CAPILARITATE.

LEGEA LUI JURIN

Tuburi capilare: diametrul < 1 mm

h 2 cos
g r
legea lui Jurin
- coeficientul de tensiune superficiala; - unghiul de racordare; - densitatea
lichidului; g acceleratia gravitationala; r raza tubului capilar
* Daca lichidul uda complet peretii capilarului ( = 0)

h 2
g r

Apa ( 0,073 N/m, la 20C) in contact cu o suprafata din sticla foarte

curata ascensiuni capilare:
* pentru r = 1 cm: h = 1,5 mm
* pentru r = 1 mm: h = 1,5 cm
* pentru r = 0,1 mm: h = 15 cm

Intre doua placi plane paralele, aflate la mica

distanta (d) una de alta: suprafata libera a
lichidului forma cilindrica

h
g d

Aplicatii ale fenomenelor de capilaritate:

Determinarea in valoare absoluta a coeficientului de tensiune

superficiala
Patrunderea apei in sol,
Utilizarea materialelor absorbante,
Hartia de filtru, hartia pentru cromatografie,
Capilaritatea in lumea vegetala si animala, folosita pentru
transportul apei, sangelui, nutrientilor, mineralelor

FENOMENE SUPERFICIALE LA
CONTACTUL DINTRE TREI MEDII
Regula lui Antonov
F = dl

12 1 2

Regula lui Antonov: tensiunea interfaciala a doua

lichide nemiscibile este egala cu diferenta dintre
tensiunile superficiale ale lichidelor in contact

Pentru cazul in care mediul 1 este un solid:

13 = 1 = 12 + 2 cos apar situatiile:
Taria interactiunilor
Unghi Contact Grad de udare

=0

Udare
perfecta

Solid / lichid

Lichid /
Lichid

puternica

slaba

puternica

puternica

slaba

slaba

0 < < 90

inalt

90 < 180

slab

slaba

puternica

= 180

Nu uda deloc

slaba

puternica

SOLUTII
Amestec omogen constituit dintr-o singura
faza, avand doua sau mai multe
componente.
Pot rezulta din dizolvarea unei substante
gazoase, lichide sau solide (solvit sau
subs. dizolvata) intr-un dizolvant lichid
(solventul).

Solutiile gaz/lichid la cresterea

temperaturii solubilitatea gazelor in lichide
scade.
La temperatura constanta cantitatea de
gaz dizolvata este proportionala cu
presiunea
Solutiile lichid/lichid solubilitatea poate
fi totala sau partiala

TENSIUNEA SUPERFICIALA A UNOR

SOLUTII
0
- coeficientul de tensiune superficiala al solutiei;
0 - coeficientul de tensiune superficiala al solventului pur

a)

= 0: substanta dizolvata nu modifica tensiunea superficiala a solventului

(ex.: solutii cu concentratie mica (de ex. Solutii apoase de zahar))

b)

> 0: substanta dizolvata creste tensiunea superficiala a solventului

(ex.: solutii apoase de electroliti)

c)

< 0: substanta dizolvata scade tensiunea superficiala a solventului

(ex.: solutii apoase ale substantelor organice polare (alcool, sapun, tween etc.))

Substante tensioinactive (cazurile a, b) prezinta concentartie

mare in interiorul solutiei fata de concentratia la suprafata libera
Adsorbtie: concentrarea moleculelor substantelor tensioactive la
suprafata unor lichide
Substante tensioactive (cazul c) se produce fenomenul de
adsorbtie, substanta tensioactiva va avea concentratie maxima
la suprafata libera. - Micsorarea tensiunii superficiale va avea
loc pana la saturarea stratului superficial cu moleculele
substantei tensioactive

Importana tensiunii superficiale n medicin:

Coeficientul de tensiune superficial a lichidelor biologice din organismul
uman este n general mai mic dect al apei (ceea ce probeaz c
moleculele de interes biologic sunt ageni tensioactivi).
Organismul uman dispune de dou categorii mari de ageni tensioactivi:
1. Substane care acioneaz n mod secundar ca ageni tensioactivi.
n aceast categorie intr majoritatea substanelor metabolizate de ctre
organism ajunse n stadiul de acizi organici. Este vorba n special de
lipidele i glucidele care, pe msur ce sunt oxidate trec prin stadiul de
catabolii acizi, substane care joac un rol tensioactiv. Astfel scad
tensiunea superficial a mediilor n care se afl i favorizeaz procesele
de permeabilitate.
2. Substane care au ca rol principal n organism scderea tensiunii
superficiale a lichidelor biologice. n aceast categorie intr acizii
biliari, acidul glicocolic i taurocolic care formeaz cu ionii metalelor
alcaline sruri solubile n ap (glicocolat de Na, taurocolat de Na),
substane puternic tensioactive.

De reinut:
Tensiunea superficiala condiioneaz permeabilitatea membranelor,
schimbul dintre celule i mediul interstiial.
Subst. tensioactive favorizeaz permeabilitatea membranelor,
absorbia intestinal o serie de medicamente se administreaz
cu subst. tensioactive.
Anestezicele (subst. tensioact.) determin scderea tensiunii
superficiale a sngelui.
Lichidele din organism au tensiuni superficiale < dect a apei se
modific n cazul strilor patologice. Ex. Urina normal are tens.
sup. ~ 7010-2 mN/m. n cazul unor afeciuni (icter, leziuni hepatice)
datorit apariiei unor acizi i sruri biliare poate ajunge la valoarea
50 10-2 mN/m.
Principalele aplicatii farmaceutice: emulsii, suspensii, creme,
unguente.

FENOMENUL DE DILATARE
Dilatare: cresterea dimensiunilor unui sistem, sub influenta
temperaturii

Dilatare:
a) Liniara: una dintre dimensiunile corpului >> celelalte 2
Coeficient de dilatare
liniara

l l l0
l0 t l0 t

l0 lungimea initiala (la 0C); l lungimea finala (la

temperatura t); l = l l0 alungirea; t intervalul in care
a variat temperatura
Legea dilatarii liniare: l = l0 (1+t);
(1+t) binom de dilatare liniara

b) In suprafata: 2 dintre dimensiunile corpului >> a 3-a

Coeficient de dilatare in
suprafata

S S S0
S0 t S0 t

c) In volum: cele 3 dimensiuni ale corpului au acelasi

ordin de marime
Coeficient de dilatare in
volum

V V V0
V0 t V0 t

* pentru corpurile izotrope: 3

<>SI = <>SI = <>SI = K-1

Dilatarea termica a lichidelor

Legea care descrie variatia volumului unui lichid cu temperatura

V V0 = V = V0 t
Pentru a caracteriza dilatarea lichidelor
coeficient de dilatare aparenta, caracteristic
fiecarei perechi de medii L /S

Va
V0 t

DACA: Vlich variatia reala a volumului de lichid

Vvas variatia volumului vasului ce contine lichidul

Va Vlich Vvas

a lich vas

Variatia densitatii cu temperatura

Pentru lichide si
solide:

Pentru gaze:

0
1 t
T0
p
0
p0 T

0 - densitatea la 0C
- densitatea la temperatura t
-p0, T0 presiunea/temperatura
gazului, aflat in conditii
normale
p, T presiunea/temperatura
gazului la temperatura t

ANOMALIA DILATARII
TERMICE A APEI se
datoreaza aranjarii moleculelor
de apa astfel incat ocupa un
volum minim la 4 grade Celsius

Masurarea temperaturii
Principiul echilibrului termic
Proprietati masurabile ce variaza cu temperatura:
volumul unui lichid, lungimea unei bare,
rezistenta electrica, presiunea unui gaz la volum
constant, s.a.
Scara termometrica substanta termometrica si
proprietatea ce variaza liniar cu temperatura
Etalonare: Temperaturi de reper
Scara Kelvin, Celsius, Fahrenheit
9
t F t 32
5

Masurarea temperaturii

TERMOMETRE

se bazeaza pe fenomenul de dilatare a lichidelor

Hg preferat drept substanta termometrica, deoarece:
- nu uda sticla
- bun conducator de caldura
- este opac este usor vizibil intr-un tub capilar
- are un coeficient de dilatare const. de la -38,8C (temperatura de
solidificare) pana la 357C (temperatura de fierbere); (pentru
masurarea unor temperaturi mai scazute, se folosesc:
- pentru a masura temp. mai scazute se folosesc: acetona ( -80C),
etanol ( -110C), propan ( -185C))

Conditii ce trebuie satisfacute de un termometru

competitiv:
* sa fie precis volum mare, capilar foarte ingust
* sa fie sensibil si sa influenteze cat mai putin temperatura volum mic

IMPORTANTA TEMPERATURII IN PRACTICA

FARMACEUTICA
Factori externi ce influenteaza conservarea produselor

farmaceutice: temperatura, umiditatea aerului, lumina

Temperaturi ridicate cresterea vitezei reactiilor chimice de
descompunere, modificari de natura fizica
Conform Farmacopeei Romane editia a X-a:
* la rece 0 6 C
* la loc racoros 6 15 C
* la temperatura obisnuita 15 25 C

Teste de imbatranire (mentinerea medicamentelor la

temperaturi ridicate si urmarirea vitezei de degradare) pentru
aprecierea stabilitatii medicamentelor

Metode rapide de imbatranire: 25 - 50C; timpul de

urmarire a proprietatilor produselor farmaceutice: 1, 3, 6,
12 luni
Metode foarte rapide de imbatranire: 50 - 75C;
timpul de urmarire a proprietatilor produselor
farmaceutice: cateva ore sau zile