BAZELE GENERALE

ALE
KINETOTERAPIEI

CURS VII

6. Procedee pentru stimularea funciei

de nutriie
Toate exerciiile, indiferent de caracterul lor
tehnic si metodic, activeaz schimburile de
substane energetice din esuturi si stimuleaz
funciile trofice conduse de sistemul nervos.
Cresterea poftei de mncare, buna funcionare a aparatului digestiv si absorbia normal a
substanelor digestive asigur baza unei asimilaii
active;
Efortul muscular intens si de durat se face
pe baza dezasimilaiei si a unui consum corespun
ztor de substane din rezervele organismului.

n practic, se pune deseori problema

selectrii si dozrii unor exerciii fizice care s
stimuleze asimilaia, fr s necesite un consum
mare de energie.
Astfel de exerciii sunt necesare n trata
mentul debilitii, al anemiei, al distrofiilor si al
altor tulburri de nutriie caracterizate prin exces
de dezasimilaie, precum si n regimul
convalescenilor dup boli grave si de lung
durat.
Se folosesc n acest scop miscrile pasive,
miscrile active analitice, miscrile ample ca pendularea si/sau circumducia membrelor, mersul n
aer curat n ritm de plimbare, exerciiile libere de
respiraie.

Bineneles c aceste exerciii vor avea un

efect mai bun dac se asociaz cu un regim
alimentar corespunztor si cu toate celelalte
mijloace, fizice si chimice, de stimulare a
asimilaiei.
Dezvoltnd musculatura, gimnastica face s
creasc masa de proteine a corpului.
Problema stimulrii dezasimilaiei cu ajutorul
exerciiilor fizice se pune si mai insistent n cazul
tratamentului unor forme de obezitate sau al unor
tulburri de nutriie prin exces de asimilaie sau
scdere a proceselor de dezasimilaie.
Substanele asimilate n exces si depuse n
organism sub form de rezerv pot fi consumate
prin practicarea ndelungat a unor exerciii fizice
de for si rezisten si printrun regim alimentar.

Dezvoltarea si ntreinerea prin antrenament

fizic a unor mase mari de muschi necesit un
consum intens de substane de rezerv din
organism.
"n tratamentul obezitii s-a dezvoltat o
metod de gimnastic care se aplic n trei
Perioade (Ionescu, A., 1994):
a. n prima perioad, de topire a grsimii,
sunt practicate ntr-un ritm viu exerciii fizice
foarte intense, de scurt durat si repetate des,
prin care urmrim s scdem rapid greutatea
corpului; n acest scop se pot folosi:
- alergri scurte de vitez,
- srituri la coard,
- exerciii active de respiraie.

b. n perioada urmtoare, de dezvoltare a

musculaturii, sunt practicate exerciii din ce
n ce mai grele i de durat mai lung, pentru a
hipertrofia la maximum masa muscular a
corpului (pe aceast cale asigurndu-se un mare
consum de rezerve grsoase si o dezasimulaie
activ); n acest scop pot fi folosite:
- exerciii de gimnastic ngreuiate prin:
-gantere,
-mciuci,
- extensoare si alte aparate,
- alergri de durat medie,
- exerciii la aparete fixe.

c. n ultima perioad, dup ce grsimea

corpului a sczut simitor si musculatura s-a
hipertrofiat ntr-o msur apreciabil, este
recomandat gimnastica de ntreinere, constnd
din practicarea perseverent a unor exerciii
numeroase si variate, cu ajutorul crora meninem rezultatele obinute si prevenim recidivele.
n acest scop pot fi folosite :
- exerciii cu caracter aplicativ,
- gimnastic de baz,
- exerciii atletice,
- notul, canotajul,
- ciclismul,
- schiul si patinajul".

7. Procedee pentru stimularea

funciilor de eliminare.
Organismul degaj, prin expiraie, bioxidul
de carbon, vapori de ap si o serie de substane
chimice volatile, descarc pe cile digestive
resturile alimentare, elimin prin piele transpiraia si substanele de uzur cuprinse n ea, iar prin
urin produsele solubile de dezasimilaie.
Efortul fizic intensific activitatea energetic
a corpului si face s creasc produsele
catabolice, dar n acelasi timp stimuleaz si
funciile de eliminare.

Respiraia se intensific pe msura arderilor

din muschi si nu se linisteste dect cnd orice
exces de bioxid de carbon a fost ndeprtat.
Gimnastica respiratorie perfecioneaz
respiraia, face s creasc ventilaia pulmonar si
schimburile de gaze la nivelul alveolelor si muschi
lor, evitnd astfel crizele de respiraie provocate
de efort.
Gimnastica abdominal stimuleaz miscrile
din intestinul gros, regleaz evacurile si previne
constipaia.

Prin transpiraie, pielea ndeplineste un rol

foarte important n procesul de ndeprtare a
produselor toxice rezultate din cauza efortului
muscular.
Transpiraia cuprinde o cantitate mare de
astfel de produse, ndeplinind rolul unui rinichi
suplimentar.
Funcia sudoral este foarte prompt si se
perfecioneaz la toi cei ce practic metodic
exerciiile fizice.
n urma oricrui efort fizic se elimin prin
urin, odat cu produsele toxice de dezasimilare
si cele rezultate din descompunerea substanelor
energetice utilizate.

Asadar, prin exerciii fizice speciale pot fi

stimulate eliminrile pe cale digestiv,respiratorie
si cutanat.
Pentru stimularea funciei renale se folosesc
miscrile de trunchi si membre pentru activarea
circulaiei n zona renal (miscri pasive si active
libere, n special circumducii) si masajul general,
care mreste diureza si creste coeficientul de
substane azotoase eliminate prin urin.

8. Procedee pentru
stimularea funciilor
neuromotorii

8.1. Gimnastica articular

"Gimnastica articular este o sistematizare a
exerciiilor fizice, orientat dup principalele axe
si planuri de miscare ale articulaiilor mobile,
luate ca uniti motoare"(Ionescu, A., 1994).
n gimnastica articular predomin preocuparea de a exercita, ntri sau mobiliza metodic
articulaiile, n limitele formei si funciilor lor
normale.
Aceast preocupare pentru exercitarea
funciilor articulare a fcut ca gimnastica articula
r s fie cunoscut sub numele de mobilizare
articular metodic.

Prin gimnastica articular se urmreste s

se exercite articulaiile, ele nsele fiind un
complex anatomic si fiziologic unitar, dar acest fel
de exercitare nu exclude efectele utile ale
exerciiilor fizice i asupra celelalte elemente ale
corpului.
Exercitarea funciilor articulare nu nseamn
o limitare strict asupra componentelor proprii ale
articulaiilor, ci reprezint n acelasi timp:
- stimularea funciilor musculare si nervoase
- prelucrarea esuturilor periarticulare,
- activarea circulaiei si a schimburilor
nutritive locale.

Metoda de lucru folosit n gimnastica articular se bazeaz pe respectarea unor etape bine
stabilite, fiecare dintre ele avnd scopuri clare si
reguli care trebuie respectate, astfel:
- Cunoasterea datelor anatomice i funcinale ale articulaiei.
Executarea corect a gimnasticii articulare
necesit o revedere temeinic a cunostinelor
teoretice despre structura si funciile articulaiilor,
despre miscrile proprii, cu amplitudinea si limitele lor fiziologice.
O bun cunoastere a structurii i funciilor
articulare va permite o corect executare tehnic
si o urmrire precis a rezultatelor.

- Cercetarea metodic a mobilitii

articulare.
Cercetarea mobilitii articulare trebuie s se
fac prin procedee simple, care s poat fi
folosite n orice condiii. Prin aceste procedee ne
dm seama cu usurin de tulburrile prin insufici
en sau exces de mobilitate, prin asimetrii sau
miscri anormale,precum si de eventualele cauze
care stnjenesc, limiteaz sau exagereaz
miscarea.
Este necesar ca examenul funcional al
articulaiilor s fie fcut dup o metod unic si
obiectiv, care s se execute la fel pentru toi
pacienii, sau pentru acelasi pacient, n decursul
unui tratament lung.

Examenul static precede pe cel dinamic;

Dup ce se observ si se noteaz aspectul morfologic al articulaiei, deformaiile, inflamaiile sau
alte modificri, se trece la examenul dinamic.
Cea mai bun metod de analiz a miscrilor
este aceea de a-l pune pe pacient s execute el
nsusi miscrile, respectnd axele si planurile
principale de miscare indicate
Pacientul trebuie s se strduiasc s execu
te miscrile corect si n limita lor normal,folosind
muschii activi ai articulaiei.
Miscarea se va executa lent, fr a fora, si
se va repeta de cteva ori; la sfrsit se vor nota
n grade limitele atinse n miscare.

Dup ce miscarea a fost executat activ de

ctre pacient, kinetoterapeutul repet miscarea,
n mod pasiv.
Miscrile pasive cu tensiuni finale ating de
obicei o amplitudine ceva mai mare dect a
miscrilor active. Amplitudinea miscrilor se
noteaz n grade pornind de la poziia iniial,
care trebuie s fie ct mai apropiat de poziia
normal si pe care o notm cu zero grade; se
apreciaz tot n grade deplasarea segmentelor si
se compar cu mobilitatea normal.
- Executarea exerciiilor pasive, active libere
si active cu rezisten.
Miscrile pasive, active si active cu rezisten
ale fiecrei articulaii se execut analitic, pe
grupe de miscri.

Miscrile pasive se execut, n general, dup

procedeele tehnice folosite pentru cercetarea
mobilitii articulare.
Miscrile active libere se fac n acelasi sens,
dup axele si planurile normale de miscare.
Miscrile cu rezisten, aduc n gimnastica
medical elemente noi de exercitare si anume:
- sensul concentric sau excentric al
contraciei musculare,
- contracia muschilor nuntrul sau n afara
segmentelor de contracie,
- modificrile forei sau ale rezistenei, dup
momentele mecanice favorabile si nefavorabile
din decursul miscrilor.
- Cunoasterea aplicaiilor profilactice si
terapeutice ale gimnasticii articulare.

Mobilizarea articular metodic a

membrelor superioare

Gimnastica articular a membrelor

superioare se execut asupra:
degetelor,
pumnului,
antebraului si cotului,
umrului.

Se aplic, dup necesiti:

- fie toate cele trei forme de exerciii:
pasive,
active si
active cu rezisten,
- fie numai una dintre ele.

-Degetele vor fi mobilizate mpreun sau pe

rnd; ultimele patru degete se misc grupate, iar
policele singur. Se execut flexia si extensia cu
fiecare articulaie n parte;deprtarea, apropierea
si circumducia
se execut din
articulaia meta
carpo-falangian;
La police se
execut n plus
miscarea de
opoziie

Articulaia pumnului :
-flexie
- extensie,

-nclinare:
cubital(adducia)si
radial(abducia)
-circumducie

Antebraul poate fi mobilizat n

-pronaie

-supinaie

Cotul permite miscarea de

- flexie si extensie.

Articulaia umrului permite cel mai mare numr

de miscri: -flexia si extensia,
-abducia si adducia,
-rotaia intern si extern,
-circumducia;
aceste miscri pot fi executate sub linia umerilor
sau deasupra ei.
-Flexia- proiecia anterioar sau ducerea
membrului superior
prin nainte n sus
- poate ncepe din poziia de repaus, cu braele ntinse pe lng corp, sau dup ce membrul
superior a fost pus n extensie;
- miscarea se poate opri la linia orizontal
sau poate ficontinuat pn la vertical.

-Extensia - proiecia posterioar sau ducerea

membrului superior napoi
-Porneste de la poziia normal, cu braul lipit de corp
sau dup ce acesta a fost
pus n flexie.Aceste miscri pot fi executate cu
cotul ntins sau flectat.
-Abducia sau deprtarea membrelor superioare
se face usor pn la linia orizontal; pentru a
continua pn la vertical, membrul superior este
poziionat n rotatie extern.
-Adducia sau apropierea membrelor superioare
este, de fapt, revenirea din abducie; miscarea
poate fi continuat si dincolo de vertical, dac
trunchiul se nclin sau se apleac nainte sau
dac membrele sunt duse puin nainte.

-Rotaia intern si extern se execut, de preferin

, din poziia cu braele n abducie 90* si cu
coatele n flexie 90*.
n rotaia intern, antebraul coboar, iar n
rotaia extern urc pn
la planul frontal.
-Circumducia se execut
tot din poziia cu braele
la orizontal, cu coatele
ndoite sau ntinse.

Din poziia cu braele ntinse lateral se poate

executa ducerea braelor nainte
(adducie orizontal) si napoi n plan orizontal
(abducie orizontal).
Din poziia cu minile la ceafa se pot duce
coatele nainte si napoi.
Toate aceste miscri pot fi executate
concentric si excentric, iar unele dintre ele
nuntrul si n afara segmentului de contracie al
muschilor respectivi.

Mobilizarea articular metodic a

membrelor inferioare
La membrele inferioare, mobilizarea metodic se adreseaz:
- degetelor picioarelor,
- gleznei,
- genunchiului,
- soldului.
Se aplic, dup necesiti:
- fie toate cele trei forme de exerciii:
pasive,
active si
active cu rezisten,
- fie numai una dintre ele.

-Degetele picioarelorse mobilizeaz mpreun sau

pe rnd;se execut flexia-extensia;fiecare deget
este extins si flectat pasiv,cu tensiune final.
-Articulaia gleznei permite flexiea si extensia,
miscarea de lateralitate si circumducie.
Extensia piciorului pe gamb este flexia plantar.
Miscarea de inversie este compus din adducie, supinaie
si rotaie intern.
Miscarea de eversie este compus din abducie, pronaie si
rotaie extern a piciorului.
Circumduciase execut cu presiuni n sens dorsal

Genunchiul, ca si cotul, permite miscri de:

- Flexie
-Extensie.
n cazuri patologice se
constat n aceasta
articulaie si o serie de miscri anormale:
de lateralitate,

exagerri ale miscrii de

rotaie intern si extern
anteroposterioare("de sertar")

Articulaia oldului permite un mare numr de

miscri: flexie si extensie, abducie si adducie,
rotaie interna si extern, circumducie.
-Flexia sau proiecia nainte a membrului inferior
se poate executa cu genunchiul ntins, cnd este
mai limitat, sau cu genunchiul flectat, cnd este
mai ampl.

-Extensia sau proiecia napoi este mult mai

redus.

-Abducia sau deprtarea mem

brelor inferioare este mai ampl dac se execut cu articula
iile coxofemurale n flexie.
Adducia sau apropierea membrelor inferioare este o revenire din abducie;miscarea poate
fi continuat dincolo de linia
median prin ncrucisarea
membrelor.

Rotaia intern si extern

a soldurilor se execut mai
bine cu articulaiile soldurilor si genunchilor la unghi
; n rotaia intern piciorul
se duce nafar, n rotaia
extern seduce nuntru.
Circumducia se execut
cu genunchii ntinsi sau cu
ei ndoii.
Toate miscrile membrelor
inferioare se execut concentric si excentric si, dac este cazul, nuntrul
si n afara segmentu lui de contracie al muschilor
Se prelucreaz fiecare articulaie n parte sau
simultan cu articulaiile pereche.

Mobilizarea metodic a capului si

gtului

Articulaiile dintre cap si gt si articulaiile

dintre vertebrele coloanei cervicale permit
miscri sumative de flexie si
extensie, ndoiri laterale,
rsuciri si circumducii
-Flexia este limitat uneori de
contactul brbiei cu sternul;
este o miscare lipsit de for.
-Extensia se execut
de ctre muschii mai
puternici ai cefei.

-ndoirile laterale ale gtului

sunt destul de limitate,

-Rsucirile capului si gtului

sunt mai ample.

-Circumducia se face pasiv si

activ, dar nu cu rezisten.

Miscrile capului si gtului pot fi realizate

ntr-un singur sens sau dintr-o parte ntralta;
ele pot fi executate concentric sau excentric,
nuntrul si n afara segmentului de
contracie.
Miscrile de flexie si extensie, ca si ndoirile
laterale, pot fi executate si cu rezistena minilor
proprii.
Poziia de lucru pentru pacient este asezat,
iar pentru kinetoterapeut, stnd (poziie
ortostatic).

Mobilizarea metodic a trunchiului

Coloana vertebral dorsal, dar mai ales cea
lombar, la care se adaug la anumite miscri si
contribuia articulaiilor coxofemurale, permite o
serie de miscri sumative de flexie si extensie,
ndoiri laterale si circumducii.
-Flexiilesunt fie nclinri executate din articulaiile
soldurilor si aplecri n care, pe lng miscarea
din solduri, se adaug si o usoar redresare a
coloanei lombare, fie ndoiri ale ntregii coloane,
adugate la flexia articulaiilor coxofemurale.

Extensiile sunt usoare nclinri napoi din

solduri si redresri ale coloanei vertebrale
dorsale, sau arcuiri ale ntregii coloane, dar mai
ales ale coloanei lombare.
ndoirile laterale, rsucirile si circumduciile
se execut mai mult la nivelul coloanei lombare si
dorsale inferioare.
Miscrile de trunchi se execut de ctre
pacient din poziia asezat, kinetoterapeutul
pstrnd poziia stnd (ortostatic).
Aceste miscri pot fi executate ntr-un
singur sens sau dintr-o parte ntr-alta.

Indicaiile si contraindicaiile
gimnasticii articulare
Gimnastica articular este o metod simpl,
care se nva si se aplic fr dificultate;
Influenele ei sunt usor de urmrit si de controlat.
Pentru executarea n bune condiii tehnice a
gimnasticii articulare se recomand s se foloseasc banchete speciale, nalte.
Aceste banchete prezint avantajul c permit
asezarea pacientului n poziii potrivite, precum si
executarea localizat si corect a miscrilor.
Pacientul trebuie s participe constient la
tratament; fr interesul si voina lui nu se
pot obine rezultate bune.

Exerciiile de gimnastic articular sunt mai

eficiente dac se execut dup o sedin de
masaj si de aplicaii fizioterapice (termoterapie,
elcctroterapie), balneoterapie sau alte tratamente
medicale.
n cadrul kinetoterapiei, gimnastica articular se poate aplica att n scop igienic, ct si terapeutic. Ca aplicaie igienic, gimnastica articular
urmreste, n primul rnd, dezvoltarea normal a
funciilor articulare, obinerea unei mobiliti si
stabiliti mai bune.
n acelasi timp, exercitarea metodic a articulaiilor ofer cea mai bun posibilitate de antrenare sistematic a muschilor agonisti si sinergici
sau antagonisti.

Pe acestia i pune pe rnd la:

- lucru static si dinamic,
- n contracie dozat si n relaxare
complet,
- n scurtare si ntindere,
-n efort minimal sau chiar nul (miscarea
pasiv) si n stare de efort crescnd pn la
maximum,
-n contracie concentric si excentric,
nuntrul si n afara segmentului de
contracie.

Gimnastica articular este o metod de

activare analitic a funciilor primare de miscare;
ea serveste la:
- exercitarea elementar a nervilor motori,
- coordonarea mai bun a miscrilor,
- crearea unor reflexe statice si dinamice pe
ct de simple, pe att de corecte.
Aplicaiile terapeutice ale gimnasticii articula
re privesc tulburrile si afeciunile articulaiilor,
muschilor, nervilor si ale esuturi periarticulare.
Indicaiile curative cele mai frecvente se
refer la abaterile de la normal n forma si funci
ile articulare, la tulburrile de mobilitate prin
insuficien sau exces, la tulburrile determinate
de traumatismele articulare si la alte mbolnviri
ale articulaiilor:cronice,reumatice, paralitice etc.

Gimnastica articular este o metod de reeducare neuromotoare si de reeducare funcional,

utilizat cu succes n ortopedie, chirurgie si traumatologie, unde este folosit pentru tratarea
sechelelor posttraumatice si postoperatorii, sau
dup imobilizrile prelungite, prilejuite de fracturi
luxaii, plgi articulare etc.
Exerciiile analitice ale gimnasticii articulare
sunt indicate n tratamentul atoniilor si atrofiilor
musculare si pentru refacerea proprietilor
fiziologice ale muschilor bolnavi.
n neurologie, gimnastica articular poate fi
indicat n tratamentul tulburrilor trofice si mai
ales al tulburrilor de coordonare a miscrilor.

Exercitarea articulaiilor si a grupelor de

muschi care le mobilizeaz are o aciune indirect
asupra circulaiei si schimburilor nutritive locale,
influennd esuturile mai apropiate sau mai
deprtate, n funcie de:
- forma si mrimea muschilor pusi la lucru,
- intensitatea si durata efortului depus - ncordarea nervoas necesara exerciiilor.
Gimnastica articular este contraindicat
-n afeciunile inflamatorii acute,traumatisme gra
ve ale oaselor, articulaiilor,
muschilor,tendoanelor -n afectiuni ca: osteitele si
periostitele, artritele si periartritele, miozitele etc.
Durerile mpiedic mobilizarea articular, iar
anchilozele osoase si pseudartrozele nu se trateaz prin mobilizare articular.