Sunteți pe pagina 1din 25

Studii epidemiologice

caz-control

Scopul:

dovedesc existena sau inexistena


unei
asociaii epidemiologice
duc la inferene (generalizri) de tip
cauzal
verific validitatea unei ipoteze
epidemiologice formulate n urma unor
tipuri de studii descriptive

Sunt cele mai frecvente studii epidemiologice


analitice
sunt singura modalitate practic de a identifica
factorii de risc pentru bolile rare (prevalenta n
pop<10%)
se potrivesc cel mai bine bolilor care necesit
ngrijiri medicale (ex. cancer, fractur de old etc.)
Permit studiul asocierii dintre mai multi factori
de risc si boal-B cronice

Selectionarea loturilor
Fiind anchete analitice sunt necesare 2 loturi:
lotul cazurilor (bolnavi cu o anumita
afectiune)
care reprezinta lotul test;
lotul de comparare (non-bolnavi) care
reprezinta lotul martor.
In ambele loturi se cauta anamnestic factorul
de risc.

Selectionarea cazurilor
Lotul test poate fi constituit din:
bolnavi spitalizati;
populatia tinta, ceea ce ar creste reprezentativitatea anchetei; nu ar mai
exista
factorul de distorsiune reprezentat de atractia bolnavului fata de spital;
categorii special selectionate (anumite boli profesionale).
Este de dorit
sa fie selectionate cazurile noi de boala si nu cele vechi, deoarece pot
apare factori de distorsiune (de exemplu, la cazurile vechi de boala,
frecventa factorului de risc sa fie mai mica, urmare a modificarii
comportamentului unor bolnavi)
in cazul cind boala este rara suntem constrinsi sa luam in studiu atit
cazuri noi cit si cazuri vechi de boala.
Selectia cazurilor sa se faca din populatia tinta- formele bolii intilnite in
populatia generala fiind diferite de cele care ajung in spital

Selectarea martorilor
Partea critica a studiilor CC:
Martorii tb sa fie similari lotului de cazuri cu exceptia
bolii
Martorii trebuie s provin din aceeai populaie la
risc pentru boal dar alcatuit din persoane bolnave cu
boli care se asociaza altor factori de risc (grup
heterogen)
Martorii trebuie s fie reprezentativi pentru populaia
int
Efectivul grupului martor mai mare pentru a crete
putera statistic atunci cnd cazurile sunt greu de obinut
(3:1)

Surse de cazuri i martori


CAZURI
toate cazurile dg. n comunitate
toate cazurile dg. ntr-un eantion din populaie
toate cazurile dg. n toate spitalele
toate cazurile dg. ntr-un singur spital
MARTORI
eantion din populaia general
non-cazuri dintr-un eantion din populaie
eantion de pacieni din toate spitalele, care nu au boala
eantion de pacieni din acelai spital, care nu au boala

Culegerea informatiilor
2 conditii:
folosirea acelorasi metode si pentru lotul cazurilor si pentru lotul control;
acuratetea informatiilor sa fie cit mai mare.
Informatiile pot fi culese:
din foile de observatie;
prin examinarea directa sau interviu.
Erori:
-Distorsiune (deoarece informatiile se culeg dupa aparitia bolii) generate:
bolnavi (nu-si amintesc despre factorii de risc);
investigator (va cauta cu insistenta prezenta factorilor de risc la cei care
au b oala).
evitabile daca persoana care culege informatiile nu cunoaste:
ipoteza epidemiologica care se doreste a fi verificata;
loturile luate in studiu.

Masurarea asociatiei
Factor de risc

Boala
+

Boala
-

Total

a+b

c+d

Total

a+c

b+d

a+b+c+d

Loturile cu care se pleac sunt a+c i b+d i se caut a i b,


respectiv frecvena expunerii la bolnavi i respectiv martori
frecvena factorului de risc n lotul cazurilor f1=a/a+c
frecvena factorului de risc n lotul control f0=b/b+d

Masurarea forei asociaiei


n ancheta cazuri-control, riscul relativ nu se
poate calcula direct pentru c nu se poate
msura riscul bolii la expui i la neexpui.
O eveniment=P eveniment/P non-eveniment= P
ev/1-P ev
Pentru msurarea forei asociaiei
epidemiologice n anchetele de tip cazcontrol se folosete odds ratio(raportul
cotelor, OR)
OR=ad/bc
OR=cota bolii la expusi/cota bolii la neexpusi

Interpretarea valorii raportului cotelor

Cota bolii la expui e de OR mai mare


dect la neexpui
n cazul bolilor rare n populaie
(exemplu: bolile cronice ce au
prevalena mai mic de 10%) OR
aproximeaz RR
Numai n acest caz se poate afirma c
riscul bolii e de OR mai mare sau mai mic
la expui dect la neexpui.

Masurarea asociatiei

n cazul bolilor rare RR=OR i se pot


calcula:
Riscul atribuibil RA=OR-1/OR
Impactul actiunii factorului de risc n
pop RAP=P0(OR-1)/Po(OR-1)+1
Po : prevalena expunerii n lotul martor
P : prevalena expunerii n populaia
general.

Pentru dovedirea asocierii epidemiologice este necesar efectuarea


unui test de semnificaie statistic-anliza pe perechi, anal stratificata
(fct. de confuzie) regresie logistica (ef fiecarui FR n ef global)
OR<1

OR=1

OR>1

Raportul
cotelor
cazuri/martori

Cota expunerii
la cazuri mai
mic dect
cota expunerii
la martori

Cotele
expunerilor
egale la cazuri
i martori

Cota expunerii
la cazuri mai
mare dect
cota expunerii
la martori

Expunerea ca
factor de risc

Expunerea
reduce riscul
de boal
(factor
protector)

Expunerea
respectiv nu
este un factor
de risc

Expunerea
crete riscul
de boal
(factor de risc)

Avantaje:

durata mic a studiului;


numr mic de subieci necesari pentru studiu;
cost sczut;
aplicabile la boli rare;
facilitatea efecturii studiului;
permit analiza concomitent a mai multor factori
sau a mai multor nivele de expunere;
permit repetarea studiului

Dezavantaje

Non rspunsul, care poate ine de dorina persoanelor anchetate de


a colabora sau nu, de cunoaterea problemei cercetate i de
memorie;
documentele medicale consultate pot fi adeseori incomplete;
dificultatea de a constitui un grup martor acceptabil;
ancheta se adreseaz de cele mai multe ori persoanelor n via ori
tocmai decedaii de boala M pe care o studiem au avut probabil
forme mai grave ale bolii i, probabil, o expunere mai intens sau
mai prelungit la factorul de risc;
nu permit msurarea direct, ci doar estimarea prin metode
epidemiometrice a riscului bolii sau riscului relativ (odss-ratio) i
numai n anumite condiii;
erorile sistematice (bias) i nesistematice (aleatorii) pot apare mai
frecvent dect n anchetele de cohort.

ANCHETELE CAZ-CONTROL

Anchete de tip analitic


anchete observaionale
unitatea de observaie: individul (nu
grupul, populaia)
alte denumiri: studii caz-martor,
retrospective, anamnestice