Sunteți pe pagina 1din 36

BAZELE GENERALE

ALE
KINETOTERAPIEI
CURS IX

Bazele teoretice si practico-metodice


ale metodelor n kinetoterapie
Prin metod kinetoterapeutic se nelege
un grup mai restrns sau mai larg de exerciii
care au un sens si un scop final unic" (Marcu, V.,
Dan, M., 2006).
Metodele clasice pentru tratamentul kinetic
sunt cele de
relaxare,
-educare-reeducare neuromotorie,
- facilitare neuro-proprioceptiv,
- reeducare postural,
Unele dintre metodele kinetoterapeutice
sunt considerate concepte, pentru c acestea
sunt deschise permanent nnoirii si readaptrii;

1. Metode de relaxare folosite


n kinetoterapie
Relaxarea intrinsec este cea prin care
subiectul si induce el nsusi, n mod activ,
relaxarea.
n cadrul acestui tip de relaxare se disting 2
mari linii metodologice:
- orientarea fiziologic (somatic)
- orientarea psihologic (cognitiv,
mental).

Metode fiziologice

Metoda Eduard Jacobson


Metoda Jacobson, a relaxrii progresive,
fiziologice se bazeaz pe identificarea kinestezic
a tensiunii musculare, n antitez cu relaxarea.
Durata de lucru a metodei Jacobson este ntre 20-40 min., pentru o relaxare local (zonal)
dar se poate prelungi la 1-4 ore, pentru relaxri
globale (sedinele i reprizele de relaxare, nu
trebuie s fie mai scurte de 5min)
Se execut o sedin pe zi, dar se poate
repeta de 4-6 ori pe zi. Antrenamentul dureaz
luni de zile si presupune cunoasterea miologiei si
a mecanicii respiratorii normale (ordinea inspirului dar si a expirului fiind abdominal, toracic

Metoda Johannes Heinrich Schultz


Metoda Schultz,metoda psihologic de
relazare vizeaz obinerea relaxrii prin tehnici de
tip central, care induc prin autocontrol mental,
imaginativ, o relaxare periferic.
Numit si antrenament autogen(din grec
autos prin sine - si genan a produce), este o
autohipnoz, cu ajutorul creia se poate obine
controlul unor funcii ale anumitor organe si, implicit relaxare; este o metod de autodecontractare concentrativ, subiectul crendu-si,prin concentrare, o stare hipnotic ce se materializeaz
prin starea de greutate si prin senzaia de cldur induse la nivelul segmentelor care se doresc a
fi relaxate.
Metoda se aplic individual sau n grup.

2. Metode de educare / reeducare


neuromotorie
Conceptul Bobath
Metoda Bobath se adreseaza
tratamentului ,,paraliziilor spastice.
Mijloacele terapeutice urmresc doua principii:
-inhibiia miscrilor exagerate reflexe si
facilitarea miscrilor fiziologice voluntare.
-facilitarea reactiilor superioare de ridicare si
echilibru, urmata de un progres in activitile
elementare.
Mijloace terapeutice procedeele de
facilitare folosite in procesul de reeducare sunt:

1. Rezistenta maxima se oblig muschiul


sa se contracte izometric (se aplic opunere
miscarii active a pacientului pina la anularea ei).
2. intinderea (Elongarea muschiului) un
muschi paralizat poate deveni activ prin intinderea lui, i caruia i se aplica o rezisten
3. Schemele globale ale miscarii Kabat pe
diagonala si pe spirala sunt de obicei mai eficace,
in ceea ce priveste facilitarea, decit schemele de
miscare pe linie dreapta pt,ca implica in miscare
un numar mare de grupe musculare.
4. Alternarea antagonistilor consta in a
excita contractia unui muschi si a facilita contractia lui, prin contractarea in efort a antagonistului
sau.

Metoda Brnngstrom
Signe Brnnstrom, si defineste metoda ca
un mod de abordare a tratamentului hemiplegiei.
n vederea recuperrii, aceast metod se
bazeaz pe folosirea patern-urilor motorii disponi
bile ale pacientului.
Sinergiile (asocierile mai multor organe sau
esuturi pentru ndeplinirea aceleiai funciuni)
reflexe i celelalte micri anormale sunt vazute
ca o parte normala a procesului de recuperare
pn la apariia micrilor voluntare.
Odat ce sinergiile pot fi executate voluntar
ele sunt modificate i se execut micri combina
torii de la simplu la complex.

Conceptul Vojta
Principiul de tratament prin miscarea reflex
a lui Vaclav Vojta, se bazeaz pe principiile locomoiei reflexe adresat copiilor cu tulburri de mis
care de natura cerebral.
Prin aplicarea terapeutic a locomoiei reflex, sunt activate funciile musculare necesare
micrile spontane din viaa de zi cu zi, intrate n
aciune n mod involuntar.
Profesorul Vojta a considerat c la un pacient, prin declanarea repetat a acestor micri
de tip reflex , se ajunge la deblocri sau noi
ci de acces n interiorul reelelor nervoase funcional blocate dintre creier i mduv.

Conceptul Castillo Morales


Acest concept neurofiziologic se adreseaz
copiilor hipotoni, cu dizabilitai grave si a aprut
ca urmare a necesitii de comunicare cu ei prin
mijloace nonverbale.
Aceast concept de comunicare se bazeaz
pe gestica: atingere, contact vizual, expresii faci
ale sau gesturi corporale n sopul de a nelege i
a se face nelei.
Conceptul ofera pacientilor un suport adaptat individual, care poate mbunti autonomia
lor atunci cnd desfoar activiti importante
de zi cu zi i, prin urmare, cresc ansele lor de a
duce o via ct mai bun.

Metoda Frenkel
Aceasta metod este specific tratamentului
pacienilor cu afeciuni ale cerebelului, respectiv
ataxicilor.
Jacob A. Frenkel, iniiatorul metodei, a
observat c propriocepia pierdut poate fi, n
mare msur, nlocuit prin input si feed-back
vizual.
Metoda se bazeaz pe o serie de tehnici si
exerciii cu control vizual, aplicnd legea
progresiunii performanei si preciziei.
Folosete resturile de propriocepie rmase
indemne dup boal, care sunt dezvoltate prin
exerciii ce se execut sub controlul vederii.

3. Metode de facilitare neuroproprioceptiv


Metoda Margaret Rood
Desi este o metod de activare-stimulare si
de inhibare a unui muschi singular, ea nu este
considerat o metod analitic.
M. Rood prezint tehnici si exerciii folosite
n scopul obinerii relaxrii (prin legnare, miscri
lente etc.) si n scopul dezvoltrii funciei motorii,
bazndu-se pe modele de postur si miscare
complexe.

Ex. -mngierea uoar a cefei n zona C2-C5


produce relaxare paravertebral.
-percutarea maleolei peroniere produce contracia peronierilor, relaxn tibialul post. spastic.
- percutarea maleolei tibiale activeaz supinatorii
i adductorii piciorului, relaxnd antagonitii,
respectiv peronierii.
- n acelai mod se obin efecte asemntoare prin percutarea apofizei stiloide radiale sau
cubitale.
- ndoirea rapid a unui membru duce la
inhibarea flexorilor.
- legnarea copilului cu capul n jos, apucat
la nivelul glesnelor este relaxant ca i legnarea
n poziie fetal.

Metoda Kabat
Herman Kabat a dezvoltat o metodologie de
recuperare neuromotorie, pornind de la studiile
neurofiziologice realizate asupra miscrii, compor
tamentului motor si nvrii motorii.
Metoda se mai numeste si de facilitare
neuro-proprioceptiva" si se aplic n leziuni de
neuron motor periferic, recuperarea insuficienei
motorii cerebrale,leziuni de neuron motor central.
Metoda Kabat, prin tehnicile sale de alternare a antagonitilor cu stabilizare ritmic, poate fi
folosit pentru diminuarea spasmului muscular.

Aceast metod folosete principiile legii de


inervaie reciproc i inducie succesiv cu ct e
mai puternic contracia agonistului, cu att mai
mare va fi relaxarea antagonistului.
Principiul metodei se bazeaz pe folosirea
unor stimuli proprioceptivi care se adaug
eforturilor voluntare ale pacientului.
Aceasta are ca urmare facilitarea funciei i
o contracie mai puternic dect cea obtinu prin
efort voluntar.
Desigur ns c metoda se poate aplica
numai copiilor mai mari care pot colabora la
executarea acestor exerciii cu rezisten
maximal.

4. Metode de reeducare postural

Metoda Klapp
Metoda Rudolf Klapp foloseste poziia patruped pentru activarea muscular n condiia unei
coloane orizontale, nencrcate si respect o serie
de principii stricte de execuie.
Metoda foloseste o serie de poziii lordozante
si cifozante, care n funcie de nclinarea trunchiu
lui, faciliteaz mobilizarea unei anumite zone
vertebrale.
Poziiile lordozante sunt:
-trei poziii peste orizontal:
1 corespunde segmentului L4-L5;
2 corespunde segmentului L1-L2;
3 corespunde segmentului D11-D12;

-o poziie orizontal:
4 corespunde segmentului D8-D10;
-dou poziii sub orizontal:
5 corespunde segmentului D7-D6;
6 corespunde segmentului D5-D3.
Poziiile cifozante, n numr de 5, sunt
asemntoare celor lordozante, dar trunchiul
este meninut n cifozare dorsolombar.
n aceste poziii, flexibilitatea coloanei
dorsale este obinut n poziiile peste orizontal,
iar a celei lombare n poziiile de sub orizontal.

Metoda von Niederhoeffer


Aceast metod se adreseaz tuturor pacien
ilor cu scolioz si foloseste contracia izometric
a musculaturii oblice-transversale a trunchiului,
cu scop de tonicizare corectiv.
Von Niederhoeffer urmreste s echilibreze
musculatura spatelui subiectului, pe parcursul instalrii deviaiei scoliotice, printr-o contracie izometric maxim, repetat de cteva ori.
Punerea n tensiune este progresiv iar contracia izometric se mparte n trei faze cu durate egale, n general 3-4 secunde fiecare.

Se ajunge deci treptat la valoarea maxim a


forei sale de contracie, apoi, fr a generaliza
contracia, o va menine constant (faza de platou), dup care aceasta ncepe s scad treptat.
Dup faza activ,urmeaz o faz de relaxare
pentru a nu extinde stimularea la segmentele
extreme ale curburii.
Tonifierea se adreseaz musculaturii din
partea concavitii, n special din vrful curburii,
pentru c la acest nivel asimetria este cea mai
mare. Grupele musculare pe care dorim s le
tonifiem vor fi asezate n poziie alungit.
Metoda recomand, n paralel cu exerciiile
specifice, si alte intervenii terapeutice:
masaj, posturri, exerciii de corectare a
respiraiei.

Metoda Schroth
Metoda Katharinei Schroth const din o
gimnastic ortopedic care acord prioritate
respiraiei, n scopul asigurrii alinierii, detorsionrii coloanei si a modelajului toracic corector.
Esenialul n exerciiile propuse este realiza
rea unei inspiraii maximale, n trei sau patru
timpi, pe parcursul creia subiectul trebuie s
localizeze expansiunea toracic inspirnd cranial
si nspre concavitate si efectund totodat
corecia segmentelor corporale.

Metode de recuperare folosite n


afeciunile lombare

Metoda Williams
Dr. Paul Williams a publicat, pentru prima
dat, programul su pentru pacienii cu lombalgie
cronic de natur discartrozic. Exerciiile au fost
concepute pentru brbai de sub 50 de ani si femei de sub 40 de ani,care au o hiperlordoz lombar, a cror radiografie arta o scdere a spaiu
lui interarticular din segmentul lombar.
Scopul acestor exerciii era de reducere a
durerii si de asigurare a unei bune stabiliti a
trunchiului inferior, prin dezvoltarea activ a
muschilor abdominali, fesier mare si ischiogambieri, n paralel cu ntinderea pasiv a flexorilor

Metoda McKenzie
Concepia lui Robin A. McKenzie n ceea ce
priveste tratamentul lombosacralgiilor porneste
de la afirmaiile c factorii predispozani n
apariia acestei patologii sunt n ordine:
-poziia prelungit de asezat, cu coloana flectat
-frecvena crescut a miscrilor de flexie lombar
n consecin, lipsa extensiei lombare
predispune la lombalgie.
Programul McKenzie este un complex de
exerciii, cu eficien att n durerea cronic, ct
si n cea acut. Acest program foloseste o serie
de exerciii progresive, menite s localizeze si, n
cele din urm, s elimine durerea pacientului.

Principiile de baz ale exerciiului fizic


terapeutic
Exist cteva principii de baz ale exerciiului fizic terapeutic, care trebuie cunoscute si respectate, pentru ca folosirea acestuia s conduc
la obinerea rezultatelor dorite :
- Exerciiile se execut lent, fr bruscri, ritmic.
- Exerciiile trebuie s se bazeze pe poziii de
start stabile, solide, menite s faciliteze travaliul
muschilor si s permit apoi o recuperare ct mai
bun a acestui travaliu.
- Progresivitatea exerciiilor va fi lent, de la stadiile cele mai joase de for muscular, redoare
sau incoordonare, trecndu-se treptat spre exerci
iile care cer,amplitudine sau coordonare aproape
normale. Nu se vor sri aceste etape!

- Se va urmri ca exerciiile de tonifiere muscular s se execute ntotdeauna pe toat amplitudinea de miscare articular posibil.
-Cu ct un exerciiu a cerut o contracie muscular mai intens, cu att pauza de relaxare care
urmeaz va fi mai lung, pentru refacerea
circulaiei; din alternana exerciiu- relaxare se
creeaz ritmul exerciiului.
-Orice exerciiu trebuie s se execute n limitele
maxime posibile ale unghiului de miscare a segmentului; numai n acest fel vor intra n aciune
toate fibrele musculare, iar amplitudinea miscrii
se va menine sau va redeveni normal".
Dintre aceste principii, dou sunt de prim
importan:
- cel referitor la poziia de start
- principiul progresivitii.

Poziia de start
Observaiile clinice au artat c o mare parte
din insuccesele sau ntrzierile n apariia efectelor pozitive ale exerciiilor fizice terapeutice se
datoresc posturilor inadecvate de pornire ale
acestora.
Crearea unei perfecte stabiliti a corpului
si /sau segmentului, n timpul exerciiului, este o
condiie de baz. De exemplu,poziia stnd depr
tat este mult mai stabil fa de poziia stnd,
pentru orice exerciiude trunchi sau membre.
Dar dac exerciiul reclam miscarea spre
nainte a membrelor superioare, stabilitatea se
obine ducndu-se un picior mai n fa si meninnd poziia de stnd cu picioarele unul n faa
celuilalt.

n timpul efecturii exerciiului cu miscarea


membrelor superioare spre nainte, echilibrul va fi
meninut de mici miscri la nivelul gleznelor, de
miscri n plan sagital ale coloanei lombare si
bazinului.
Exist ns o excepie de la acest principiu,
si anume n cazul exerciiilor de coordonare
neuromuscular, cnd poziia de start este aleas
tocmai ca s creeze dificulti n meninerea
echilibrului, deoarece prin dezechilibrri si
reechilibrri succesive se va obine, n final,
coordonarea.

Principiul progresivitii
Principiu progresivitii, se refer la
necesitatea ca exerciiile fizice s fie ncontinuu n
corelaie cu capacitatea funcional a structurilor
implicate n execuie; capacitatea funcional
creste treptat, odat cu aplicarea repetat a
exerciiului fizic terapeutic.
Principiul progresivitii se aplic n exerciiile
pentru
- tonifiere muscular,
- cresterea amplitudinii miscrii,
- mbuntairea coordonrii.

a. Progresivitatea, pentru tonifierea muscular se


realizeaz folosind mai multe modaliti:
-Cresterea progresiv a lungimii sau greutii
braului prghiei (rezistenei)
-Scoaterea treptat a ajutorului dat unei miscri
de musculatura accesorie.
-Cresterea amplitudinii unei miscri executate
contra gravitaiei sau cu o greutate adugat
-Modificarea ritmului unei miscri.
-Folosirea succesiunii contracie static contrac
ie dinamic
-Folosirea succesiunii miscarii n poziie fr
efectul gravitaiei
- Cresterea greutii(sarcinii) i duratei ex.
-

- Folosirea succesiunii miscare n poziie fr


efectul gravitaiei - miscare cu implicarea gravitaiei, mai ales cnd sunt abordai muschi cu
for ntre 2 si 3.)
- Cresterea greutii (sarcinii) care reprezint
rezistena aplicat (cresterea se face,n general,
cu 150-250 g. ntr-o etap - exerciii tip De
Lorme).
- Prelungirea duratei n timp a exerciiului, dup
ce se trece de perioada de adaptare,cnd apare
impresia c efortul este din ce n ce mai usor.

b) Progresivitatea pentru amplitudine are cel


puin trei modaliti de aplicare:
- Modificarea ritmului miscrilor care se execut
pe toat amplitudinea posibil.
- Adugarea unei serii de miscri mici si ritmice
la limitele sectorului de mobilitate articular.
- Introducerea unor tensiuni prelungite pe direcia miscrii ce trebuie recuperat (aceast
forare susinut nu trebuie s produc
durere important).

c) Progresivitatea pentru coordonare se poate


realiza printr-o serie de modaliti astfel:
- Se trece progresiv de la miscri ale articulaiilor
mari spre miscri ale celor mai mici, deoarece se
stie c acestea din urm necesit un control coor
donator mai mare dect miscrile n articulaiile
mari.
- Se solicit, progresiv, cresterea preciziei n
executarea unei miscri.
-Combinarea miscrilor diverselor articulaii si
segmente(genuflexiune, cu executarea unor
miscri asimetrice ale membrelor superioare.
-Diminuarea treptat a poligonului de susinere
- Cresterea dificultii de a menine n echilibru o
poziie

Promovarea miscrilor sau controlul motor


Toate principiile de baz ale exerciiului fizic
sunt astfel structurate nct s asigure promovarea miscrilor si controlul motor.
Etapele controlului motor reprezint nssi
momentele decisive ale dezvoltrii neuromotorii a
copilului dup nastere, precum si progresivitatea
logic a refacerii funciei motorii pierdute de un
bolnav cu leziuni ale SNC.
Evident c si alte cauze pot afecta capacitatea
motorie ntr-un grad mai mare sau mai redus si,
n funcie de gravitatea acestei afectri, ne vom
plasa exerciiile de promovare a miscrilor ntr-o
etap sau alta.

Mobilitatea
Prin acest termen nelegem abilitatea de a
iniia o miscare si de a executa miscarea pe toat
amplitudinea ei fiziologic. Deficitul de mobilitate
poate avea drept cauze:
- hipertonia (spasticitatea),
- hipotonia,
- dezechilibrul tonic,
- redoarea articular sau periarticular.
Reeducarea mobilitii va presupune, deci,
fie recstigarea amplitudinii articulare, fie a forei
musculare (cel puin pn la o anumit valoare
minim necesar), fie refacerea ambelor.

Stabilitatea
Stabilitatea este capacitatea de a menine
posturile gravitaionale si antigravitaionale si
poziiile mediane ale corpului.
Stabilitatea este realizat prin dou procese:
- Capacitatea reflexelor tonice posturale de a
menine o contracie n zona de scurtare a
muschiului contra gravitaiei sau contra unei
rezistene manuale aplicate de ctre
kietoterapeut;
- Cocontracia, adic contracia simultan a
muschilor din jurul unei articulaii, ceea ce
creeaz stabilitatea n posturile de ncrcare si
face posibil meninerea corpului n
poziie
dreapt.

Mobilitatea controlat
Mobilitatea controlat reprezint abilitatea
de a executa miscri n timpul meninerii oricrei
posturi.
Pentru a se putea obine mobilitatea
controlat sunt necesare:
- obinerea unei fore musculare n limita
disponibil de miscare;
- promovarea unor reacii de echilibru n balans;
- dezvoltarea unei abiliti de utilizare a
amplitudinii funcionale de miscare att n
articulaiile proximale, ct si n cele distale.

Abilitatea
Abilitatea este ultimul nivel al controlului
motor (cel mai nalt) si poate fi definit ca
fiind manipularea si explorarea mediului
nconjurtor".
n timp ce rdcinile membrelor prezint o
stabilitate dinamic care ghideaz membrul,
partea distal (mna, piciorul) are
o mare libertate de miscare si aciune.
107