BAZELE GENERALE

ALE
KINETOTERAPIEI

Curs XII

EXERCIII
TERAPEUTICE
SPORTIVE

Sportul
Face parte din educaia individului, copil sau
adult, fiind introdus, n mod firesc, n programele
colare i n activitile de loisir i sntate a
adulilor.
El permite ameliorarea calitii gestului i
asigur o mai bun dezvoltare fizi i psihic.
Prin urmare, i utilizarea tehnicilor active
prin introducerea sportului n program ele de
reeducare este ct se poate de justificat .

Definirea exerciiilor terapeutice

sportive:

Numim exerciii terapeutice sportive gesturile

caracteristice unor anumite sporturi, utilizate
n scopuri terapeutice.

Principiile exerciiilor
terapeutice sportive:
-Gestul sportiv este o micare global, realizat
n mai multe planuri ale spaiului.
-Gestul sportiv antreneaza o pluralitate de
articulaii i de grupe musculare importante.
- Gestul sportiv permite integrarea ntr-o anumit
schem a unui muchi sau a unei grupe
musculare inserate pe una sau mai multe
articulaii.

- Gestul sportiv mobilizeaz sinergiile musculare

ale grupelor musculare nvecinate.
- Exerciiul terapeutic sportiv stimuleaz
coordonarea
membrului opus, precum i
coordonarea
micrilor membrelor
inferioare n raport cu membrele superioare i
invers.
- Adaptarea gestului sportiv la condiiile unei sli
de reeducare, face terapia mai puin monoton
pentru pacient.

Modaliti practice de executare a

exerciiilor
- Alegerea exerciiilor n funcie de scopurile
urmrite. Chiar dac gestul sportiv este o
micare global, se impune o anumit selecie,
ntruct fiecare sport are o
anumit
dominant.
- Selecia se face n funcie de regiunea
anatomic ce trebuie solicitat.
- Selecia depinde n egal msur de
efectul vizat (mobilizare sau
dezvoltare a musculaturii).
- Un alt element determinant este modul n
care intenionm s solicitm muchiul :
n

Adaptarea gestului sportiv la regiunea

care trebuie tratat:
1. Exerciii pentru trunchi
a. Exerciii de echilibru : ex.adaptri ale unor
micri din echitaie sau sporturi nautice
cu vele.
b. Exerciii de mobilizare : ex. adaptri ale
unor micri din cadrul gimnasticii.
c.Exerciii de dezvoltare muscular: ex.
adaptri ale unor micri
din sporturile
nautice cu vsle.

2. Exerciii pentru membrele inferioare.

a.Exerciii de dezvoltare a musculaturii :
adaptri ale unor micri din ciclism
sau haltere.
a.b. Exerciii de coordonare : adaptri ale
unor micri din nataie, fotbal, schi.

3. Exerciii pentru membrele

superioare.
a. Exerciii pentru mobilitate : adaptri ale
unor micri din tenis i nataie.
b. Exerciii pentru fortificarea musculaturii :
adaptri ale unor micri din sportirile
nautice cu vsle i din haltere.
c. Exerciii de coordonare : adaptri ale
unor micri din tenisul de mas.
d. Exerciii de abilitate : adaptri ale uno
micri din baschet i tir cu arcul.

Aspecte pedagogice
Utilizarea unui sport n scopuri terapeutice
parcurge urmtoarele etape:
1. Dorina de a atinge scopul urmrit.
2. Explorarea situaiei prezente.
3. Descoperirea modalitilor posibile de a
atinge respectivul scop sau de a-l aborda.
4. ncercarea de abordare.
5. Renunarea la respectiva abordare n caz
de blocare i orientarea spre alt abordare.
6. Descoperirea final a celui mai eficient
mijloc pentru obinerea rezultatului dorit.

Aceasta implic:
1.Alegerea scopului : care poate fi recuperarea
forei fizice, vitezei, preciziei sau sincronirii.
2. Un bilan prealabil ce va permnite stabilirea
impedimentelor n realizarea gestului ales.

Pentru a atinge scopul vizat, se va urmri:

1. ghidarea micrii;
2. facilitarea gestului printr-un sistem activ de
sprijin ;
3. concentrarea efortului pe anumite segmente
prin punerea n funciune a unui lan
cinetic
4. repetarea gestului : cu ct un stimul i un
rspuns sunt asociate mai frecvent, cu att
este mai mare posibilitatea ca
rpunsul la
respectivul stimul s se produc;
5. stimularea verbal i ncurajri.
6. recurgerea la exerciiile cu rezisten.

n cazul unei persoane traumatizate, tratamentul

poate fi completat prin recurgerea la un anumit
sport ca element de reeducare. Reluarea unei
activiti sportive prezint un anumit numr de
avantaje:
-reducerea mai mult sau mai puin rapid a tulburrilor motorii prin ameliorarea forei musculare
- o poziie corect a coloanei verebrale, n consecin, o bun atitudine corporal de ansamblu
- ameliorarea coordonrii motorii ;
- contientizarea unor posibiliti de micare care
red subiecilor ncrederea n sine,
- abaterea ateniei pacientului de la handicapul
su.

Caracteristicile generale ale

activitilor destinate persoanelor
cu handicap
Activitile fizice trbuie s fie complexe i s
cuprind toate exerciiile care tind s
amelioreze conduita fizic i tehnic a
subiecilor n vederea practicrii sportului
indicat.
Sportul implic o angajare total prin ideea
depirii de sine i a celorlali participani.
Competiia este o confruntare ce vizeaz
obinerea unui titlu sau a unui record.

Activitile de tip sportiv trebuie s

fie adaptate posibilitilor fiecrui
subiect n parte i s vizeze
urmtoarele obiective :
- persoana cu handicap s-i recapete contiina
c poate uza de muchi, articulaii, inim i
plmni
i c se poate servi de ele cu mai
mult eficien
dect crede ;
- s realizeze o nou schem corporal, cu totul
diferit de reprezentarea imaginii patologice ;

- s-i dezvolte i s-i perfecioneze, prin

practicarea
unui sport, gesturile
utilitare necesare n actele
vieii
cotidiene ;
- s recupereze unele caliti fizice : viteza
de
execuie, coordonarea motorie,
simul echilibrului
etc. ;
- s creeze i s ntrein un spirit de grup
n cadrul
ambianei oferite de
practicarea unui sport de
echip;
- pentru unii subieci, s vizeze obinerea
unor performane.

Cteva dintre sporturile

persoanelor cu handicap:

propuse

- Sporturi de ndemnare : tir cu arcul, tir

cu
aer comprimat, aruncarea suliei (urmrindu-se
precizia), tenis de mas
(n fotoliu rulant sau
n picioare), scrim, popice.
- Sporturi de echilibru : echitaie, ciclism, yachting.
- Sporturi de locomoie : mar, curse
atletice,
curse, nataie, schi, ciclism.
- Sporturi cu balonul rotund: baschet n fotoliu
rulant.
- Sporturi de for : ridicarea halterelor din poziia
culcat, aruncarea greutii, a
discului, a
suliei i a ciocanului (n
atletism), yachting,
gimnastic

SPORTURI COMPETIIONALE PENTRU

PERSOANE CU HANDICAP
Sporturiparalimpice
Cuvntul paralimpic este o combinaie a
prefixului para, derivat de la paraplegie, si
limpic care vine de la olimpic i cuprinde un
larg domeniu al persoanelor cu handicap
incluznd deficienii vizuali si de auz,
persoanele
cu
infirmitate
motorie,
amputaii, persoanele cu handicap mintal
si cele cu dizabilitati spinale.
Prima definire a cuvntulparalimpica fost fcut
cu ocazia Jocurilor Paralimpice din Tokio 1964.

Paralimpicul original dateaz din vremea lui

Hipocrate (460-377 IC). Dup Cel de-al Doilea
Rzboi Mondial, un progres uria a fost fcut in
dezvoltarea jocurilor paralimpice.
Ulterior, au fost infiintate organizaii internaionale
preocupate cu diferite tipuri de handicapuri,
care sprijineau activitile sportive ale unor
grupuri cu deficiente specifice.

Aceste organizaii sunt:

- ISOD pentru persoane cu amputaii ale
membrelor;
- CP-ISRA (Sporturi Internaionale pt. Paralizii
Cerebrale si Asociaia de Recreere) si
- Asociaia
Internaionala
a
Sportivilor
Orbi/IBSA.
Cum aceste organizaii au simit nevoia de a
coordona jocurile, ei au creat Comitetul
Internaional de Coordonare Sportiva pentru
Hadicapatii din lume (ICC) in anul 1982.

Organizaia a reformat jocurile

sportive paralimpice in:
- Cupa Mondiala,
- Jocurile Olimpice de Iarna si Vara. Inca
de la Jocurile Olimpice din 1960 (Roma),
a fost o regula nescrisa ca Jocurile
Paralimpice sa fie inute in oraul gazda
al Olimpiadei imediat dup nchiderea
acesteia.
- Jocurile Prieteniei.

Sporturi Oficiale de Var:

Natatie
Atletism
Baschet
Bowling
Ciclism
Calarie
Fotbal
Golf
Gimnastica (Artistica si Ritmica)
Haltere
Patinaj pe Role
Softball
Tenis de masa
Tenis
Volei

Sporturi Oficiale de Iarn:

Schi Alpin
Schi Fond
Patinaj Artistic
Hochei
Patinaj Viteza

Sporturi Nationale Populare:

Badminton
Bocce
Yachting
Snowshoeing (alergare in sosoni)
Handbal

Sporturi Demonstrative:
Ice-stock
Judo
Kaiac

Sporturi si Evenimente Interzise

- Atletism Sulita, Disc, Ciocan, Saritura cu
Prajina, Triplu Salt.
- Natatie- Sarituri de la platform.
- Gimnastica- Trambulin.
- Schi Fond - Biatlon, Sarituri.
- Arte Martiale exceptand Judo.
Altele: Rugby, Tir, Scrima, Tir cu arcul.

Regulamente Special Olympics in

cazul sportivilor cu Sindrom Down
Gimnastica, Saritura in Inaltime,
Calaria, Fotbalul, Ciclismul,
Scufundarile sunt interzise
sportivilor cu instabilitate
Atlanto-Axiala
Pitch and Putt
Rowing
Snowboard

Alte Restrictii legate de Competitii :

- Nu exista taxe de participare
- Nu exista legaturi cu producatorii de
bauturi alcolice si tigari
- Sportivii si antrenorii nu au voie sa fumeze
si sa consume bauturi alcolice pe
perioada competitiilor
- Nu se arboreaza drapele nationale
- Nu se folosesc mesaje comerciale

Probele competiionale la nivelul

Jocurilor Paralimpice:
ATLETISM:
Alergri pe pista;
Srituri;
Aruncri;
Probele de putere;
Pentatlonul;
Maratonul.

Probele de alergri
Probele de alergri din atletism ntlnite in competiii
includ: 100m, 200m, 400m, 800m, 1500m,5000m,
alergare de garduri joase, alergare de garduri nalte,
tafete
Probele de alergri in scaunul rulant constau in 50m,
100m si o ntrecere
slalom in care
concurenii trebuie sa
ocoleasc cteva
obstacole, prin care
isi scot in evidenta
fora si abilitatea cu
care pot manevra
cruciorul.

Probele de competiie din atletism pentru

alergtorii orbi sunt de 50m,
100m,200m,400m,800m,1500m,5000m,10000
m si in unele ocazii, cross country. In probele
de viteza acetia folosesc fire de ghidare
ntinse pe 100m de-a lungul pistei fara supori.
Ca metoda alternativa pentru ghidarea lor, se
poate folosi sunetul care este realizat de un
arbitru de la sosire pentru a ghidarea sportivului
nevztor pe direcie. Pe distante lungi
alergtorul poate fi nsoit de un partener care
alearg langa sau merge cu bicicleta in fata lui
si ii ofer indicii pe cale auditiva despre starea
ternului si eventualele obstacole.

Participantul nevztor care realizeaz

sritura in inaltime, este situat in locul de
desprindere ( langa stacheta ) balansnd
nainte si napoi piciorul de atac pentru a-si
lua elan, dup care executa desprinderea
peste stacheta.
Paralimpicul cu un singur picior executa
aceleai miscari, exceptnd balansarea
piciorului de atac pentru a-si lua elan.
Participanii care nu pot sa foloseasc unul
sau ambele brae, trebuie sa modifice stilul
sriturii in inaltime pentru a compensa rolul
braelor in meninerea echilibrului in timpul
zborului.

Probele de srituri
Cele mai populare probe de srituri din atletism, pentru
competiiile paralimpicilor, sunt sritura in lungime si
sritura in inaltimea, dar pe langa acestea mai poate fi
introdusa si proba de triplusalt.
Participantul nevztor si cel cu un singur picior poate
efectua sritura in inaltime
si sritura in lungime, fara
elan. De asemenea,
paralimpicii mai pot
executa si triplusalt tot fara
elen.

Sritura in lungime:
Aria de decolare consta intr-un dreptunghi de
1.00x1.22m, care trebuie preparat intr-un mod
anume ( folosind creta, pudra de talc, nisip fin)
astfel incit atleii sa lase o imprimare pe suprafaa
cu piciorul de decolare.
Pentru sigurana, este recomandat ca distanta
minima dintre axa pistei si partea cu aria de
aterizare sa fie de 1.75m.
Distanta minima dintre suprafaa de decolare sau
prag si groapa va fi:
-Sritura in lungime: 1m
-Triplu salt: 9-11m
Distanta exacta de la prag la groapa va fi
determinata in funcie de clase.

Probele de aruncri
Aruncarea greutii, aruncare discului si aruncare suliei
sunt principalele probe de concurs la care pot
participa persoanele cu handicap.
Atleii in scaune cu rotile pot participa la toate cele trei
probe menionate. Fiecare participant trebuie sa-si
adapteze un stil de
aruncare bazat pe
capacitatile individuale. In
probele de aruncri
crucioarele trebuie sa fie
bine fixate pentru a nu se
rsturna.

Persoanele nevztoare pot participa in

probele de aruncri cu modificri ca
micorarea distanei de elan cu civa pai
pentru a nu depi linia regulamentara,
paralimpicii mai pot arunca sulia si fara
elan.
Greutatea uneltelor folosite in probele de
aruncri va fi:
Disc
Sulia Greutate
Ciocan
F: 1.0kg
600g
3.0-4.0kg
B:1,1.5-2.0kg 600-800g 2-7.26kg 7.26kg

Toi atleii vor lua startul mpreuna sau n val dar

ordinea de la sfritul cursei va fi determinat
pentru fiecare clasa in parte.
Ordinea recomandata va fi: barbati si femei
(paraplegie); tetra barbati si femei.
Timpul minim
recomandat intre
starturi
pentru maraton va fi de
un minut.
Comitetul de
Organizare va furniza numere
care vor face distincia intre atleii din fiecare
clasa.

Pentatlonul :
Pentatlonul pentru barbatii cu handicap
vizual consta in cinci probe care vor fi
susinute toate in aceeai zi dup cum
urmeaz:
- sritura in lungime, aruncarea suliei,
alergare pe 100m, disc si 1500m.
Pentatlonul pentru femeile cu handicap
vizual consta in cinci probe care vor fi
susinute toate in aceeai zi dup cum
urmeaz:
- sritura in lungime, aruncarea greutii,
alergare pe 100m, disc si 800m.

Probele pentru atleii (F/B) cu amputaii din

clasa A2(A9)- amputaie femurala
unilaterala, respectiv amputaie de
membru superior bra, antebra si a
unui membru inferior - femurala sau
tibiala) sunt:
- sritura in lungime, aruncarea greutii,
100m,aruncarea discului,
sritura in
inaltime.

Pentatlonul pentru atleii in scaune rulante consta in

urmtoarele probe:
aruncarea greutii, a suliei, 100m, aruncarea
discului, 800m.
Probele pentru atleii (F/B) cu infirmitate in crucior,
sunt:
aruncarea greutii, a suliei, 100m, aruncarea
discului, 800m.
Pentru clasa C5 si C6 paraplegici sau hemiplegici in
picioare, probele sunt:
Femei: - aruncarea greutii, a suliei, 200m,
aruncarea discului, 800m.
Barbati: - aruncarea greutii, a suliei, 200m,
aruncarea discului, 1500m.

Aceste sporturi sunt destinate urmtoarelor cinci

categorii medicale de handicap:
- amputri,
- handicap cardio-respirator,
- handicap vizual,
- paralizii cu imobilizare n fotoliu rulant,
- diverse :
- afeciuni articulare (luxaii congenitale,
compensate,
- spondilartrit anchilozant),
- malformaii congenitale,
- surditate,
- poliomielit,
- infirmiti motorii de origine cerebral.

- scolioze

Unele dintre aceste sporturi practicate n regim de

competiie se afl sub administraia federaiei de
sport pentru persoane cu handicap fizic, care
stabilete, n cadrul diferitelor discipline, anumite
grupe n funcie de gradul de handicap (nivelul leziunii
n paralizie, nivelurile de amputare etc.).