Sunteți pe pagina 1din 17

Neutralizarea

• Neutralizarea se aplică atât în cazul efluenţilor gazoşi cât şi a celor lichizi.

• Reacţiile de neutralizare sunt reacţii în care sunt implicaţi o bază şi un acid, reacţia principală având loc între ionii hidroxid, OH , ai bazelor şi ionii H+ proveniţi de la acizi, formându-se apă.

• Dacă aceste reacţii se scriu ionic şi se elimină ionii spectatori se obţine ecuaţia ionică netă a neutralizării:

OH + H +

H 2 O

În concluzie , reacţia de neutralizare a oricărui acid tare cu orice bază tare constă în

În concluzie, reacţia de neutralizare a oricărui acid tare cu orice bază tare constă în formarea moleculelor de apă din ionii de hidrogen şi ionii de hidroxid.

• Neutralizarea gazelor acide este un proces important deoarece prezenţa unor acizi (HCl, H 2 SO 4 , HNO 3 ) sau a unor anhidride ale unor acizi (SO x sau NOx, CO 2 ) în atmosferă determină apariţia ploilor acide.

• În general efluenţii gazoşi acizi sunt neutralizaţi cu substanţe bazice.

• Cel mai frecvent se foloseşte laptele de var, deoarece este o materie primă ieftină şi accesibilă.

• Din punct de vedere tehnic, neutralizarea se poate realiza în procese de aDsorbţie, aBsorbţie etc., în funcţie de natura şi starea de agregare a agentului neutralizant.

• Pentru accelerarea proceselor de neutralizare adesea sunt utilizaţi catalizatori

Ape reziduale acide sau bazice

Tratamente de neutralizare a apelor reziduale acide sau bazice, se aplică înainte de deversare, pentru a nu modifica pH-ul apelor de suprafaţă în care sunt deversate.

O primă măsură necesară în cazul apelor acide sau bazice este reducerea cantităţilor acestora “la sursă”, prin minimizarea deversărilor.

A doua măsură, care trebuie aplicată este neutralizarea reciprocă a apelor reziduale acide cu ape reziduale bazice, rezultate în aceeaşi unitate industrială sau provenite de la unităţi învecinate.

• Colectarea apelor uzate in scopul neutralizării se recomandă a fi realizată în bazine separate pentru ape acide şi bazice.

• Din aceste bazine se face amestecarea astfel încât să rezulte ape reziduale neutre.

• Dacă există un singur bazin de colectare a apelor industriale uzate, acestea sunt analizate şi în urma analizelor chimice se stabileşte cantitatea de substanţă acidă sau bazică necesară neutralizării.

• Pentru neutralizarea apelor uzate acide se folosesc compuşi bazici:

– hidroxidul de sodiu (sodă caustică), – carbonatul de sodiu (sodă calcinată), – carbonatul de calciu (piatra de var), – oxidul de calciu (varul), – hidroxidul de calciu (laptele de var), – carbonatul de calciu şi magneziu (dolomita)

– nămolurile bazice provenite de la fabricarea sodei sau a acetilenei.

• Utilizarea NaOH sau a Na 2 CO 3 permite realizarea rapidă a neutralizării, dar prezintă dezavantajul formării unor produşi de neutralizare solubili (toate sărurile de sodiu sunt solubile) şi a unui preţ de cost mai mare decât în cazul utilizării compuşilor minerali ieftini menţionaţi anterior (piatra de var, varul sau dolomita).

• Pentru neutralizarea apelor alcaline se recomandă utilizarea unor acizi reziduali care să nu fie impurificaţi de substanţe cu potenţial toxic asupra mediului.

• O variantă eficientă este neutralizarea apelor alcaline cu gaze de ardere care conţin o cantitate însemnată de CO 2 (14 %).

• Se ating concomitent două obiective importante:

– neutralizarea apelor reziduale

– înlăturarea dioxidului de carbon din gaze, care altfel ar ajunge în atmosferă.

The end