Sunteți pe pagina 1din 15

Piata Zaharului

Student: Dobre Daniel


Grupa: 8401
Profesor Coordonator: Dona Ion

Cuprins
Organizarea i funcionarea pieei zaharului n

Romnia i Uniunea European


Legislatia UE si Romania
Regimul intern
Regimul extern
Perspectivele 2014-2020
Impactul aderarii Romaniei la Uniunea
Europeana asupra pietei zaharului

Organizarea i funcionarea pieei zaharului n Romnia


i Uniunea European
Productia mondiala de zahr depete 115 milioane de tone
i e localizat n zonele de cultura a materilor prime: sfecla
si trestia de zahar.
Aria productiei de sfecla, cultura specifica zonei temperate,
este localizata in cea mai mare parte in emisfera nordica ,
intre 30 si 60grade , in Europa si America de Nord , dar si
in tari din emisfera australa cum ar fi Chile si Uruguay.
Productia cea mai mare o detine Europa, randamentele la
hectar fiind de circa 3 ori mai mari n zona Vestica fata de
cea Estica.

Gestionarea cotelor de producie a zahrului este o atribuie


determinat n Regulamentul Consiliului nr.1260\2001 privind
organizarea comun a pieei zahrului.
n sectorul zahrului, cotele de producie se acord fiecrei
intreprinderi pe baza principiului produciei reale a acesteia, pe
parcursul unei anumite perioade de referin.

Cotele de productie se bazeaz n principiu pe nivelurile


anterioare de producie:
Cota A este reprezentat de cantitile de zahr pentru care
se acord un pre de sprijin (minus 2% din preul de
intervenie care revine cotizaiei de productor).
Cota B este prezentat de cantitile cumprate la un pre
corespunztor a 58% din preul de intervenie la zahr.
Restul reprezint cotizaie de la productor.

Cota C nu sunt cotizaii, dar acest zahr nu poate fi


comercializat n UE i nu poate fi exportat dect fr
restituii la export

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si


Agentia de Plati i Interventie au intreprins masurile
necesare pentru gestionarea i functionarea acestei
piete, ca:
stabilirea mecanismului producerii si utilizarii
zaharului.
stabilirea de subventii pentru zaharul achizitionat de
industria chimica .
masuri privind sistemul subventiilor pentru
exportul de zahar i a produselor care contin zahar.
masuri privind receptionarea si transmiterea la
Comisia Europeana a ofertelor de adjudecare a
exporturilor.
impreuna cu oficiile vamale, gestioneaza exportului
de zahar corespunzator
urmatoarelor operatii:
interventie prin cumparare, restitutii la export, licente
de import-export

Legislatia pentru piata


zaharului
Uniunea Europeana:

-Regulamentul
(CE) nr. 318/2006 - privind organizarea
comuna a pietelor din sectorul zaharului;
-Regulamentul (CE) nr. 320/2006- de instituire a unui
regim temporar de restructurare a industriei zaharului
in Comunitatea Europeana, cu modificarile si
completarile ulterioare;
-Regulamentul (CE) nr.950/2006 de stabilire a normelor
de aplicare pentru anii de comercializare
2006/2007,2007/2008
si 2008/2009, privind importul
si rafinarea produselor din sectorul zaharului in cadrul
anumitor contingente tarifare si acorduri preferentiale;

Legislatia nationala:
-Ordonanta nr.14/20 10 privind masuri financiare pentru
reglementarea ajutoarelor de stat acordate producatorilor
agricoli, incepand cu anu12010, aprobata prin Legea
nr.74/2010;
-Hotararea nr.748/2010 privind aprobarea ajutoarelor de stat care
se acorda producatorilor agricoli pentru anul 2010 si a sumei
totale alocate acestor ajutoare de stat;
- Hotararea nrA0812010 privind aprobarea acordarii unui ajutor
de stat pentru motorina utilizata in agricultura;
-Ordinul nr.633/2006 privind aprobarea Instructiunilor pentru
administrarea de catre Ministerul Agriculturii, Padurilor si
Dezvoltarii Rurale, prin Agentia de Plati si Interventie pentru
Agricultura, a contributiilor pentru productiile de zahar si
izoglucoza realizate in cadrul cotelor alocate Romaniei de catre
Uniunea Europeana;
-Ordonanta nr 124/2006 privind stocurile excedentare de zahar,
prod use zaharoase si alte produse agroalimentare
agroalimentare

Regimul intern
Cererea anual de zahr din Romnia este de circa 70 de mii de tone,
revenind la 30 kg/locuitor. Dac facem diferenele cu cele 6 milioane de
tone producie, vom descoperi o industrie care a fost foarte bine pus
la punct i din care se poate ctiga enorm
Odat cu reforma regimului pieei zahrului,U.E a devenit un
importator net de zahr.Se import n general zahr din trestie pentru
rafinare,provenit din ri din Africa,Caraibe sau Pacific(ACP) i din ri
mai putin dezvoltate(PMA), care beneficiaz de acces la piaa
european n afara cotei.
Cota anuala de zahar alb din sfecla de zahar alocata Romaniei
pentru 2011-2012 este de 104.688 tone, conform Regulamentului
Uniunii Europene nr. 513/20 10.

Preuri de susinere
Consiliul European stabilete pentru fiecare an de plat (1 iulie-30 iunie):
Preul int- se stabilete anual pentru zahrul alb ne ambalat, calitate
standard. Este un pre teoretic ce se aplic n condiii normale de echilibru cerereofert i competiie liber. Nivelul su este stabilit la 665 /t pn n 2006.
Preul de intervenie- se stabilete anual pe baza preului int. Este
preul la care ageniile naionale de intervenie cumpr zahrul produs n U.E.
din 1995 acesta a fost ngheat la 631,9 /t pentru zahr alb i la 523,7 /t zahr
brut.

Preul minim- pre la care procesatori sunt obligai s cumpere sfecla de


la cultivatori. Nivelul su este de 46,72 /t prentru sfecla A i 32,42 /t pentru
sfecla B.
Preul de baz- se calculeaz n funcie de preul de intervenie la zahrul
alb din care se deduc costurile de livrare la fabric, marja de transformare,
randamentul i ncasrile procesatorilor obinute din vnzarea melasei.
Preul derivat- n fiecare an se stabilete preul de intervenie derivat
pentru zahrul alb pentru zonele deficitare, cu 16-23 /t mai mare dect preul de
baz.

Regimul extern
Situatia privind importul si exportul de zahar din trestie sau sfecla de

zahar si zaharoza pura din Romania in perioada 2004-2011.

Romnia produce circa 90 000 de tone de zahr din

sfecl,fata de o cota anuala de 109 164 tone zahar din sfecla


alocata de UE.La aceasta se adauga 329 636 tone de zahar
brut din import folosit pentru rafinare.
n prezent,n Romnia exista patru companii pe pia,dintre
care una singur are capital romnesc( fabrica din Bod,aflata
in insolventa).Celelalte trei au actionariat austriac,francez si
german.

Perspectivele pietei zaharului in anii 2014


2020
- UE sper s produc n acest sezon peste 16 mil. tone de zahr, rmnnd
cu un deficit fa de consum (18,1 mil. tone) de 2 mil. tone, pe care l va
acoperi din importuri. Reforma zahrului din 2007 a redus producia UE cu
circa 30% (5,1 mil. tone), a nchis 83 de fabrici de zahr din sfecl (29 de
fabrici numai n Romnia), a desfiinat activitatea a 150.000 de fermieri,
cultivnd anual numai cte 1,5-1,6 mil. ha cu sfecl de zahr. Mirajul
zahrului brut din trestie, ieftin, cu iz colonial, a nucit politica financiar a
Uniunii Europene.
- Frana i Germania sunt principalii productori de sfecl de zahr din UE, cu
393.000 ha, respectiv 358.000 ha. Romnia are 26.600 ha.
- Cultivatorii de sfecl de zahr din Europa se confrunt cu provocarea de a
menine randamentele financiare, din ce n ce mai greu de echilibrat. n
urma reformei din 2007, preul per tona de sfecl a sczut de la 43,63 euro
n 2006 la 26,29 euro n prezent.
- Creterea populaiei, schimbarea tendinelor n alimentaia uman i
creterea utilizrii biocombustibililor i a altor produse derivate pe baz de
zahr ar putea fi drivere de cretere a pieei n urmtorii zece ani, desigur,
diferit de la o regiune la alta.

Impactul aderarii Romaniei la Uniunea


Europeana pentru piata zaharului
Cu o productie

autohtona infima, Romania se vede obligata sa


apeleze la importuri masive de zahar brut pentru a asigura consumul
intern. Tara noastra a intrat n sistemul nou de diminuare a cotelor abia
in anul de comercializare 2008-2009, cand a renuntat la numai 4.475,2
tone de zahar, Conform cotelor europene alocate, n anul de
comercializare 2011-2012 Romania a produs 104.688,8 tone de zahar.
La aderarea
la Uniunea European, Romania a obtinut o cota anuala
de 109.164 tone zahar din sfecla si o cota de 329.636 tone zahar brut
din import care sa fie rafinat la noi in tara.
, Comisia Europeana a solicitat in perioada 2006-2008 tuturor tarilor
membre UE care cultiva sfecla de zahar sa-si reduca voluntar cotele
de zahar si sa inchida unele fabrici pentru a reduce productia de
zahar cu 6 milioane de tone si a reduce pretul sfeclei cu 45%.
Reforma zahrului din 2007 a redus producia UE cu circa 30% (5,1 mil. tone), a
nchis 83 de fabrici de zahr din sfecl (29 de fabrici numai n Romnia), a
desfiinat activitatea a 150.000 de fermieri, cultivnd anual numai cte 1,5-1,6
mil. ha cu sfecl de zahr.

Bibliografie
www.madr.ro
www.insse.ro
www.agrointel.ro
www.agromedia.ro
www.ec.europa.eu/eurostat
www.apia.org.ro

Va multumesc pentru
atentie!