Sunteți pe pagina 1din 16

CAPITOLUL 12

MSURAREA PERFORMANEI
GLOBALE A SISTEMELOR
ECONOMICE

PRODUSUL INTERN BRUT


Valoarea de pia a bunurilor i serviciilor
finale din interiorul unei ri ntr-o anumit
perioad de timp

Masurarea anuala a PIB


Estimarea fluxului global al productiei si veniturilor
Utilizeaza valorile de piata
Valoare de pia: valoarea unui bun exprimat n pre urile pie ei
Bunuri finale (achiziionate de un cumprtor final) vs bunuri
intermediare (achiziionat pentru a fi supus, n continuare,
procesrii i prelucrrii)
n interiorul rii: pe teritoriul rii, indiferent de cet enia sau
naionalitatea indivizilor care de in sau produc acele bunuri i
servicii

PIB/PNB
PNB = valoarea de pia a bunurilor i
serviciilor finale produse de rezidenii
permaneni ai unei ri, ntr-o anumit
perioad de timp.
PIB: performana economiei naionale
PNB: performana cetenilor rii.
Era cea mai frecventa unitate de masura pana in 1991

PIB

Venit total creat n


economia naional
!Din contabilizarea
venitului naional se
exclud cheltuielile cu
bunuri intermediare
pentru a evita
problema dublei
nregistrri

Valoare
adugat total
creat n
economia
naional de
ctre toi
productorii

Totalul achiziiilor de
bunuri finale noi

PIB nu unitate de masura pentru toate cheltuielile numai


bunurile si serviciile finale(valoarea adaugata)
Se ivita dubla inregistrare

Exemplu
Activitatile intreprinse schimburi cu drepturile de
proprietate asupra unor bunuri intermediare
Valoarea adaugata venitul net obtinut de fiecare
producator
Valoarea adaugata este intotdeauna pozitiva?
Si pierderile se consemneaza

Bunuri nevandute parte a FBCF


PIB revizuit
Bunuri uzate se include valoarea de piata a serviciului
oferit de vanzatori
Variatii mari in timp

MSURAREA RATELOR
OMAJULUI
omajul fricional: omajul care reprezint o
schimbare obinuit a situaiei pe piaa muncii
Populaia neinstituionalizat: Populaia total
populaia cu vrsta sub 15 ani sau
instituionalizat
Populaia apt de munc: Populaia
neinstituionalizat populaia inapt de munc
omeri: Populaia apt de munc populaia
ocupat.

RATA OMAJULUI
Raportul dintre numrul de omeri i fora de munc
civil
Raportul dintre numrul de omeri i populaia apt de
munc
Diferenta somer inampt; criterii:
1.
2.
3.
4.

Sa faca parte din populatia neinstitutionalizata


Sa nu fi avut de lucru in acea saptamana
Sa faca eforturi de a gasi de lucru in acea luna
Sa fie disponibil sa munceasca

Somajul isi are originea in alegerile oamenilor


Rata naturala a somajului

Rata omajului crete la scurt timp dup


declanarea unei recesiuni economice
(dependen direct)
Rata omajului scade cnd economia
ncepe s i revin, ns ntr-un ritm mai
lent dect cel al creterii economice

MSURAREA INFLAIEI
PIB real: valoarea bunurilor i serviciilor finale dintr-un an
calculat pe baza preurilor din anul ales ca baz de
raportare.
PIB nominal: valoarea bunurilor i serviciilor finale dintrun an calculat pe baza preurilor din anul respectiv.
Deflatorul PIB: (PIB nominal/PIB real)*100
Modalitatea cea mai buna de masurare a modificarii
puterii de cumparare a banilor Indicele preturilor
bunurilor de consum

Indicele Preurilor Bunurilor de


Consum
Modificrile preurilor tuturor bunurilor
dintr-un co de consum.
!Deflatorul PIB este mai cuprinztor,
Indicele preurilor bunurilor de consum
este mai punctual
Inflatia nu creste costul vietii - scade
puterea de cumparare a banilor

INFLAIA: este o scdere a valorii sau a puterii de


cumprare a banilor
Genereaz incertitudine
Distorsioneaz semnalele oferite de preurile
pieei

DEFLAIA: creterea valorii sau puterii de cumprare a


banilor
DEZINFLAIA: ncetinirea ritmului de cretere a
ratei inflaiei
INFLATIA ingreuneaza calculul monetar

INFLAIE I CICLICITATE
ECONOMIC
Stagflaie: recesiune i inflaie simultan
O recesiune este determinat de
scderea PIB real de-a lungul a dou
trimestre consecutive.
Rata de cretere economic variaz n
timp, provocnd reacii explozive.
Stagflatia recesiune combinata cu
inflatie

CAUZELE FLUCTUAIILOR
AGREGATE
Universul social este caracterizat de schimbare i
hazard, nu neaprat de stabilitate
Legea numerelor mari sitemele economice transmit
virusuri
ocuri iniial mici pot fi transmise n ntreg sistemul
economic pentru a produce efecte de amploare la nivel
agregat (efecte de antrenare)
Fluctuaiile cererii
Venitul total creste in acelasi ritm cu productia totala
nu inseamna ca cererea este egala cu productia totala
Decizia de a economisi cumpara : bunuri de capital
active financiare

Teama de supraproductie lipsita de temei


Rolul guvernului nu de a stimula cererea ci de a mentine siguranta
proprietatii
Marea Criza cerea agregata:
Noi teorii

LIMITELE CONTABILIZRII
VENITULUI NAIONAL
PIB reflect performana economic, nu
bunstarea sau satisfacia general
PIB ignor toate formele de producie din afara
pieei
PIB ignor producia de pe piaa neagr
PIB nu ine seama de valoarea ECONOMIC
adugat (nici de profiturile sau pierderile
economice, diferite de cele contabile)

PERICOLUL AGREGRII
Concentrarea pe agregate conduce la
pierderea din vedere a informaiilor
specifice, uneori eterogene, ale
decidenilor INDIVIDUALI.
Agregatele sunt compuse din nenumarate
elemente individuale

S-ar putea să vă placă și