Sunteți pe pagina 1din 22

Tipuri de studii

epidemiologice
Anchetele analitice si
experimentale

Clasificarea anchetelor epidemiologice


Dup obiectivul urmrit:
DESCRIPTIVE
- populationale
anchete de prevalenta,
corelationale/ecologice
- Individuale
raport de caz,
serii de cazuri,

ANALITICE
- observationale (de cohorta; caz-control)
- de interventie (clinical trials)

Dupa rolul investigatorului

Anchete observationale

Anchete de interventie/experimentale
Dup direcia studiului

Anchete transversale
Anchete longitudinale

Axele care definesc investigaia


epidemiologica
Relatia E-R:
- transversala
- longitudinala
de cohorta
caz control
Realizarea in timp: istorica, concomitenta, mixta
selectia subiectilor: in functie de expunere; in fct
de rezultat; alte selectii

I. Anchetele analitice

Scopuri:
De a dovedi existenta/inexistenta unei
asociatii epidemiologice
De a efectua inferente cauzale
De a verifica ipoteze epidemiologice

Repere
Anchetele de cohort:
EXPUNERE-------- EFECT
Anchetele caz-control:
EXPUNERE -------- EFECT

Etape

Alegerea populatiei
Culegerea datelor
Analiza riscurilor
Inferenta

Ancheta de cohorta - scop


dovedesc existena sau inexistena unei asociaii epidemiologice
verific validitatea unei ipoteze epidemiologice formulate n urma
studiilor descriptive
duc la generalizri de tip cauzal
studii observationale (investigatorul nu are rol in administrarea
expunerii, ci doar o urmareste)
longitudinale
pornesc de la expunere catre rezultat
Alte denumiri:
studii de asteptare (pornind de la factorul de risc se asteapta aparitia
bolii);
studii de urmarire (follow-up) (supravegherea in timp a unor loturi de
persoane pentru a detecta aparitia cazurilor noi de boala);
studii etiologice (se refera la relatia dintre factorul cauzal si boala);
studii de incidenta (pornind de la factorul de risc si asteptand boala,
toate cazutile care apar sunt cazuri noi).

a. Alegerea populatiei
Obiectul investigatiei: asociatie FR- Efect
populatia de studiu: pop gen, esantioane, loturi
variabilele de cercetat (EXP/REZ)
expunerea - factor incriminat a fi responsabil
de un anumit rezultat (pasiva)
Naturala/ cu variabila intrinseca (TA, G)
comportamente
rezultatul - orice efect considerat ca s-ar datora
unei expuneri;
tb definit anterior inceperii anchetei
simptome/caracteristici ale bolii -soft end point
Hard end point-relaionate rezultatului bolii

Tipuri de anchete de cohort


Propriu-zis prospective, folow up - efectul e vazut ca
rezultat al expunerii pecedente
de cohorta retrospective - datele despre FR si B
sunt culese din trecut (doc medicale)
de tip prospectiv istoric (ambispective) - E si R au
aprut in trecut, dar se urmareste in timp ap altor
rezultate datorate aceleiasi expuneri (x. razboiul din
Golf, Cernobal)

Criterii de includere

La nceperea studiului, subiecii


NU TREBUIE S AIB BOALA
naintea nceperii studiului, trebuie exclui
cei
care NU POT FACE BOALA
- prin anamnez, ex.clinic, teste dg.

II. Masurarea i analiza datelor

Msurarea expunerii
Metode:

directe prin:
- observare;
-examen clinic, paraclinic;
- interviu;
indirecte prin:
-culegerea de date individuale din diverse inscrisuri (foaia de
observatie, fisa de consultatie);
-culegere de date din inscrisuri colective care se refera la expunerea
colectiva la un anumit factor de risc
Informatii despre rezultat (boala sau deces)

Msurarea efectului (bolii)


Se efectueaz identic la expui ca i la neexpui (procedurile de
identificare a bolii trebuie s fie aceleai la expui i neexpui)
se definesc detailat efectele de interes (criteriile diagnostice)
Surse rezultate
certificatele constatatoare de deces
folie de observatie, fisele de consultatie, concediile medicale
sau registre sopeciale (cancer, malformatii);
examinarea periodica a cohortelor urmarite, cu inregistrarea
rezultatelor, precum si cu consemnarea schimbarilor care apar in
expunerea la factorul de risc si in comportamente, reprezinta cea
mai frecventa modalitate de a obtine informatii despre expunere si
rezultate.

Factor de
risc

Boala
+

Boala
-

Total

a+b

c+d

Total

a+c

b+d

a+b+c+d

a = persoanele care fac boala din cei expui


b = persoanele care nu fac boala din cei expui
c = persoanele care fac boala din cei neexpui
d = persoanele care nu fac boala din cei
neexpui
a+b = totalul expuilor
c+d = totalul neexpuilor
a+c = totalul bolnavilor
b+d = totalul nonbolnavilor

Masurarea asociaiei
- riscul bolii (decesului) la expui
R1=a/a+b
- riscul bolii (decesului) la neexpui
R0=c/c+d
RISCUL RELATIV
RR=R1/R0
- arat de cte ori este mai mare riscul bolii (decesului)
la expui fa de neexpui;
-Masoara forta asocierii epidemiologice

Riscul atribuibil
arat cu ct este mai mare riscul la cei
expui fa de neexpui
msoar excesul riscului la expui adic
partea din risc care se datoreaz factorului
de risc
RA=R1-R0

Fraciunea riscului atribuit la expui


arat ct la sut din riscul expuilor se
datoreaz factorului de risc
RA%=R1-R0/R1X100

Semnificaia riscului
RR

RA

Concluzia

RR>1

RA>0

Factor de risc

RR=1

RA=0

Factor
indiferent

RR<1

RA<0

Factor de
protectie

Pentru ca asociaia epidemiologic


dintre factorul de risc i boal s fie
dovedit riscul relativ trebuie s fie mai
mare dect 1 i semnificativ statistic

Interpretarea riscului relativ


RR: arat de cte ori este mai mare riscul bolii
(decesului) la expui fa de neexpui
Riscul relativ = 1,36
Riscul de a face boal coronarian este de 1,36
ori mai mare la fumtori fa de nefumtori
Riscul de a face boal coronarian este cu 36%
mai mare la fumtori fa de nefumtori
fraciunea de risc atribuibil fumatului =
RR-1)

Ancheta de cohort
Avantaje
calitate mare - in momentul proiectrii rezultatele nu
sunt cunoscute, apar dup act FR;
permit evaluarea direct a riscului relativ i atribuabil;
se pot msura toate efectele generate de un FR;

Limite:
logistice
administrative
perioada lunga de urmrire
nu se pot repeta pe aceleai loturi