Sunteți pe pagina 1din 38

Patologia

chirurgical
aa
esofagului

Esofagul = un conduct musculo-membranos cu direcie


longitudinal destinat s transmit alimentele de la
faringe (pe care-l continu), la stomac.
- format din fibre musculare striate i netede, are la
adult o lungime de 20-25 cm. Cnd msurtoarea se
face endoscopic distana de la arcada dentar i pn la
cardia este de 40 cm.
Topografic esofagul prezint trei segmente:
cervical, care corespunde regiunii subhioidiene;
toracic, ce parcurge toat lungimea acestuia,
abdominal, situat n partea superioar a cavitii peritoneale.

Pe traiectul su esofagul prezint trei zone mai nguste :


jonciunea faringo - esofagian sau gura esofagului, situt la
aproximativ 16 cm de arcada dentar; data de ms cricofaringian
strmtoarea bronho - aortic, la 23 cm. de arcada dentar;
jonciunea eso - gastric, la 40 cm. la hiatusul diafragmatic

Esofag cervical- L=5cm; C6T2


Ram a. tiroidiana inferioara

Esofag toracic- L=20cm;


Ram a. bronsice si direct aorta
In vena azygos

Esofag abdominal- L=2cm,


cuprinde SEI
Ram ascendenta a. gastrice stg
si a. frenice inferioare
Arterele se ramifica in T= plex
longitudinal
Vene- plex venos submucos-plex
venos periesofagian-vene
esofagiene

Def. totalizarea simptomelor determinate de


refluxul continutului gastric in esofag asociate
sau nu cu leziuni ale mucoasei esofagiene
Patogenie
A. favorizata de incompetenta factorilor antireflux
-scaderea presiunii la niv. SEI
-golirea gastrica intarziata
-alterarea clearance-ului esofagian- modificari ale
undelor peristaltice esofagiene
B. factori mecanici
- Largirea < Hiss, hernia hiatala, relaxarea pensei
diafragmatice, cresterea presiunii intraabdominale

Simptomatologie esofagiana
Pirozis- arsura retrosternala cu iradiere superioara,
favorizat de decubit dorsal (noaptea), frecv. la
aplecarea anterioara a trunchiului=semnul
siretului, 97%specificitate
Regurgitatia
Sialoreea- declansata reflex, rol de tamponare a
acidului din continutul refluat
Disfagia poate fi functionala ( contractii esof
induse de HCl) sau organica (esofagita)
Odinofagia durere retrosternala la inghitire-apare
in complicatii ale BRGE

Simptomatologie non-esofagiana
Durere toracica non-cardiaca-mimeaza o criza
de angor
Anemie-sangerare oculta, HDS(hematemeza)
Suferinte orofaringiene-disfonie, gingivita, carii
dentare
Simptome pulmonare- tuse cronica nocturna,
crize de astm(bronhospasm reflex), pneumonie
de aspiratie

Investigatii paraclinice
Tranzit baritat esofagian esofag cu contur
neregulat, pliuri ingrosate, eroziuni, stenoza.
(nespecific- 60% neg dar exista boala)
Endoscopie digestiva superioara
pH metrie monitorizata 24 ore- electrod plasat la
25 cm de arcada, reflux dovedit cand pH<4
Manometrie esofagiana inregistrata-3 senzori
monitorizeaza presiunea, arata scaderea pres. SEI

Complicatii
Esofagita peptica- clasificare endoscopica
A-una sau mai multe ulceratii <5mm situate pe crestele
pliurilor
B- una sau mai multe ulceratii >5mm lungime
C- ulceratii si intre crestele pliurilor mucoasei , <75%
circumferinta
D- ulceratii >75% circumferinta esofagiana

Stenoza esofagiana- frecv asimetrica, disfagie progresiva


Ulcerul esofagian- odinofagie, poate da perforatii
Sdr. Barrett-inlocuirea la niv esofagului inf. a mucoasei
malpighiene cu mucoasa metaplazica de tip cilindric
HDS- rareori; forme usoare/moderate

Definiie: Sindromul Barrett (SB) se caracterizeaz


prin nlocuirea la nivelul esofagului distal a
mucoasei epiteliale de tip malpighian cu o mucoas
de tip glandular( epiteliu columnar) gastric sau
intestinal .
Sinonime: endobrahiesofag.
Suferina este mai frecvent la brbai( raport
B/F=2:1).
Grupe de risc:
-pacieni care prezint n antecedente o
intervenie chirurugical a stomacului n urma
creia apare refluxul gastro-esofagian
-pacieni cu tulburri d e motilitate
importante( scleorodermia, Sindromul CREST)
- pacieni cu suferine psihiatrice

Esofag Barrett :
nlocuirea epiteliului
scuamos cu epiteliu
vilos intestinal
( col.HE)

ESOFAG BARRETT- 3 tipuri histologice:


Jonctional-muc e asemenea cardiei
Fundic muc asemanatoare cu muc gastrica la niv
fundului
Specializat cel caliciforme mucosecretorii de tip
intestinal

Forme clinice legate de extindrea procesului de


metaplazie
1.Sdr.B lung unde metaplazia se poate pune n eviden
pe-o zon extins de la 3 cm n sus deasupra zonei de
jonciune, cuprinde cele 3 tipuri histologice
2.Sdr. B scurt unde metaplazia se pune n eviden n
primii 2-3 cm de la jonciune.

Evoluie,complicaii, prognostic.
-legate de activitatea celulelor de tip fundic,
secretatante de acid clorhidric: ulceraii,fisuri,
hemoragii digestive frecvent oculte.
-legate de degenerarea epiteliului metaplazic
spre displazie de diverse grade i
adenocarcinom esofagian.
-Datorit riscului crescut de malignizare a
epiteliului Barrett se impune supravegherea
endoscopic periodic, dup un protocol
riguros, cu prelevare de biopsii etajate din
zonele de metaplazie.

Complicatii pulmonare

Laringita cronica
Astm bronsic
Bronsiectazii
Pneumonia de aspiratie
Bronsita cronica

Tratament
A. igieno-dietetic-evitare alimente ce cresc
aciditatea, evitare culcare dupa masa, a presiunii
crescute intraabd.
B. medical- prokinetice (cresc presiunea SEI,
stimuleaza golirea stomacului), blocante rec
histaminici, inhibitori pompa protoni, antiacide,
citoprotectoare de mucoasa
C. chirurgical- Endoscopic/Laparoscopic
Indicatii tratament chirurgical
- Complicatii ale BRGE-stenoze
- Complicatii respiratorii
- Esof. Barrett cu disfagie severa-rezectie endosc/chir
- Hernia hiatala mare
- Simptomatologie severa care modifica calitatea vietii

Definiie: Diverticulul esofagian este o dilatatie


circumscrisa, sacciforma a esofagului care comunica liber cu
lumenul esofagian.
Diverticul esofagian

adevrat (contine toate straturile peretelui esofagian), fals


(lipsit de stratul muscular)=pseudodiverticul
congenitali / castigati
Topografie:
-cervicali (faringo-esofagiene);
-toracici : -parabronici -asimptomatici deoarece au coletul
larg si nu retin alimentele si secretiile.
- epifrenici; cei mici sunt
asimptomatici, iar cei mari produc disfagie.

Dup mecanismul de producere:


-diverticuli : -de pulsiune (presiunea intraesofagian);
-de traciune (infleunarea esuturilor periesofagiene);

este situat pe fata posterioara a jonctiunii faringoesofagiene si se caracterizeaza prin protruzia mucoasei
intre fibrele muschiului cricoesofagian si constrictorul
inferior al faringelui.
Se insoteste frecvent de boala de reflux gastro-esofagian
si tulburari ale motilitatii esofagiene
Clinic
primul simptom este disfagia determinata de
compresiunea aplicata pe esofag de catre punga
diverticulara in care s-au adunat alimente inghitite.
regurgitatiile cu alimente stagnate
accese de tuse nocturna cu inhalarea continutului
diverticular
hipersalivatie si voce bitonala determinata de
compresiunea pe recurent.

Diverticulii asimptomatici nu necesita


tratament. La pacientii cu diverticuli esofagieni
si epifrenici disfagia aparuta este rezultatul
afectarii motilitatii esofagiene, de aceea
terapia trebuie indreptata asupra acesteia
Tratamentul diverticului Zenker este chirurgical
Tratamentul endoscopic este de preferat si
consta in ectomie prin coagulare, diatermie
sau laser.
Diverticulii esofagieni au un prognostic
favorabil.

Definiie Se caracterizeaz prin


prezena de rupturi longitudinale la
nivelul jonciunii eso-gastrice ca urmare
a efortului de vrstur.
Entitatea a fost descris clinic nc din
anii 30 de ctre Mallory i Weiss drept
hemoragie digestiv dup vrstur.
Date epidemiologice: inciden real
este necunoscut. Practicarea pe scar
larg a endoscopiei de urgen n HDS a
evideniat o frecven de 5-10% din
cautele HDS nonvariceale.

Simptomatologia clinic asociaz dou grupe de simptome


care nu respect intotdeauna secvenialitatea clasic( efort
de vrstur-HDS)
context anamnestic sugestiv: consum de AINS-aspirin,
alcool
factori favorizani: sarcina, endoscopie digestiv superioar
vrsturile de durat i intensitate variabil
hemoragia digestiv superioar exteriorizat prin
hematemez i melen , uneori minimal sau necesitnd
transfuzii de snge.
Diagnosticul este suspicionat de contextul clinic al efortului
de vrstur urmat de HDS i confirmat de esofagoscopie.
Efectuarea endoscopiei de urgen n HDS permite
diagnosticul n peste 90% din cazuri. Leziunea caracteristic
se prezint sub forma unei ulceraii alungite, superficiale,
cu sngerare activ sau stigmate recente( cheag aderent).

1. Achalazia crico- faringiana

2. Achalazia esofagiana difuza (spasm


esofagian difuz)

3. Achalazia cardiei

> 60 ani, M
Fiziopatologic insuficienta contractila a
constrictorului inferior al faringelui +/diverticul Zencker
Clinic disfagie pt solide, tuse
postingestionala
Paraclinic pasaj baritat cu substanta de
contrast
- manometrie
- endoscopie
Complicatii pneumopatii de aspiratie

> 60 ani, M, hipertonie a sfincterului esofagian


inferior
Clinic durere toracica, disfagie relativa
Paraclinic - pasaj baritat cu substanta de contrast
(esofag in tirbuson)
- manometrie
- endoscopie
Complicatii pneumopatie de aspiratie, invaliditate
permanenta (fals bolnav coronarian)
Diagnostic diferential tulburari de motilitate din
sclerodermie
Tratament blocanti calcici
- dilatatii endoscopice
- chirurgical: miotomie endomucoasa, sectiunea
sfinterului esofagan + mecanism antireflux

Definiie: Tulburare motorie a


musculaturii netede a
esofagului, consecin a :
hipertrofia SEI;
relaxarea incomplet SEI;
diminuarea/absena undelor
peristaltice primare n 2/3
inferioar a esofagului;
Mai poart denumirea de
cardiospasm

30- 60 ani, M
Anatomo-patologic hipertrofie parietala
pe seama fibrelor circulare + ulceratii cu
potential de malignizare
Clinic disfagie paradoxala (pt lichide)
- regurgitatia
- durere retrosternala
- refluari ale continutului esofagian
in cavitatea bucala

Paraclinic pasaj baritat eso gastric


- esofagoscopia
- manometria
Complicatii pneumopatii de aspiratie
- hemoragii ale ulceratiilor mucoasei
esofagiene
- malignizare
Diagnostic diferential cancerul esofagian
Tratament medicamentos (in stadiul
incipient): vasodilatatoare, nitriti retard,
anticolinergice
- dilatatie endoscopica
- chirurgical: cardiomiotomie extramucoasa
+ antireflux (Nissen)

boal malign cu prognostic foarte


rezervat, deoarece se descoper tardiv
(laten clinic lung);
15 % dintre cancerele digestive, incidena
n cretere;
/ = 3/1; apare mai frecvent dup 50 ani;
predomin n mediul rural, categorii
sociale defavorizate (alcoolism, tabagism,
carene alimentare);

Factorii de risc:
-fumatul de igarete + consumul de alcool
determin inflamaia esofagului displazie;
-factori alimentari
-factori fizici ce determin leziuni ale mucoasei
-lichide excesiv de fierbini;
-expunerea la radiaii ionizante
(iradiere mediastinal pentru boala Hodgkin, neo
sn.);
-expunere la Az, Be;
-factori infecioi : virali (Papilomavirus);
-factori genetici

Stri patologice predispozante :


-cancerul din sfera ORL (localizare sincron esofag n
15 % din cazuri);
-megaesofagul;
-leziunile caustice (dup 30 de ani de la ingestie);
-sindromul Plummer-Winson ( cu caren de Fe,
disfagia esofagian sideropriva);
-susceptibilitatea genetic:
sindromul Paterson-Kelly( diafragme i inele
esofagiene congenitale)
hiperkeratoza congenital : tylosis palmaris et
plantaris
-esofagul Barrett adenocarcinom esofagian;
-diverticulii esofagiani (rar);
-boala celiac

forme :-vegetante;
-ulcerative i combinaii( ulcerovegetante);
-forma ulcero-vegetant
-infiltrative;
din punct de vedere histologic:
-epiteliom scuamos
-adenocarcinom;

Clinic : sindrom esofagian;


Disfagia prezent 90 %, are caracter progresiv:
- iniial intermitent, minim, pentru alimentele solide,
adesea neglijat de bolnav ( diagnostic tardiv)
-ulterior permanent, inclusiv la lichide cu modificarea
obiceiurilor alimentare (consum mai multe lichide,
mnnc mai ncet, mestec ndelung alimentele);
La apariia disfagiei neoplasmul depete 2/3
circumferin.
Regurgitarea semnific prezena stenozei strnse;
se acompaniaz de eructaii, sughi, halen fetid,
sialoree;
Durerile : sediu toracic: -anterior/posterior, traduc
invazia filetelor nervoase i a mediastinului;
Scderea ponderal marcat caexie.
.HDS frecvent ocult

Prin invadarea mediastinului apar:


-disfonia (parez a nervului recurent
stng);
-tuse i infecii bronice prin invadarea
traheei i broniilor;
Perforaia esofagului mediastinit

Examenul obiectiv furnizeaz elemente clinice n


stadiile avansate
-starea de nutriie precar: denutriie caexie;
-paloare cu tent teroas, edeme careniale;
-n localizarea esofagian cervical, se poate depista o
mas palpabil, tergerea crepitaiilor laringiene,
semnele unei pareze unilaterale a corzilor vocale;
-n stadii avansate : -adenopatie supraclavicular
(semnul Virchow-Troisier);
-hepatomegalie tumoral
(metastaze hepatice);

Diagnosticul :
elemente clinice :
-anamnestice;
-examen obiectiv( srac);
paraclinice:

Endoscopia digestiv i echoendoscopia se


efectueaz de prim intenie la orice disfagie, chiar
minim;
Pune n eviden o leziune vegetant, adesea
ulcerat, dur, neregulat, sngernd cu uurin.
Uneori stenoz infiltrativ ce nu poate fi depit cu
endoscopul.
Recunoaterea zonelor displazice cu ajutorul
coloranilor vitali (Lugol, albastru de toluidin), ce
nu coloreaz zonele suspecte
prelevarea de biopsii seriate

Radiografia : pasaj baritat esofagian:


-lacun frecvent
excentric sau circumferenial;
-ulceraie ni larg cu
rigiditate segmentar (malign);

Biochimic : - posibil sindrom inflamator


(VSH );
-anemie, hemoragii oculte prezente n
scaun;
-markeri serici tumorali CA 19-9;

Consultul ORL este obligatoriu( face parte din


algoritmul de evaluare a pacientului cu neoplasm
esofagian)
Evoluie: -extensie local rapid spre organele vecine
(nu exist nici o seroar a esofagului);
-extensia pe cale limfatic adenopatii
supraclaviculare, toracice, celiace;
-metastaze viscerale cu diverse localizri:
-plmni;
-mediastin;
-stomac;
-ficat, oase, creier;

Complicaii :
pneumonia de aspiraie;
fistula eso-traheal, eso-bronice, eso-aortic;
perforaia esofagului mediastinit;
HDS anemie marcat;
Prognostic sever, supravieuirea la 5 ani < 5 %.
Tratament chirurgical-reconstructie cu stomac, colon
- radio+chimioterapie(adjuvant/ neoadjuvant)
- proteza

S-ar putea să vă placă și