu sterilizare (B.Proteus si
B.Piocianic sunt rezistente)
indepartarea puroiului, administrarea de antibiotic;
stimularea locala a epitalizarii (Jecozinc, Cutaden,
insulina, pantotenat de sodiu, anabolizante, vitamina
A).

Piciorul diabetic
importanta ingrijirii picioarelor la persoanele
diabetice

leziuni ale nervilor periferici (neuropatia diabetica) cu


diminuarea sensibilitatii la nivelul piciorului.
leziunile vaselor sanguine (micro si macroangiopatia
diabetica), scad in timp fluxul sanguin la nivelul
piciorului, astfel ca leziunile, bataturile, unghiile
incarnate, au un risc crescut de infectie
scaderea imunitatii, cu perturbarea mecanismului
imun de lupta impotriva infectiilor

Piciorul diabetic
inspectia zilnica a picioarelor
pastrarea unei igiene corespunzatoare a picioarelor
si ingrijirea atenta a leziunilor care apar la acest
nivel.
bataturile, taieturile sau escoriatii, necesita o ingrijire
speciala care obliga la folosirea antisepticelor.
este recomandata taierea atenta si regulata a
unghiilor, pentru evitarea leziunilor si infectiilor (in
special fungice - onicomicoze) cu localizare
periunghiala

Piciorul diabetic
protectia corespunzatoare a picioarelor, de la purtarea
unei incaltaminti comode pana la evitarea leziunilor cu
aceasta localizare
evitarea folosiri metodelor pentru incalzirea picioarelor,
bailor fierbinti, aparatelor electice, radiatoarelor, etc
consult medical care sa includa si examinarea
picioarelor ori de cate ori se reevalueaza si evolutia
diabetului zaharat.
orice leziune aparuta la nivelul piciorului, chiar si
minora, necesita tratament medical de specialitate.

Piciorul diabetic
n functie de categoria de risc se va face managementul
piciorului diabetic.

Categoria de risc 0 (picior far leziune, sensibilitate pstrat,


far semne de ischemie): educatia pacientului, ncltminte
larg, control medical de 3 ori pe an;
Categoria de risc 1 (picior fr sensibilitate): la fel ca la categoria
0;
Categoria de risc 2 (picior fr sensibilitate, cu deformri):
consult ortopedic, interventii de corectie a punctelor de maxim
presiune;
Categoria de risc 3 (picior fr sensibilitate, cu deformri, cu
istoric de ulceratie): la fel ca la categoria 2 si control medical mai
frecvent;

Piciorul diabetic

Categoria de risc 4 (ulceratie neuropat fr infectie):


pansamente locale, la nevoie debridare;
Categoria de risc 5 (picior neuropat cu infectie):
tratament complex chirurgical si medical
(antibioterapie, vasodilatatoare, antiinflamatoare,
antiagregante);
Categoria de risc 6 (picior ischemic cu infectie):
tratament complex chirurgical (reconstructie
vascular, debridare, amputatii conservatoare,
amputatii nalte) si medical.

Acute wounds

Fazele evolutive ale plagilor cronice


Necroza

Granularea

Vindecarea prin epitelizare

Importanta debridarii

Indepartarea tesuturilor necrotice

Initializarea granularii si epitelizarii

Debridarea plagilor cronice

Mecanic

Chimic
Chirurgical
Autolitic - natural

- stimulat

Debridarea mecanica ,chimica si

chirurgicala
Dureroasa
Indeparteaza si tesuturile viabile

Maresc suprafata plagii

Debridarea autolitica

Sigura
Protejeaza tesuturile sanatoase

Naturala
Nedureroasa
Controleaza riscul de infectie

Debridarea autolitica clasica

Nedureroasa
Termen lung
Respecta tesuturile sanatoase
Nu controleaza factorii de risc

Debridarea autolitica stimulata

Tratamentul modern al plagilor


Mentine umezeala optima in plaga
Accelereaza debridarea , granularea si
epitelizarea plagilor
Tine sub control riscul de aparitie al infectiilor
Bariera externa impotriva contaminarii
bacteriene
Neaderent

Pansamentele moderne

Usor de schimbat
Raport cost eficienta foarte bun
Se schimb rar
Pansamentele se pot schimba si in
ambulator

- Alegerea tipului de pansament in functie de :

Faza evolutiva

Boli asociate

Infectii asociate

In functie de faza evolutiva


Necroze uscate Gel

Simplu - Normgel
- Hypergel
- Suprasorb G
Activ - Nugel
- Imval
- Normval
Poliacrilat - Tender-wet

Dry necrosis

Gel- HIDROGEL:

- continut bogat in apa si diferite produse de coagulare.


- indicatii: plagi uscate cu crusta, secretii scazute.
- hidrateaza plaga.
- pot produce maceratie.
- necesita pansament secundar: hidrocoloid, hidropolimer,
pansament de tifon.
- se poate aplica timp de 3 zile.
- exemple: PURILON GEL, HYDROSORB COMFORT,
NU-GEL COLAGEL.

Necroza umeda
Bureti de polyuretanian

-Mepilex
-Sispur
ALGINATE
Melgisorb
Sorbalgon
Alginate M

Tipuri de pansamente
ALGE DE MARE- ALGINATE:
- pansament produs din alge de mare.
- indicatii: plagi cu secretii abundente.
- capacitate de absorbtie si hemostaza crescuta, prin mecanism de
schimb ionic ( Na/ Ca ) ce favorizeaza debridarea plagii.
- se pot activa cu ser fiziologic (pentru plagi slab exsudative)
- nu adera la plaga
- se indeparteaza prin spalare cu ser fiziologic.
- in contact cu un lichid (ser fiziologic, exudatul plagii) se transforma in gel.
- necesita prezenta de pansament secundar: hidrocoloid, hidropolimer,
spuma poliuretanica.
- se pot decupa.
- in functie de cantitatea de exudat necesita schimbare dupa maxim 3 zile.
- exemple: sorbalgon, melgisorb, nu-gel.

Faza de granulare

Exudat intens
Bureti de poliuretan- mepilex ,sispur

Exudat moderat sau scazut

Hidrocoloid hidrosorb, granuflex, higicol

Tipuri de pansamente
HIDROPOLIMER SI PANSAMENT CU SPUMA:
- indicatie: plagi si ulceratii cu sau fara tesut necrotic.
- permite trecerea de oxigen.
- evita atasarea pansamentului la plaga si pierderea de lichid.
- nu lasa fire in plaga.
- se pot aplica timp de 3- 4 zile in functie de de cantitatea de
secretii.
- exemple: TIELLE, MEPILEX, PERMAFOAM.

Tipuri de pansamente
HIDROCOLOID:
- indicatie: plagi si ulcere cu sau fara secretii.
- favorizeaza autodebridarea si/ sau proliferarea de tesut.
- nu permite intrarea de oxigen, se poate produce
suprainfectare bacteriana anaeroba.
- pot produce maceratia tesuturilor datorita excesului de
umiditate.
- pot produce iritatie atunci cand sunt schimbate.
- produc miros neplacut tipic, atunci cand sunt dezlipite.
- nu se pot decupa.
- pot fi aplicate pana la 5 zile in functie de cantitatea
secretiilor.
- exemple: GRANUFLEX, COMBIDERM, CONFEEL, HYDROCOLL.

Vindecare prin epitelizare

Tulle + silicon

+ parafina neutra
Mepitel
Sispur
Atruman

Tipuri de pansamente

Pansament cu colagen:

- inhiba formarea de proteaze.


- furnizeaza elemente proteice, in acest fel favorizeaza regenerarea
celulara.
- favorizeaza procesul de granulare si epitelizarea.
- indicatii: plagi atone cu intarzierea proceselor de granulare si
epitelizare
- dezavantaje: * nu se pot folosi in plagile necrotice.
* nu se pot folosi ca autodebridante.
* capacitate de absorbtie scazuta.
* necesita pansament secundar:
hidropolimer,hidrocoloid, spuma poliuretanica.
- se pot decupa.
- exemple: FIBRACOL, PROMOGRAN.SILVERCELL,SUPRASORB-C

EPITELIZAREA

Infectii

Tulle
Tulle + betadine
Tulle + Ag.
Tulle + topice locale antibacteriene

Tipuri de pansamente

Pansament Spongios Cu Argint- CONTREET+


SILVERCELL,AQUACELL ARGINT :

- Indicatii: plagi infectate si cu risc crescut de infectare, cu


secretii abundente
- permite trecerea de oxigen.
- necesita schimbare la interval de 3- 4 zile.
- pot produce reactii alergice.
- exemple: CONTREET ADESIVE, SILVERCELL, AQUACELL
ARGINT

Efectele terapeutice ale pansamentelor

moderne
- Neutralizarea excesului de proteaze.
- Protejarea factorilor de crestere
in timpul procesului de vindecare.

Concluzii Tratamentul plagilor cronice trebuie


abordat interdisciplinar de catre o echipa
compusa din :
- dermatolog
- chirurg vascular
- chirur plastician
- diabetolog
- medicul de familie