Rezervaii naturale

judeul Vrancea

Prof. Hrbor Mariela

Scurt istoric
Numele de Vrancea este atestat nc
din
2 iulie 1431 ntr-un document scris , sub
denumirea de Varancha .
Denumirea provine din limba latin vran
= pdure / munte
Din aceast cauz inutul vrncean a fost
denumit Pmntul cu pduri bogate

Rezervaia

DEFINIIE = teritoriu dintr-un cadrul natural protejat de lege

Pe teritoriul Vrancei se ntlnesc urmtoarele rezervaii/ arii protejate:

Pdurea Lepsa-Zboina cu Cascada Putnei ;

Aria protejat Reghiu- Scruntaru ;
Pdurea Dlhui ,
n comuna Tulnici : Strmtoarea Coza, Gropa cu Pini i Rpa Roie
Aria protejat Algheanu com. Vrncioaia ;
Prul Bozu- com . Valea Srii;
Focul Viu de la Andreiaul de Jos ,
Cheile Nrujei cu Lacul Negru i Verdele ;
n comuna Nistoreti : Cascada Miina i Muntele Goru ;
Cldrile Zbalei ;
Lunca Siretului ;

Flora din judeul Vrancea

Vegetaia este format amestecuri de fag, stejar,
plop, salcie, carpen , mesteacn , rinoase
Monumente ale naturii :
Papucul doamnei
Bulbucii de munte

Floarea de col
Garofia de stnc
Tisa

Fauna din judeul Vrancea

Ursul,

rsul ,

capra neagr,

flutura de stnc, corb, cerb i cprioara

Fauna din judeul Vrancea

Pstrav ,

mistre

acvila iptoare,

Cocoul de munte , popndul de e

Cascada Putnei

Declarat monument al naturii n 1973

Datorit micrilor tectonice rul Putna i-a schimbat cursul spre
dreapta, fenomen unic cunoscut n Romnia
intrare
amonte
aval

Focul Viu de la Andreiaul

Monument al naturii cu emanaii spontane de gaze
naturale care ard singure ;
Se gsesc specii de fag i tis cu o vechime de 150-200 ani .

Cheile Tiiei
Este cea mai important arie protejat vrncean, cu o
lungime de aproximativ 8 Km.

Muntele Goru
Vrful Goru 1785 m
Vegetaia dominant : ienupr i jneapn

Afin ,

merior,

iarba negr , licheni

Lunca Siretului

Cuprinde pduri de lunc: Pdurea Neagr i Pdurea Dumbravia.