Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Blocarea transmisiei
aferentelor
nociceptive senzitive
si simpatice
autonome si a
eferentelor motorii
Administrarea de AL
- central (neuraxial)
A.S. si A.P.
- periferic (plex sau
nerv)
STAREA DE
CONSTIENTA ESTE
PASTRATA
DEFINITIE
Totalitatea tehnicilor ce intercepteaz impulsul
nociceptiv la nivel de receptor, de transmitere (nerv/plex
nervos) sau medular.
ANESTEZIA NEURAXIALA
ANESTEZIA SPINALA
ANESTEZIA PERIDURALA
ANESTEZIA CAUDALA
NOTIUNI DE ANATOMIE
NOTIUNI DE ANATOMIE
NOTIUNI DE ANATOMIE
NOTIUNI DE ANATOMIE SI
FIZIOLOGIE
Nervii periferici:
- fibre senzitive (aferente)
- fibre motorii (eferente)
Neuronii fibrelor senzitive:
Gg spinali iar a fibrelor
motorii in coarnele
anterioare ale mad. spinarii
Fibrele nervului sunt
dendrite sau axoni grupate
in manunchiuri sau
fascicule
NOTIUNI DE ANATOMIE SI
FIZIOLOGIE
Axonul din componenta nervilor
nemielinizati este inconjurat de
o teaca de celule Schwann
Fibrele nervoase mielinizate :
celulele Schwann specializate
care inconjoara axonul produc
mai multe straturi de mielina
care se interpun intre axon si
citoplasma celulei Schwann
Teaca de mielina este intrerupta
periodic la nivelul nodurilor
Ranvier, unde se concentreaza
canalele pt. ioni care strabat
membrana axonului
NOTIUNI DE ANATOMIE SI
FIZIOLOGIE
NOTIUNI DE ANATOMIE SI
FIZIOLOGIE
Modificarea conc. ionice
declanseaza P.A. care se propaga
de-a lungul axonului
Stimul depolarizarea
membranei intrarea Na+ in
axon potential de membrana +
20 mV
Repolarizare: iesirea K+ inafara
axonului
Conc. Na+ si K+ este apoi
refacuta printr-un proces activ:
pompa de Na+/K+ cu restabilirea
potentialului de membrana
Depolarizari si repolarizari
succesive
Propagarea distala a PA
NOTIUNI DE ANATOMIE SI
FIZIOLOGIE
Axonii mielinizati si cu
diametru mare viteza
mare de conducere
- P.A. sare de la un nod
Ranvier la altul
Axonii nemielinizati si
cu diametru mic: v mai
mica de conducere
- P.A. se propaga
continuu
TIPURI DE TERMINATII NERVOASE SI
CONDUCEREA VELOCITARA
MECANISM DE ACTIUNE
Anestezicele locale
acioneaz prin blocarea
canalului de sodiu la
nivelul orificiului intern
al acestuia, impiedicand
astfel procesul de
depolarizare a membranei.
Canalul de sodiu se
gsete in una din trei
stri: blocat, deschis,
inactivat
MECANISM DE ACTIUNE
AL ntrerupe conducerea stimulului nociceptiv pe
traiectul nervilor periferici, de la receptori i pn la
mduv.
Receptorul pentru anestezice locale se gsete n
interiorul canalului de Na. Pentru a ajunge la receptor,
anestezicul local difuzeaz prin bariera tisular bogat n
lipide. Aceasta o realizeaz forma neionizat, lipofil a
anestezicului local.
Forma neionizat lipofil, traverseaz membranele de
lipide, pentru a ajunge n interiorul nervului, unde se
ionizeaza din nou. Forma ionizat este aceea care ptrunde
dinspre interior n canalul de Na+ i, acionnd asupra
receptorului, mpiedic depolarizarea membranar.
FIBRELE
Functia
A- alfa
MOTORIE
A- beta
A- gamma
Sensibilitatea
proprioceptiva
A- delta
Dureroasa ascutita si
termica
Fibre simpatice
preganglionare
Sensibilitatea dureroasa,
difuza si surda
Cele mai groase fibre sunt alfa i cele mai subiri, delta. In structura nervului fibrele
groase se dispun in centru, iar cele subiri la periferie. Intrucat anestezicul local
acioneaz de la periferie spre centru, primele interceptate vor fi fibrele subiri.
Totui, cele mai sensibile la anestezicul local sunt fibrele mielinizate.
SUBSTANELE ANESTEZICE
LOCALE
Caracteristicile generale
Proprietile fizico-chimice:
baze slabe;
- constituite
dintr-un
nucleu
aromatic legat de o grupare amino
printr-o legtur de tip ester sau
amid;
Legtura ester poate fi hidrolizat
de esteraze (colinesteraza
plasmatic).
Legtura amidic este rezistent i
nu poate fi scindat dect n ficat.
Ester
Amid
Procaina
Lidocaina
Cocaina
Mepivacaina
Clorprocaina
Bupivacaina
Tetracaina
Etidocaina
Cincocaina
Ropivacaina
Prilocaina
ESTERI
Procaina este un AL slab cu timp de laten lung i
durata efectului scurt, are toxicitatea sczut, prin
metabolizare rapid n plasm. Preul de cost sczut.
Cloroprocaina are aceeai toxicitate ca i procaina.
Debutul aciunii soluiei 3 % este scurt, la fel i durata
efectului, din cauza biodegradrii rapide. Din cauza unei
posibile aciuni neurotoxice, nu este indicat pentru
administrare subarahnoidian.
Ametocaina (Tetracaina) este de 10 ori mai potent
dect procaina, dar, de asemeni, mult mai toxic. Efectele
toxice apar la doze peste 1,5 mg/kg. Din acest motiv, este
utilizat
aproape
exclusiv
pentru
anestezie
subarahnoidian.
AMIDE
Ropivacaina - recent introdus n practica clinic este mai potent i mai puin
cardiotoxic dect bupivacaina. n concentraie 0,5 % produce vasoconstricie
similar cu efectul adrenalinei.
TEHNICI DE ANESTEZIE
LOCO-REGIONALA
Clasificarea tehnicilor de anestezie
loco-regional n raport cu sediul aplicrii
anestezicului local
1. Anestezia tropic; 2. Anestezia
local prin infiltraie; 3. Anestezia
regional intravenoas; 4. Anestezia
troncular; 5. Anestezia de plex; 6.
Anestezia paravertebral; 7. Anestezia
subarahnoidian; 8. Anestezia
peridural
ANESTEZIA DE CONTACT
La nivelul mucoaselor, cu substane-sub form de
gel, spray sau soluii, afectnd tot etapa de recepie a
stimului nociceptiv.
oftalmologie, stomatologie, sau ca adjuvant pentru
efectuarea unor manevre (intubaie vigil, sondare vezical,
gastric etc.).
Anestezicul este aplicat prin pulverizarea sau
badijonarea mucoasei. Anestezicele utilizate: cocaina sol. 2
-10 % ametocaina sol 0,5 - 1 % , xilina sol. 2 - 4 %.
Principalul risc al anesteziei topice sunt complicaiile
toxice, favorizate de foarte buna vascularizaie a
mucoaselor.
Se impune: utilizarea dozei minime eficiente;
administrarea fracionat a dozei; evitarea aplicrii
anestezicului pe esutuiri traumatizate.
Cu ajutorul preparatului EMLA se poate realiza
anestezia topic a tegumentelor.
ANESTEZIA TOPICA IN
OFTALMOLOGIE
ANESTEZIA REGIONALA
INTRAVENOASA
administrarea
pe
cale
intravenoas a substanei anestezice
locale dup ce n prealabil s-a pus un
garou pneumatic la nivelul braului.
Permite aceleai tipuri de
intervenii ca prin blocajul de plex
brahial,
dar
sunt
frecvente
complicaiile toxice datorate dozei
crescute de anestezic local injectate
intravenos
Este o tehnic simpl care
realizeaz condiii excelente de
anestezie i relaxare muscular pentru
interveniile chirurgicale pe membre.
ANESTEZIA REGIONALA
INTRAOSOASA
Se folosete numai pentru interveniile chirurgicale pe
membre, de scurta durat
(inferioare 1,5-2 ore i superioare 1-1,5 ore). Pentru
exsanghinare membrul se ridic in sus,
se aplic garoul ori maneta unui tensiometru mai sus
de campul operator i se umfl la o presiune cu 20-25
mm Hg peste TA sistolic a bolnavului.
Acul cu mandren se introduce in regiunea epifizei ori
metafizei prin stratul cortical la o profunzime 1,5-2 cm
se injecteaz
novocain de 0,5%, lidocain de 0,5%.
Anestezia se instaleaz peste 10-15 min.
BLOCAREA NERVILOR
PERIFERICI
Nervul optic
Nervul supraorbital
BLOCAREA NERVILOR
Nervul mandibularPERIFERICI
Nervul lingual
BLOCAREA NERVILOR
PERIFERICI
Nervul mandibular
BLOCAJUL DE PLEX
NERVOS
Se realizeaz similar i actioneaz
ANESTEZIA REGIONALA A
PLEXULUI BRAHIAL
Calea supraclaviculara
confera un procentaj mare
de succes si Instalarea
rapida a blocului
Realizeaza blocul cel mai
extins
Blocada supraclaviculara
ANESTEZIA REGIONALA
INTERPLEURALA
Administrarea unei soluii de anestezic
local n cavitatea pleural prin intermediul
unui cateter interpleural reprezint
tehnic de analgezie regional utilizat
pentru combaterea durerii postoperatorii i
din traumatismele toracice.
Indicaii:
pentru
analgezie
postoperatorie
dup
colecistectomii,
chirurgia
glandei
mamare
chirurgia
rinichiului,
toracotomii,
precum
i
tratamentul durerii din herpesul zoster
toracic i fracturile costale.
Metoda este contraindicat la bolnavii
cu colecii sau fibroz pleural
ANESTEZIA
SUBARAHNOIDIANA
RAHIANESTEZIA
realizeaz
prin injectarea n spaiul
Se
subarahnoidian (dintre arahnoid i piamater) unde exist
lichid cefalorahidian (L.C.R) a substanei anestezice locale
prin intermediul unui ac fin prevzut cu un mandren.
NOTIUNI DE ANATOMIE
Canalul vertebral: se intinde de la foramen
magnum la hiatul sacrat
M.S. pe toata lungimea canalului vertebral in
timpul vietii fetale si se termina la nivelul L1-L2
Spatiul subarahnoidian: intre pia mater si
arahnoida si se intinde intre S2 si ventriculii
cerebrali.
Straturile anatomice: tegument, tesut
subcutanat, ligamentul supraspinos, ligamentul
interspinos, ligamentul galben, spatiul epidural si
dura
MODIFICARI FIZIOLOGICE
BLOCUL NERVOS
MODIFICARI FIZIOLOGICE
CARDIOVASCULAR
- Hipotensiunea: gradul hipotensiunii e direct proportional cu
gradul blocului simpatic
- Blocul ascendent de T4 intrerupe fibrele simpatice cardiace,
ducand la bradicardie, debit cardiac scazut si hipotensiune.
RESPIRATOR
- Odata cu ascensiunea blocului la nivelul regiunii toracice, se
produce o paralizie a musculaturii respiratorii intercostale.
- Ventilatia diafragmatica e asigurata de nervul frenic si,
tipic, va ramane neafectata chiar si in timpul blocului
cervical inalt.
EFECTE VISCERALE
- Vezica urinara: Blocul sacral determina atonia vezicii
- Intestin: Odata cu simpatectomia, tonusul vagal domina si
rezulta un intestin subtire contractat, cu peristaltism activ.
2.
Vasoconstrictoarele
ANESTEZIA
SUBARAHNOIDIANA
RAHIANESTEZIA
Pentru a evita lezarea mduvei, injectarea anestezicului local: ntre L2 i
S2, unde sacul dural conine numai lichid cefalorahidian i rdcinile lombare
i sacrate (coada de cal).
Reperarea spaiului: palpnd procesele spinoase ale vertebrelor - sub L2
Infiltrarea tegumentului cu anestezic local se introduce acul trecnd
prin tegument, tesut celular subcutanat, ligamente inter i supraspinos,
ligament galben, dura mater, arahnoid i ajungnd n spaiul subarahnoidian
reperat prin exteriorizarea de L.C.R. Se injecteaza anestezicul
ACELE DE PUNCTIE
SUBARAHNOIDIANA
ace ntre 22 G i 26 G
26 G fiind foarte subiri este nevoie
de un ac introductor de 19 G, i lungime de
4-5 cm.
mai multe tipuri de ace pentru
puncia
subarahnoidian,
cele
mai
cunoscute fiind cele cu bizou ascuit
Alte tipuri sunt acele cu bizou scurt
mai puin oblic (Quincke) i acele cu
orificiul lateral i captul bont (Withacre)
Puncia
lombar
se
execut cu bolnavul n
poziie eznd sau n
decubit lateral
Identificarea
spaiilor
intervertebrale L1 - S2
reper linia bicret a lui
Tuffier,
care,
unind
crestele iliace, trece prin
apofiza spinoas L4 sau
prin spaiul L4 - L5.
Acul
spinal
este
introdus
perpendicular pe planul spatelui i
avansat prin tegument, esutul
subcutanat,
ligamentele
supraspinos, interspinos i galben,
pn ajunge la dura mater, pe care o
perforeaz.
Perforarea durei este semnalat de
apariia lichidului cefalorahidian la
nivelul amboului acului i permite
injectarea anestezicului local.
COMPLICATII
1. Cefaleea cauzat de
- hipotensiunea intracranian
- consecina pierderilor de l.c.r. la nivelul orificiului de
puncie
- apare mai frecvent la tineri, n special la femei (gravide)
- scade proporional cu diametrul acului de puncie.
Tratamentul const n repaus la pat, analgetice i
hidratarea bolnavului
n cazurile rebele la tratament se recomand injectarea de
10 - 15 ml snge autolog n spaiul peridural, n dreptul
locului de puncie.
2. complicaii septice locale (meningita)
3. hipotensiunea intraanestezic (furtuna rahianestezic")
COMPLICATII
Parestezia sau leziunea de nerv
- in timpul plasarii acului sau in timpul injectarii
- trauma directa asupra nervului poate sa apara.
Leziune vasculara
-
Greata si varsaturi
-
Durere de spate
Retentie urinara
-
CONTRAINDICATII
1. Infecii ale tegumentului la locul de puncie.
2. Tratamentul cu anticoagulante sau prezena
unei coagulopatii.
3. Hipertensiunea intracranian prin formaiuni
expansive intracraniene.
4. Refuzul bolnavului.
5. ocul hipovolemic cu risc de hipotensiune
arterial i stop cardiac