ROMANTISMUL

mic. artistic, literar i intelectual / Europa / sf. sec. XVIII (1790)

apogeu / nc. sec. XIX pana la sec. XIX (1850)
sf. sec. XVII: cuv. romantic = sinonim cu pitoresc, romanesc
apare in Dict. Academiei Fr . / 1798 si patrunde in vb crt
devine la moda, chiar se vulgarizeaza, in special sub infl. cult. germ.
(Romantismul apare iniial n zona care va fi mai trziu Germania
i n Anglia) - imp. n unif. Germ. prin micarea Sturm und
Drang
ROMANTISCH apare initial in lit. germ. ca opozitie fata de lit. clasica desemneaza tot ceea ce se opune Clasicismului, iesind din dogma =
antonim al cuv. clasic
1813 - M-me de Stael / Fr. Despre Germania
1827 - V.Hugo prefata la Cromwell = adev. manifest romantic
acceptiune larga: stare de spirit legata de insasi nat. umana =
intrebari, nelinisti, cautari, adesea razvratiri fata de asezarea
ordonata a lucrurilor, cu regulile & exigentele gandirii logice
in arta fiec. epoci e posibil sa se faca distinctia intre romantic si
clasic, in care forma, struct. si regulile de compozitie au c.m.mare imp.

 in mare parte o reacie mpotriva revolutiei ind., dar i mpotriva

normelor politice i sociale ale Iluminismului (Rococo
Neoclasicism)
respinge ex. Antich. gr-rom se afirma ca r. impotriva tiraniei
Neoclasicismului: respinge teoria cf. careia omul poate deveni m.
bun
prin intermediul ratiunii
critica Ilum. pt neputinta sa de a accepta subiectivul irationalul,
emotionalul, spiritualul
se baza pe emotiile umane, instincte, intuitie in abordarea valorilor
si intelesurilor artei, societatii si politicii, si nu pe ratiune & reguli
stricte
subiectivismul simtirii, lbj. liric, fantezie, intoarcere spre mit,
sentim. fatalitatii, aspiratia spre infinit, spre nelimitat, dar si sentim.
de lim. ,
de confuzie intre nevoia de cunoastere &
eroare (vezi Faust)
intalnirea omului cu imensit. naturii, in care isi recunoaste adev.
caracter, cat si transcendenta (fascinatia pt. nat. pict. peisagista)

John Constable Caruta cu fa

 proclama superioritatea individului si a personalit.

sale: ratiunii reci ii raspunde puterea sensibilitatii,
a pasiunii si imaginatiei
dupa Rev. fr. cultul pt. eroi, exaltare a
individualismului, izolarea artistului, mitul
artistului blestemat
libertatea creatorului (EGO personalit. activa,
ridicata la rang de creator al lumii)
geniul: capacitatea de a avea acces la cosmos, la
univ., la nat., la infinit
nemultumirea fata de ist. prez, sentim. acut al
unei lumi bolnave (mal de siecle)
eroi ce exprima ac. lume se izoleaza in turnul
de fildes sau practica apostolatul, dedicandu-se
pana la capat unei cauze (martiri)

Caspar David Friedrich Der Wanderer ber dem Nebe

(1818) / stg.

Eugene Delacroix
Libertatea conducand p
(1830) / pag. urm.

Francisco de Goya 3 Mai

 rol imp. oroarea & supranat.

partial din pricina suferintelor cauzate
de razb. lui Napoleon,
partial dat. imp. acordate
fanteziei & miturilor
elem. de cult. pop. + mitologie
subiectele medievale, cele fantastice
si cele de ist. contemp.
predomina in pict.
visurile (ca aspiratie), idealurile entuziam,
dezamagirile, durerile, prabusirile patetism
vis, presimtire, magic, feeric = lbj. poetic /
lit.

Eugene Delacroix Moartea lui Sardanapal [ultimul descendent al Semiram

(dupa Byron)

Johann Heinrich Fssli Cosmarul (1781)

William Turner - Snowstorm at Sea:

Steamboat of the Harbours Mouth (1842)

William Turner The Burning of the Houses of Lords and

ARHITECTURA:

- citate culturale, intoarcerea la trecut, restaurari de monumente = ist

Ex.
Parlamentul din Londra = neogotic (Sir Charles Barry / in
Burgtheater / Viena = neorenascentist
basilica Sacre-Coeur / Paris = neobizantin

- imaginatie & infl. orientale Ex. Pavilionul regal neoindian / Brighton

-combinarea de stiluri variate = eclectism Ex. Opera / Paris (Charles
sau Rijksmuseum / Amsterdam (Peter Cuijpers)

DRAMATURGIE

atentie catre libertatea nat. a popoarelor + dreptate sociala

interes fata de studiile istorice + popularitatea romanelor lui Walter Scott
+ raspandirea romanului sentimental (engl.) + succesul urias al
melodramelor (preg. publicul. pt. receptarea dramei romantice)
prim-plan: tiranul nemilos, victima persecutata, individul supus fatalitatii
decoruri medievale, deghizari, asasinate, usi secrete, trape, masti, sicrie,
pumnale, otrava etc. = recuzita spectaculoasa, dar subsumata ideii
de umanitate, unei act. nobile sau unui ideal generos
idealuri sup., act. generoase, noblete sufleteasca
am. genurilor + elib. de sub tirania regulii celor 3 unit. (V.Hugo
respinge unit. de timp & loc, iar in schimbul unit. de act. o propune pe
cea de impresie)
deznodaminte surprinzatoare adesea patetice, sentimentale
pers. firi rationale, ponderate, cu evolutie consecventa, ci = oameni
pasionali, temperamentali, temperamente inflacarate, vulcanice, cu
reactii neasteptate, capabili e eroism sublim sau fapte oribile simboluri
umane (eroii = ideile personificate ale autorului simplificare, struct. pe
o sg. dimensiune, in detrimentul identitatii lor) + pers. antitetice
monologuri ample, tirade eroice sau sentimentale + simboluri, metafore,
comparatii, antiteze, personif., repetitii etc. = stil preponderent liric

FRANTA
VICTOR HUGO (1802 1885):
- Cromwell (1827) = esec dramatic, dar prefata = manifestul
Romantismului
(d. drama si omul din centrul ei + adev. capabil sa-l exprime in
integralitatea
trasaturilor lui sufletesti & morale, de la cele grotesti pana la cele sublime, d.
grotescul pe care Antich. l-a trecut sub tacere, dar nu tb. sa ne sperie, caci
vremurile moderne il reabiliteaza, d. Shakespeare ca model, d. noul ideal
estetic: act. intensa, pitoresc, spectaculozitate, am. stilurilor (nobil&familiar)
si al genurilor (tragic&comic), cul. locala (costum, lbj., reconstit. sit.), fol. ist.
si
Sentimentului, d. reforma stilului = liberalizarea alexandrinului etc.)
- Hernani (1830) = drama / poem (act. / Spania / inc. sec. XVI: Doa Sol
= tanara nobila dorita de 3 barbati: Don Carlos, viitorul rege al Spaniei, la
curtea caruia are loc act.; proscrisul Hernani, adev. sa dragoste; Don Ruy
Gomes de Silva, unchiul si logodnicul fetei , care i-o cedeaza lui Hernani cu
conditia ca ac. sa se sinucida m. tarziu pana la urma se sinucid toti 3)
Regele petrece + Lucretia Borgia + Ruy Blas (in ultima, in
versuri, valetul se indragosteste de regina, este iubit de aceasta, ajunge
prim-ministru, aspira sa redea Spaniei stralucirea din trecut, lupta cu
adversarii, dar nu si cu sg. om care ii stie secretul si care ii va provoca sf.)

La bataille dHernani

Comedia Franceza / Paris

sambata, 25 februarie 1830

Farul din Eddystone (

V. Hugo, ca multi alti dramaturgi

romantici, s-a ocupat direct de
punerea in scena a pieselor proprii
(chiar daca nu erau p.z. oameni
de t. precum Shakespeare,
Moliere sau Goldoni) schiteaza
decoruri, deseneaza costume,
indruma jocul actorilor
in pictura, el pleaca de la o pata
de cerneala sau de cafea, pe
care incearca sa o modif. lirismul
spontan submineaza elab. rationala
creatia se def. ca incercare pur
plastica, o joaca-cu efectele
picturale adresate sensib.
libertatea & hazardul hranesc
inspiratia

ALFRED DE VIGNY (1797 1863): Chatterton (1835) = poetul

englez din sec. XVIII precoce, dar orgolios, preferand sa-si arda
manuscrisele si
sa-si puna capat zilelor la 18 ani decat
sa implore bunavointa editorilor, sa recurga la imprumuturi
umilitoare sau sa accepte insultele calomniatorilor + deceptie in
dragoste
ALEXANDRE DUMAS, tatal (1803 1870): Anthony (Hernani
burghez = bastard in conflict cu soc. de care se crede dispretuit,
suferinta = atitudine & efect, ton de amaraciune & ironie, devine
de neinteles sf. paroxistic in delir de gelozie si crima) & Kean
(actorul de geniu, apartinand unei bresle asupra careia apasa
reticente & prejudecati, dar primeste omagii ale demnitarilor, este
iubit de femei din lumea buna si, in conflict cu principele de
Galles, dem. ca exista si o regalitate a scenei, nu numai una a
coroanei)
EUGENE SCRIBE (1791 1861) = sg. reprez. notabil al comediei fr.
timp de 4 decenii da tinuta dramatica VODEVILULUI aproape
400 de piese Ex. Paharul cu apa

 ALFRED DE MUSSET (1810 1857) = poet al iubirii, jucat postum:

-Lorenzaccio (1835) = drama ist. in 39 tablouri, cu
peste 100 pers.,
ar dura 8 ore = tablou al Florentei
renascentiste, cu un protagonist exaltat (Lorenzo de Medici), care isi
urmeaza pana la moarte visul de restaurare a libertatilor republicane
impotriba abuzurilor tiraniei (Alexandru de Medici) - Proverbe (1835)
= 4 lucrari dramatice scurte, analize delicate ale iubirii: Cu
dragostea nu-i de glumit, Sa nu spui vorba mare etc.
ALEXANDRE DUMAS-fiul (1824 1895) = initiator al piesei de
moravuri Ex. Dama cu camelii (1852) scrisa pe petice de
hartie in 8 zile,
d. care s-a spus ca nu exista in t. o
dovada m. evidenta de prost gust,
de melodrama in sensul
rau al termenului, dar cariera rasunatoare in t. si op. Traviata de
G. Verdi (1853)
EDMOND ROSTAND (1868 1918) = neo-romantic: Cyrano de
Bergerac (1897) succes / Comedia Fr. similar cu Hernani in urma
cu 50 de ani (soarta poetului de grd. sec., dar aspirand la genialitate,
precum aut., inteles & neinteles deopotriva, cu amaraciuni profunde,
dar si cu satisfactii capabile sa le atenueze in tacere) +
Romantiosii

VODEVILUL
continuare a farsei medievale din sec. XIV XV, piesa de proportii
reduse, d. fapte obisnuite, fara afectari sau declaratii de principii, fara
pretentii morale, religioase sau fil., dar curajoasa in a denunta viciile + a
le ridiculiza
EUGENE LABICHE (1815 1888): O palarie de pai in Italia
(Palaria florentina / T. de Comedie, T. N. Iasi) + Voiajul domnului
Perichon
(T. Bulandra) + Femeia care si-a pierdut
jartierele (T. de Comedie)
GEORGES FEYDEAU (1862 1921): Puricele in ureche, Fazanul
TRISTAN BERNARD (1866 1947): Engleza asa cum o vorbim
(Interpretul / T. Mic, r. Radu Gheorghe)
trinitatea MEILHAC HALEVY OFFENBACH = creatorii
vodevilului liric opereta Ex. Orfeu in Infern (1858), Frumoasa
Elena (1864) etc.

GERMANIA
inc. misc. romantice / germ. dateaza inca de la Lessing & Schiller
Dramaturgia de la Hamburg misc. de la Weimar (+ Goethe)
HEINRICH VON KLEIST (1777 1811) = nobil scapatat, personalitate
debordanta, fire bizara, dezechilibrata, pledand teoretic pt. idealul
gothean al dezv. armonioase, dar punand in practica orgolii demonice,
aplecari spre forme grotesti & sit. stranii; initial studii de matem. & fil.
- Penthesilea (1808) = regina Amazoanelor,
destinata a se marita cu Achile - Printul de Homburg (1810) =
tragedie cu act. complicata, stufoasa,
cu sit. grotesti & ev.
neverosimile, d. ist. recenta
Urciorul sfaramat = capodopera a genului comic / Germ. (un
judecator ajuns in sit. de a instrui o intamplare in care princ. vinovat
este el insusi)
GEORG BCHNER (1813 1837):
- Moartea lui Danton
(1835)
Leonce si Lena (1836)
- Woyzeck (1837)

ANGLIA
poeme dramatice:
Byron (individualism excesiv) vs.
Shelley
(generozitate, iubire de oameni, acc. rev.)
GEORGE GORDON, lord BYRON
(1788 1824):
- Manfred (nobil insingurat, orgolios,
nefericit in amor, traind solitar & trist in
castelu-i sumbru din Alpi, ocupandu-se de
magie; se simte vinovat de moartea fiintei
iubite vrea sa se sinucida, dar
e salvat ramane claustrat in neagra
singuratate) asem. cu Faust
- Sardanapal
- Cei doi Foscari
- Cain

PERCY BYSSHE SHELLEY (1792

1822):
- Prometeu descatusat
inspirata din Prometeu inlantuit de
Eschil, dar tratand tema in spirit
romantic, revolutionar, animat de
sentim. dem.: titanul sufera
persecutiile tiraniei, dar ii invata pe
oameni iubirea & speranta intr-un
viitor al libertatii; Prometeu e elib. de
Hercule, tiranul Jupiter e doborat, locul
fiindu-i luat de Demogorgon, zeul
viitorului, puterea pop. revoltat
- (Familia) Cenci = tragedie in 5
acte, tablou de moravuri inspirat dintrun fapt real / Italia, sec. XVI:
incercarea de asasinare a unui tata
monstruos de catre copiii sai, trimisi
apoi la moarte dupa desc. conspiratiei
(violenta, incest, paricid etc. similar
dramelor elisabetane)

RUSIA
per. agitata, culminand cu misc. decembristilor, reprimata in 1825
puternice note sociale
ALEX. SERGHEEVICI PUSKIN (1799 1837):
- Boris Godunov = tragedie romantica (ev. pol. / inc. sec. XVII:
doborarea tarului legitim BG de catre uzurpatorul Dimitrie) op.
Mussorgsky (1868)
- Mozart si Salieri prelucreaza legenda geloziei
compozitorului mediocru, caruia ii cade victima artistul genial
- Oaspetele de piatra reia subiectul piesei lui Tirso de Molina
reabilit. fig. lui Don Juan, caruia ii confera calit. morale sup.
- Rusalka (neterminata) inspirata din folclorul rus op.
Dvok (1900)
MIHAIL LERMONTOV (1814 1841): Mascarada = satira la
adresa inaltei soc. Ruse, pe fundalul careia evolueaza pers. princ.
devorat de gelozie indus in eroare de cercul sau ipocrit, Arbenin
isi omoara sotia, pe Nina, dupa care innebuneste

s.a.
FRANZ GRILLPARZER (1791 1872) / Austria: trilogia Lana de Aur
ALESSANDRO MANZONI (1785 1873) / Italia: Contele de
Carmagnola
ADAM MICKIEWICZ (1798 1855) / Polonia: Strabunii
MADCH IMRE (1823 1864) / Ungaria: Tragedia Omului

B.P. HASDEU Razvan si Vidra

V. ALECSANDRI Despot Voda
Al. DAVILA Vlaicu Voda
B. ST. DELAVRANCEA Apus de Soare + Viforul +
Luceafarul

spectacol
spectaculos efecte scenice (uneori, aut. la moda li se comandau
piese speciale pt. inovatii in materie de dcor, ilum. sau masinarii
scenice)
DCOR: panoramic, scena pierde din adancime, dar castiga in largime;
elem. de dcor nu m. sunt plantate in profunzime, ci dau senzatia de
tablou (Delacroix creeaza decoruri); preferinta pt. scene din nat.; se
inmultesc practicabilele scari, terase, balcoane, stanci, movile, poteci
de munte etc.; apare plafonul oriz. in camere; scena incarcata de ob.;
documentatie riguroasa; fol. ob. istorice imprumutate din muzee
ECLERAJ: 1820 iluminatia cu gaz aerian variatii de lumina prin
reglarea debitului maestrul de lumini (dirija robinetele catorva tevi
de gaz de ilum., de sect. dif., asem. tubulaturii unei orgi orga de
lumini)
COSTUM: grija pt. exactitatea ist. + machiaj expresiv, cf. caracterului
MISCARE SCENICA: gesturi largi, exuberanta, patetism, libertate in a
exprima starile sufletesti tumultoase ale eroilor romantici, gestica de
amploare, forta pasionala, izbucniri spontane, retorice melodramatice
sau emfatice, ton inalt, exclamatii puternice, contraste marcante in voce

EDMUND KEAN (1787 1833)

ELEONORA DUSE (1858 1924

MIHAIL PASCALY (1830 1882)

MATEI MILLO (1814 1896)