Grilele de observatie

Lupea Andreea
Hutanu Marius

Grilele de observatie
Asigura caracterul sistematic al observatiei.
Grilele de observatie contin mai multe unitati

de comportament ce urmeaza a fi observate.

In alegerea acestor unitati trebuie respectate
mai multe conditii:

1.Unitatile trebuie sa fie discrete si exclusive: se

refera la un numar finit de comportamente care au in

comun anumite proprietati prin care se diferentiaza
net de comportamentele care apartin altei categorii.

2.Fiecare unitate trebuie sa constituie o categorie

omogena ,adica sa cuprinda doar comportamente
echivalente din punct de vedere al criteriului folosit.
(forma,efect,cauza) .Caracterul neomogen al
categoriilor face dificila ,daca nu imposibila,
identificarea regularitatilor ,tendintelor,etc care
constituie obiectivul cercetarii.

3.Fiecare unitate de comportament trebuie sa fie

bine precizata si definita.

4.Pentru definirea si identificarea unitatilor

comportamentale care intra intr-o grila de observatie

pot fi folosite atat criterii concrete cat si criterii
abstracte.

5.Numarul de unitati dintr-o grila de observatie

trebuie sa fie limitat in functie de obiectivele

cercetarii.

6.Timpul - ca element al definitiei unitatilor

comportamentale.Anumite comportamente au
tendinta sa se manifeste intr-o maniera repetitiva. In
acest caz ne punem intrebarea daca vom nota o
singura aparitie sau toate aparitiile diferite.

In functie de criteriile de alegere si definire a unitatilor de comportament

incluse intr-o grila de observatie ,acestea pot fi de mai multe tipuri :

Din punctul de vedere al gradului de cuprindere a

realitatii, sistemul de categorii poate fi exhaustiv

cand toate actele comportamentale ale subiectilor
observati vor fi clasificate in categoriile stabilite ,sau
nonexhaustiv cand grila de observatie realizeaza o
selectie a comportamentelor manifestate de subiectii
observati. O grila economica este o grila
nonexhaustiva si se utilizeaza in cercetari care
debuteaza cu ipoteze bune precizate.

Dupa gradul de reflexie impus de sistemul de

categorii la inregistrarea datelor de observatie ,acesta

poate fi inalt sau mediu.Cu cat gradul de
abstractizare al criteriilor utilizate in definirea
unitatilor comportamentale este mai mare,cu atat
gradul de solicitare a capacitatii de reflexie
,intelegere si decizie a observatorului este mai mare.

In functie de numarul cadrelor de referinta utilizate

pentru stabilirea categoriilor ,grilele de observatie

pot fi unidimensionale sau multidimensionale
.Primul tip de grila selecteaza comportamente
omogene din punctul de vedere al criteriului sau
cadrului de referinta utilizat ,in timp ce grilele
multidimensionale surprind comportamente cu atat
mai eterogene cu cat numarul de criterii si cadre de
referinta este mai mare.

In cadrul grilei ,categoriile pot fi continue sau

discontinue,dupa cum permit sau nu ordonarea lor

ca intensitate .Deoarece evaluarea intensitatii
presupune un anume reper sau cadru de referinta
,categoriile continue se intalnesc de regula in cadrul
scarilor unidimensionale.

Grila de observatie BALES

Probabil cea mai cunoscuta grila de observatie este

grila lui R.F.Bales(1951) , utilizata pentru studiul

interactiunii din cadrul discutiilor de
grup.Simplitatea grilei este unul din principalele sale
atuuri.

In urma unor cercetari laborioase (1946-1949) Bales

a retinut din cele 85 de categorii initiale un numar de

12 categorii ordonate pe doua dimensiuni :valenta
socio-afectiva(pozitiva-negativa) si tipul de
interventie (pune intrebari/ofera raspunsuri)

Valenta socio-afectiva(reactii pozitive) :

1.Manifesta solidaritate,incurajeaza,ajuta ,ii

valorizeaza pe ceilalti.
2.Destinde atmonsfera,glumeste,rade,se declara
multumit.
3.Isi exprima acordul,accepta tacut,intelege.

Tipul de interventie (raspunsuri):

4.Face sugestii,indica o directie respectand libertatea

celorlalti.
5.Formuleaza opinii,analizeaza,isi exprima dorintele.
6. Orienteaza, informeaza,repeta,confirma.

Tipul de interventie:

7.Solicita o orientare,informatie,repetare,confirmare,
8.Solicita o opinie,evaluare,analiza,exprimarea unui
sentiment.
9.Cere sugestii,directii,mijloace de actiune posibile.

Valenta socio-afectiva(reactii negative):

10.Dezaproba,refuz pasiv,nu ofera ajutor.

11.Manifesta tensiune,fustrare,se retrage de la
discutie.
12.Antagonism: opozitie,ii denigreaza pe ceilalti,se
afirma pe el insusi in defavoarea celorlalti.

Grila lui Bales are un caracter exhaustiv din punct de

vedere al obiectivului urmarit(interactiunea in cadrul

discutiilor de grup) ,este deasemenea bidimensionala
deoarece vizeaza atat comportamentul afectiv,cat si
pe cel cognitiv.

Aceasta grila utilizeaza criterii aflate la un nivel ridicat

de abstractizare ,si de aceea solicita din partea

observatorului un inalt grad de reflexie.De exemplu
,experienta,capacitatea de intelegere a
observatorului,vor influienta decizia acestuia daca un
comportament exprima acceptarea tacita sau refuz
pasiv.Trebuie sa retinem ca grilele de observatie cu un
inalt grad de reflexie trebuie utilizate de observatori
bine antrenati,experimentati.In caz contrar, fidelitatea
lor poate sa se apropie de valori care sa puna sub
semnul intrebarii adevarul rezultatelor cercetarii.

Etapele de construcie a unei grile de observaie:

Identificarea variabilei de observat

Agresivitatea la elevii din clasele primare

Definirea acestei variabile cu claritate i

precizie
Agresivitatea se refer la comportamentul unei
persoane de a atac fr provocare, de a cuta prilej
de ceart, de a ncepe glceava, de a fi provocator.

Alegerea i precizarea dimensiunilor

variabilei (daca este cazul)

Agresivitate verbala versus agresivitate nonverbala
Agresivitate manifestata deschis versus agresivitate
indirecta
Obiectul tinta al agresivitatii: propria persoana, o
persoana straina sau obiecte
Gradul de implicare in manifestarea agresiva:
observare pasiva versus implicare activa

Stabilirea categoriilor de comportament prin combinarea

dimensiunilor si operaionalizarea categoriilor n

indicatori ct mai precii i mai observabili .
Categoria 1: Pasiv verbal
Copilul este certat, se striga la el, este jignit, etc. Are parte de un
comportament agresiv si este o victima a manipularii agresive.
Categoria 2: Activ verbal, dar in mod indirect
Copilul manifesta comportamentul agresiv verbal in mod
ibndirect, razand de persoane care au probleme, facand remarci
zeflemitoare sau tachinand. Este activ deoarece copilul are rolul
faptasului. Aceasta manifestare agresiva poate fi o reactie sau o
initiativa.

Categoria 3: Activ verbal, in mod direct

Copilul ii cearta sau striga la altii, ca si punct de plecare al

interactiunii ( ca si initiativa) sau ca si reactie la comportamentul

agresiv al altuia. Copilul este cel care manifesta comportamentul.
Categoria 4: Pasiv nonverbal
Copilul este lovit, impins, izbit etc. El este victima unei agresiuni
fizice.
Categoria 5: Activ nonverbal, in mod indirect
Copilul se manifesta agresiv in mod indirect, ca de exemplu cand
se izbeste de ceilalti aparent intamplator, fura ceva pe ascuns sau
distruge ceva. Aceste manifestari activ-agresive pot aparea ca si
reactie sau pot fi initiate de copil din diferite motive.

Categoria 6: Activ nonverbal, in mod direct

Copilul loveste, impinge, ii scuipa pe altii, el este cel care manifesta

in mod deschis un comportament agresiv fizic, poate constitui o
initiativa sau o reactie.
Categoria 7: Activ verbal orientat spre propria persoana
Copilul vorbeste urat despre propria persoana atunci cand nu-i iese
ceva, sau se cearta cand face o greseala.
Categoria 8: Activ nonverbal orientat spre propria
persoana
Copilul este auto-agresiv in mod fizic, de exemplu isi roade unghiile
atat de tare incat sangereaza sau se taie cu un cutit, o lama, o
foarfeca sau alte obiecte ascutite pe maini si pe brate.

Categoria 9:Activ verbal orientat spre

obiecte

Categoria 10:Activ nonverbal orientat spre

obiecte

Categoria 11:Auto-afirmarea in mod adecvat-

copilul alege cu atentie cuvintele ,precum si

comportamentul de aparare ,de solicitare,de refuz,
de aut-prezentare,etc.
Categoria 12:Cooperare si comportament de
ajutorare -copilul este capabil sa cedeze ,sa
imparta, sau sa-i sustina pe ceilalti fara a avea
vreun interes.Are idei pentru rezolvarea problemelor
si vine cu propuneri pentru joc fara a dori neaparat
sa le impuna.Respecta intelegerile si regulile.

Categoria 13:Autocontrol -copilul care se poate controla

blocheaza primul impuls pentru a verifica daca comportamentul

sau este adecvat si daca consecintele comportamentului sunt
placute si pozitive pentru sine si pentru ceilalti. De asemenea
este capabil sa isi exprime in mod adecvat sentimentele negative
ca furia si supararea ,respectiv sa le rezolve in mod pozitiv.
Categoria 14:Empatie - copilul se poate plasa in locul unei

alte persoane atat emotional( de exemplu ,se bucura cu

altii,simte compasiune) cat si cognitiv in sensul adoptarii uneia
din perspective.Aceasta este o abilitate care ii permite sa
inteleaga ce ar putea gandi o alta persoana intr-o anumita
situatie.

Alegerea parametrilor acestor indicatori

frecvena
Construcia propriu zis a grilei de

observaie

Testarea grilei

Grila de observatie cu doua categorii:

comportamentul on-task si comportamentul off-task
1
On-task
Off-task

Alte exemple de categorii :

2 CATEGORII .

On-Task Behavior (comportamentul adecvat situatiei) sa ridice mana

cand el sau ea vrea sa spuna ceva.Sa asculte atunci cand profesoara

vorbeste .Sa lucreze in liniste la masa.Sa ceara permisiunea
profesorului pentru a parasi masa.

Off-Task Behavior ( comportament inadecvat situatiei)

a) Actiuni inadecvate pasive de exemplu,uitandu-se in spatiu ,

lipsa de interes, atentie scurta,concentrare slaba, lipsa de
perseverenta.
b)Actiuni inadecvate active de exemplu ,face zgomot,loveste,se

lupta,trage, pleaca de pe scaun fara permisiune, distructivitate

psihica, ii ameninta pe altii ,etc)

3 CATEGORII
On-Task Behavior :(comportamentul adecvat situatiei)

sa ridice mana cand el sau ea vrea sa spuna ceva.Sa asculte

atunci cand profesoara vorbeste .Sa lucreze in liniste la masa.Sa
ceara permisiunea profesorului pentru a parasi masa.
Passive Off-Task Behavior (comportament pasiv care
este inadecvat ,dar nu perturba pe altii ): de
exemplu,uitandu-se in spatiu , lipsa de interes, atentie
scurta,concentrare slaba, lipsa de perseverenta.
Disruptive Off-Task Behavior (comportament inadecvat
si perturbator) : de exemplu ,face zgomot,loveste,se
lupta,trage, pleaca de pe scaun fara permisiune, distructivitate
psihica, ii ameninta pe altii ,etc)

4 CATEGORII
On-Task Behavior : sa ridice mana cand el sau ea

vrea sa spuna ceva.Sa asculte atunci cand profesoara

vorbeste .Sa lucreze in liniste la masa.Sa ceara
permisiunea profesorului pentru a parasi masa.
Verbal Off-Task Behavior - a vorbi fara
voie,tachinare.
Motor Off-Task Behavior - ridicare de pe scaun fara
permisiune,lovirea altor persoane, aruncare de
obiecte,joc de obiecte .
Passive Off-Task Behavior
visare,dormire,bosumflare.

10 CATEGORII
Interference intreruperea profesorului sau a studentului.
Off-Task angajarea in alceva decat sarcina alocata.
Noncompliance a da gres in a folosi instructiunile unui profesor
Minor Motor Movements balansarea,miscarea partilor
Gross Motor Movements parasirea scaunului,/stand fara

permisiune
Out-of-Chair Behavior ramane in afara scaunului pentru o perioada
de timp.
Physical Aggression a lovi
Threat or Verbal Aggression a face gesturi amenintatoare, a hartui.
Solicitation of Teacher ridicarea mainii, strigarea profesorului.
Absence of Behavior - angajarea in niciun comportament inadecvat
aa cum este definit de cele de mai sus categorii.