Regatul

Francez
Medieval
Prof.

Ovidiu Tnase
C. T. Energetic.
Rm Vlcea
Rm Vlcea

C. Economic

Structura
temei II. Franta medievala

I. Regatul Franc

Merovich/stabilirea
Merovich/stabilirea in
in Galia
Galia -451
Clovis
Clovis // crestinarea
crestinarea francilor
francilor
496
496
Carol
Carol I/proclamarea
Imperiului
Imperiului -800
-800
Tratatul
Tratatul de
de la
la Verdun
Verdun -843
-843

Anarhia
Anarhia feudala
feudala
Centralizarea
zarea statal
Rzboiul de 100 ani (13371453)
Jeanne
Jeanne d Arc o eroina a
Frantei

Francii- apratori ai Europei romane

n 451, francii condui
de
regele Merowich
(lat. Meroveus) lupt
alturi
vizigoi i de armata

imperial roman
(generalul Flavius
Aetius)
la Cmpiile

Catalaunice
mpotriva hunilor

regelui
Atilla biciul lui D-zeu

In 376, hunii ptr

in Imperiul Roma
mpingnd spre v
popoarele germa
ntlnite in cale,
stabilesc n Impe
Roman de Apus
n 476, Imperiul
occidental dispa
ncepe epoca
Regatelor
Romano-Germani
Cmpiile Catalaunice
451

Regatul Franc
Intemeiat de triburile germanice
ale
Francilor conduse de Merovich, pe
teritoriul fostei provincii romane
Galia. In urma mixajului etnolingvistic
dintre galo-romani si franci, apare in
Btalia
secolul IX poporul francez

Regele Franc

(lat.

Clovis I (466-51
de la Tolbiac - 496

Clodwig I

Clovis) dupa batalia de la

Tolbiac in 496 impotriva

alamanilor impune controlul
total al francilor asupra
Galiei
Se crestineaza tot in 496
asigurand alianta dintre
urmasii sai si Biserica

crestina a Romei

Crestinarea lui Clovis I in dou manu

de epoc franc i latin

Carol cel Mare (748-814)

Impune crestinismul roman saxonilor germanici - 772
Distruge regatul longobard din Italia - 774
Cedeaz papei teritoriul din jurul Romei (Patrimonium
Petri) crend astfel statul papal 774
Opreste expansiunea arabilor musulmani din Spania -778
Papa Leon al III-lea il declar protector al Bisericii
25 dec.800 Carol este incoronat la Roma de papa:

Karolus serenissimus Augustus a Deo coronatus

Imperator Romanum

mprirea
In august 843, prin tratatul
de la Verdun, nepo
Imperiului

lui Carol cel Mare (potrivit dreptului germanic)

i impart Imperiul. Acest tratat este primul
act oficial scris in limbile francez i german
Francii dispar; apar in istorie francezii
* Ludovic Germanicul preia Germania
* Carol cel Plesuv devine rege al Franei
* Lothar primeste Italia si teritoriile ce separ
Germania de Frana
Din sec X, Germania devine Imperiu
sub denumirea

Sfntul Imperiu Roman de neam Germanic

Imperiile europene
Cele dou imperii medievale europene (Imperiul occidental germanic ca i
Imperiul rsritean grecesc) i asum ca simbol acvila imperial
bicefal ce
simbolizeaz caracterul roman i totodat cretin al imperiului

Imperium Romanum Sacrum

Nationis Germanicae

Sfntul Imperiu Roman de

neam Germanic

Imperiul
Romanilor

Regatul franc -

Rezumat

Merowich
Merowich
Cmpiile
Cmpiile
Catalaunice
CatalauniceB
A

Carol
CarolI Icel
celMare
MareD
mprat
mprat
Roman
Roman

REGATUL
REGATUL
FRANC
FRANC

Clovis
Clovis-Crestinarea
Crestinarea
francilor
francilor

Tratatul
Tratatulde
de
la Verdun C la Verdun Apariia
Apariia
FRANEI
FRANEI
AEZAI IN ORDINE CRONOLOGIC CASETELE DIN TABEL:
1 B; 2.- ; 3 - ; 4 - , 5 - ,

Teme recapitulative Regatul

franc
I.Semnificaia datelor: 451, 476, 800, 843
II. Numele a trei regi franci
III. Semnificaia simbolului imperiilor europene medievale

I.
451 hunii sunt nfrni la Cmpiile Catalaunice
476 dispare Imperiul Roman de Apus
800 Carol I cel Mare este proclamat Imprat Roman
843 Tratatul de la Verdun
II.
Merovich (Meroveus) -Clodwig (Clovis) -Carol
III.
- Acvila bicefal Imperiul este roman si crestin

FRANA MEDIEVAL
ANARHIA FEUDAL
Ca n orice stat occidental medieval,
societatea francez este structurat in
cele trei stri: clerul, nobilii si cei care
muncesc (starea a III-a). Autoritatea
regal este slab, marii seniori au
armate puternice i domenii intinse,
toate acestea permindu-le s conteste
autoritatea regal
n 987, marii seniori l aleg ca rege al
Franei pe Hugo Capet, un nobil ale
crui domenii se afl in centrul
Franei. Resedina Capetienilor, oraul
Paris, devine capitala Franei. De la
Paris, regii Capetieni si urmaii lor, regii
din dinastia de Valois, incep procesul de
centralizare statal si de
subordonare a marii nobilimi fa de
puterea regal

1066 cucerirea normando-franceza a Angliei

In 1066, un mare senior francez, Ducele Normandiei, Willhelm
(supranumit Cuceritorul) debarc in Anglia. n btlia de la
Hastings, il invinge pe regele anglo-saxon Harold si devine
rege al Angliei.
Urmaii si intemeiaz o nou Dinastie anglo-normand

Plantagenet.

Cucerirea Angliei a fost descris intr-un document medieval (tapieria

pictat de la Bayeux)

Conflictul dintre Regii Franei i Ducii

de Normandia

Stemadinastiei
dinastiei
Stema
regalefranceze
franceze
regale

de Valois
Valois
de

Membrii dinastiei anglo-normande

Plantagenet sunt cei mai puternici
seniori din Franta. Ei detin ducatele
Normandia i Aquitania la care se
adaug comitatele de Anjou, Poitou i
Maine. Ducii Normandiei (deveniti din
1066 i regi ai Angliei) nu mai
recunosc
autoritatea regilor Franei. Incepe
conflictul dintre Dinastiile Capet i
Plantagenet. Urmaii Capetienilor
(regii
din dinastia de Valois) declaneaz
rzboiul dintre Anglia i Frana

Stemadinastie
dinastie
Stema
anglo-normand
anglo-normand

Plantagene
Plantagene

CENTRALIZAREA STATAL A FRANEI

Trei mari regi din

dinastia capetian impun

treptat nobilimii franceze

obligaia de a respecta autoritatea

Ludovic VI (sec XI)

Filip II August (1180-1223) - reduce teritoriile Plantagenetilor din Franta
Filip IV cel Frumos (sec XIII)
1328: stingerea dinastiei Capeiene: pretendenti la tronul Franei:
Filip VI de Valois intemeietorul dinastiei de Valois
Eduard II Plantagenet, rege al Angliei ncepe rzboiul anglo-france

(RZBOIUL DE 100 ANI / 1337-1453)

Razboiul de 100 ani (1337Incepe cu marile victorii engleze de la

1453)
Crecy (1346)

Poitiers (1356)

n 1415, armata englez obtine victoria si in marea btlie de la

Azincourt (fr) /Agincourt (engl).

Btalia
soldati
englezi debarc de la
Azincourt
in Frana

Razboiul de 100 ani (1337Soarta

rzboiului se schimb decisiv in favoarea francezilor in urma
1453)
asediului orasului Orleans (1429) unde a intrat in istorie marea eroin
national a Franei Jeanne d`Arc

Jeanne d`Arc
in reprezentari
de epoca

Centralizarea
politica

In 1453, in urma victoriei franceze de

la
Castillon, se termin Rzboiul de 100
ani. Tot atunci ia sfrit i procesul de
centralizare a Franei.
Regele se declar reprezentantul lui
D-zeu
in regatul Franei
Legile regelui le nlocuiesc pe cele
nobiliare
apar funcionari regali/tribunale
regale
Armata regal este permanent
(mercenari+nobili angajati ca ofieri)
disparitia armatelor particulare ale
nobililor

CONCLUZII

Regatul Franc s-a constituit in provincia roman Galia in urma

participrii francilor condui de Merovich (Meroveus) la marea btlie a

Europei impotriva hunilor regelui Atilla (Cmpiile Catalaunice 451)
Regele Clodwig (Clovis) i-a crestinat pe franci in 496 asigurndu-le
astfel urmailor si sprijinul constant al Papalitii
n anul 800, regele franc Carol cel Mare este incoronat de pap
Imprat Roman
n 843, prin Tratatul de la Verdun, nepoii si impart Imperiul. Apare in
istorie Regatul Franei
Regii Franei din dinastiile Capet si de Valois lupt pentru inlturarea
anarhiei feudale i impunerea autoritii regale in faa marilor seniori
Cei mai puternici seniori care contest puterea regal sunt ducii de
Normandia, mai ales dup 1066, cnd ducele de Normandia, Wilhelm
Cuceritorul, cucerete Anglia
Rzboiul de 100 de ani (1337-1453) este marcat de marile victorii
engleze de la Crecy (1346), Poitiers (1456) i Azincourt (1415).
Francezii inclin balana rzboiului in favoarea lor dup asediul orasului
Orleans, condus in 1429 de eroina national a Franei, Jeanne d`Arc
Dup infrngerea englezilor, nimeni nu mai contest autoritatea regal,
legile regale se impun i sunt respectate de ctre toi nobilii francezi.
Anarhia feudal a luat sfrit, centralizarea politic a regatului este
aproape total