Formarea i

dezvoltarea
motivaiei pentru
nvaare n context
Ionescu Beatrice
colar
Neculi Andra
Alina
Popa Sandra
Andreea

Prin

motivaie nelegem totalitatea mobilurilor

interne ale conduitei, fie c sunt nnscute sau
dobndite,contientizate sau necontientizate,
simple trebuine fiziologice sau idealuri abstracte".
(Al. Roea)
Motivaia este factorul care determin organismul s
acioneze i s urmreasc anumite scopuri. Orice act de conduit
este motivat, chiar dac, uneori, nu ne dm seama pentru ce
motiv facem o aciune sau alta. Nici un act comportamental nu
apare i nu se manifest n sine, fr o anumit incitare,
direcionare i susinere energetic.

Prin motiv vom nelege acel mobil care st la baza

unui comportament sau a unei aciuni concrete.
Orice act de conduit este motivat, chiar dac, uneori,
nu ne dm seama pentru ce motiv facem o aciune sau
alta. Nici un act comportamental nu apare i nu se
manifest n sine, fr o anumit incitare, direcionare i
susinere energetic.

Sub efectul stimulrilor interne sau externe, motivele aduc

individul n stare de aciune i-i susin activitatea o perioad de timp,
n ciuda obstacolelor care pot aprea. De asemenea, ele pot
determina individul s urmreasc un scop sau altul i s stabileasc
o anumit ierarhie ntre scopurile posibile.
Motivaia are rolul de activare i de mobilizare energetic,
precum i de orientare, de direcionare a conduitei ntr-un anumit
sens. Aceasta este o surs de activitate i de aceea este considerat
motorul" personalitii.

Motivaia nvrii se refer la totalitatea factorilor care l

mobilizeaz pe elev la o activitate menit s conduc la asimilarea
unor cunotine, la formarea unor priceperi i deprinderi.
Ea energizeaz i faciliteaz procesul de nvare prin
intensificarea efortului i concentrarea ateniei elevului, prin crearea
unei stri de pregtire pentru activitatea de nvare. Elevii motivai
sunt mai persevereni i nva mai eficient.

Motto:
Analfabetul de maine nu va fi cel
care nu stie sa scrie si sa citeasca, ci cel
care nu va invata cum sa invete.
Alvin Toffler

AUTOCUNOATERE

Din satisfacia iniial de a fi

nvat, elevul i va dezvolta
motivaia de a nva mai mult.
Aadar, relaia cauzal dintre
motivaie i nvare este una
reciproc.

INSTRUIRE-EDUCATIE

COMPETEN

PERFORMAN

Perspective teoretice asupra motivaiei

1. Modelul ierarhic al trebuinelor umane (A. Maslow)
Conform acestei teorii, trebuinele umane sunt organizate ntr-o
structur ierarhic, la baz fiind plasate trebuinele fiziologice, iar n
vrful piramidei, trebuinele referitoare la realizarea de sine.
trebuine de autoactualizare
trebuine estetice
trebuine cognitive
trebuine de stim de sine
trebuine de iubire i apartenen la grup
trebuine de securitate
trebuine fiziologice

Sistemul lui Maslow presupune o ordine de prioritate, astfel, dac

trebuinele fiziologice (foamea, setea, trebuina sexual) sunt satisfcute, apar
alte trebuine, cele de securitate i confort material. Odat satisfcut, acest
nivel las s apar nevoia de afeciune, de prietenie, care este o trebuin de
nivel superior. n felul acesta, pe msur ce sunt satisfcute trebuinele de
ordin inferior, apare o trebuin de ordin imediat superior.

2.

Teoria motivaiei de realizare

Susine c trei sunt motivele fundamentale ale comportamentului uman, i

anume:
nevoia de realizare (de performan, de reuit)
nevoia de apartenen (de afiliere)
nevoia de putere(de autoritate, de dominaie)
Toi indivizii sunt animai de aceste trei nevoi, dar n grade diferite i cu
dominante diferite, ceea ce explic diferenele interindividuale.

Nevoia de putere exprim tendina individului de a conduce, de a fi

autoritar, de a-i impune voina i dorinlu, folosirea poziiei deinute
ntr-un colectiv pentru a mobiliza acel colectiv n obinerea de
succese).
Nevoia de apartenen exprim dorina individului de a fi acceptat
de ceilali, de i a fi iubit, de a se simi integrat ntr-un grup i de a fi
protejat. Indivizii la care domin aceast nevoia vor cuta s
stabileasc noi prietenii, noi contacte sociale, care s le ofere
satisfacii.
Persoanele la care nevoia de realizare este ridicat caut mai ales
sarcini de dificultate medie, pentru a fi sigure de succes, disting clar
situaiile pe care le pot controla i cele pe care nu le pot controla.

3. Abordri cognitive ale motivaiei

Se bazeaz pe ideea c angajamentul unui individ ntr-o sarcin este
determinat de reprezentrile acestuia asupra propriei persoane i asupra
situaiei.
Nevoia de coeren
Pentru anumite conduite ale sale, omul adopt ca informaie de referin
rezultatul elaborrii logice a informaiilor anterioare considerate adevrate.
Fiecare informaie nou este comparat cu aceste deducii, iar dac aceast
comparaie dezvluie o lips de coeren, individul ncearc s restabileasc
echilibrul rupt, modificndu-i de pild credinele.

Practica educationala indica faptul ca activitatea de invatare este

sustinuta de un ansamblu de motive si nu doar de unul singur. Totusi, unele
motive predomina, si atunci putem constata ca unii elevi invata pentru a
obtine note bune si a fi astfel in fruntea clasei, in timp ce altii invata pentru
ca ii intereseaza o anumita disciplina si doresc sa afle cat mai multe din
domeniul respectiv.
In timp ce elevii buni vorbesc despre dorinta de a sti cat mai multe, despre
dorinta de afirmare profesionala, despre prestigiu, elevii slabi vorbesc despre
teama de esec, despre dorinta de a obtine note satisfacatoare pentru a
promova clasa sau despre evitarea conflictelor cu parintii.

Un elev poate sa invete la o disciplina pentru ca il intereseaza si

il pasioneaza domeniul respectiv, dar si pentru ca vrea sa obtina
note bune, sa le faca placere parintilor etc.
De exemlu, daca un elev care invata la inceput pentru a lua note
bune sau pentru a le face placere parintilor, pe masura ce asimileaza
cunostinte si dobandeste capacitati si competente ce-i procura o
anumita satisfactie, poate ajunge sa invete din interes si pasiune.

Unii elevi au aspiratii clare si scopuri bine fixate in timp. Elevii care-si
fixeaza scopuri pe termen lung sunt mai in masura sa perceapa valoarea unei
activitati, chiar daca aceasta nu le ofera satisfactii imediate. Ei vor fi mai
puternic motivati. in schimb, elevii care au o perspectiva de viitor limitata,
scopuri confuze si mai putin structurate nu au un punct de referinta pentru a
judeca valoarea unei activitati, mai ales daca aceasta nu le ofera satisfactii
imediate. Astfel, de elevi nu vor fi in nici un fel motivati pentru a indeplini
activitatile care li se propun.

Elevii care au o opinie buna despre competenta lor vor alege sa se

angajeze intr-o sarcina si sa persevereze pana la atingerea obiectivului
fixat. In schimb, elevii care au o opinie defavorabila despre capacitatea
lor de a reusi intr-o activitate vor cauta sa evite acea activitate sau o vor
abandona rapid.
Unii care cred ca au un control asupra activitatii de invatare propuse
abordeaza materia mai in profunzime, stabilesc legaturi intre diferitele
parti ale materiei si cauta sa-i gaseasca structura logica. Invers, cei care
estimeaza ca au un control redus asupra sarcinii de invatare se limiteaza
la incercarea de a memora cunostintele cat mai bine posibil.

La vrsta gimnaziului elevii ar trebui s fie motivai i de

structuri motivaionale intrinseci. Acestea sunt responsabile de
plcerea cu care se implic elevii n nvare. Un elev cu o motivaie
intrinsec va lucra la o problem de matematic pentru ca este
distractiv i ii face plcere. Sau, o persoana cu o motivaie interioar
puternica va ncerca sa gseasc soluii la o problema datorita
faptului ca e extrem de implicat n ce face.
Motivaia intrinseca se refera la motivaia care vine din
interiorul unui individ i nu din recompense exterioare, cum ar fi
banii, cadourile sau notele de la coal.

Bibliografie

http://www.creeaza.com/didactica/didactica-pedagogie/Motivatia-incontext-scolar246.php

Dorina Salavastru, Psihologia educaiei

A. Cosmovici L. Iacob, Psihologia colar