Sunteți pe pagina 1din 47

Muschii capului si

gatului

Muschii capului
Muchii capului se mpart n dou
categorii: muchii mimici i
muchii masticatori.
Muchii mimicii sunt numii i
muchi pieloi deoarece unul din
capete este legat de piele.
Ei dau expresia feei, iar sub
aciunea sistemului nervos ei se
contract, permind
exteriorizarea strilor psihice.
Cnd contracia nceteaz, pielea
revine la normal, la poziia iniial.
Expresiile faciale se datoreaz
contraciei i destinderii celor
peste 50 de muchi ai feei
(exemplu: muchii levatori se
contract n sus, muchii
depresori se contract n jos)

Muschii mimicii
Muchiul frontal

permite micarea
sprncenelor i frunii
Muchiul orbicular al
ochiului (orbicularis
oculi) muchi ce
nconjoar ochiul i
coordoneaz
nchiderea i
deschiderea pleoapelor
Muchiul orbicular al
gurii, ridictorul buzei
superioare (levator
labii superioris)
coordoneaz micarea
maxilarului i a buzelor

Muschii mimicii
Din punct de vedere topografic muschii mimicii
au fost sistematizati astfel:
Muschiul boltii craniene
Muschiul pleoapelor
Muschiul nasului
Muschiul din jurul orificiului bucal
Muschii urechii externe

Muschii mimicii
MUSCHII BOLTII CRANIENE sunt occipito-frontalul si temporo-

parietalul.
Muschiul occipito-frontal este un muschi digastric. Prezinta doua

portiuni musculare: muschiul frontal si muschiul occipital. Muschiul frontal


are forma patrulatera, este subtire, se insera pe linia nucala suprema si se
termina cu aponevroza epicraniana. Muschiul frontal este mai voluminos, e
situat in partea anterioara a boltii craniene. Ia nastere pe aponevroza
epicraniana la limita insertiei parului. Fibrele sale se termina in pielea din
regiunea sprancenelor si intersprancenoasa. Prin urmare are o insertie
osoasa posterioara si una cutanata situata anterior.
Aponevroza epicraniana patrunde median sub forma unui triunghi intre

fasciculele muschiului frontal si il imparte in 2: stanga si dreapta. Posterior


aponevroza epicraniana se intinde pana la muschiul occipital iar in partile
laterale pana la arcada zigomatica. Insertia sa posterioara fixa permite
tragerea in sus a pielii din regiunea frontala facand cute transversale.
Portiunea frontala a muschiului ridica spranceana si pleoapa superioara.
Muschiul temporo-parietal e un muschi rudimentar care are fibre cu un

traiect descendent de pe aponevroza epicraniana pe pavilionul urechii

Muschii mimicii
MUSCHII PLEOAPELOR sunt in numar de 4:

I. Muschiul orbicular al ochiului este situat pe circumferinta orbitei si in grosimea


pleoapelor. Fasciculele sale nu sunt paralele ele se impletesc, au o dispozitie semicirculara.
Majoritatea fibrelor se insera pe ligamentele palpebrale.
Ligamentele pe care se insera sunt:
Ligamentul palpebral medial e o banda fibroasa cu o extremitate mediala care se desparte in
2 fascicole inserate pe crestele lacrimale anterioara si posterioara. Intre cele doua fascicule
este cuprins sacul lacrimal. Extremitatea laterala a ligamentului palpebral medial se bifurca
intr-o ramura superioara si o ramura inferioara. Fiecare ramura patrunde in tarsul
corespunzator. Tarsurile palpebrale sunt doua lamele fibroase, groase si rezistente care ocupa
marginea libera a fiecarei pleoape.
Ligamentul palpebral lateral se intinde de la extremitatea laterala a tarsilor pana la periostul
de pe circumferinta orbitei.
Muschiul orbicular al ochiului are trei portiuni: palpebrala, orbitala si lacrimala.
Portiunea palpebrala intra in structura pleoapelor e alcatuita dintr-un strat subtire de fibre
dispuse sub forma a 2 semiinele ce se prind pe ligamentele palpebrale.
Partiunea orbitala a muschiului inconjoara regiunea palpebral si e formata din fascicule
musculare groase cu insertie ligamentara dar si cu insertie osoasa pe circumferinta orbitei
care este depasita de muschi.
Portiunea lacrimala se insera pe creasta lacrimala posterioara, fibrele orientate inspre lateral
si se impart in doua fascicole care se prind in pleoape.
Actiunea muschiului orbicular
Are o actiune mimica si oroulu de a apara globul ocular de asemenea prin clipit distribuie si
dreneaza lacrimile. In timpul somnului portiunea palpebrala apropie pleoapele.

Muschii mimicii
II. Muschiul corugator al sprancenei e un
muschi mic, puternic, fascicol care depinde de
muschiul orbicular al ochiului. Se insera pe
portiunea mediala a sprancenei, pe pielea din
treimea mediala. Cealalta insertie este pe
portiunea nazala a osului frontal.
Fasciculele musculare strabat muschiul

orbicular al ochiului si muschiul frontal. Prin


contractie trag spranceana inspre medial si in
jos si se dormeaza cute intersrancenoase
verticale intervine in gandire, durere, mirare

Muschii mimicii
III. Muschiul depresor al sprancenei (coborator)
este un fascicol al muschiului orbicular si are o
forma triunghiulara cu baza orientata in sus la capul
sprancenei unde se insera pe piele, varful orientat
in jos si se insera pe procesul ascent al maxilei in
apropierea radacinii nasului. Prin contractie coboara
capul sprancenei si este sinergist al muschiului
corugator
IV. Muschiul procerus sau piramidal al nasului
este mic, se insera pe piramida nazala si pe pielea
din regiunea intersprancenoasa . Prin contractie
produce cute transversale si toate la radacina
nasului.

Muschii mimicii
MUSCHII NASULUI sunt muschi mici, subtiri, descrisi diferit
In nomenclatura anatomica este descris muschiul nazal cu 2

portiuni si muschiul depresor al septului nazal care e un


fascicul din orbicularul buzelor. Acest fascicul e de mici
dimensiuni si lipsit de insemnatate.
Muschiul nazal are doua portiuni. Portiunea transversala are

forma triunghiulara si este dispusa transversal pe partea


cartilaginoasa a nasului. Se insera pe fata anterioara a maxilei
sub incizura nazala. Fibrele se orienteaza spre dosul nasului
unde se unesc cu cele de partea opusa printr-o aponevroza.
Prin contractie apasa pe aripa nasului si comprima orificiul
nazal. A doua portiune a muschiului este portiunea alara.
Insertia este comuna cu fascicolul precedent dar e formata din
fibre mai scurte care ajung pana la aripa nasului.

Muschii mimicii

MUSCHII DIN REGIUNEA ORIFICIULUI

BUCAL. Acesti muschi formeaza doua


sisteme.
Unul central si unul periferic. Sistemul central
e format din fascicule musculare circulare
dispuse in jurul orificiului bucal care alcatuiesc
muschiul orbicular al buzelor.
Sistemul periferic este format din fascicule
musculare, radiale, mai mult sau mai putin
individualizate. Deoarece acesti muschi intra
in componenta aparatului dento maxilar au
fost numiti muschi orofaciali.

Muschii mimicii
Muschii din regiunea orificiului bucal sunt:
Muschiul orbicular al buzelor este dispus in jurul orificiului bucal si constituie
suportul buzelor.
In componenta sa intra atat fibre proprii cat si fibre de la muschii invecinati. Dupa
topografia fasciculelor I se descriu doua portiuni. Portiunea marginala este
alcatuita din fascicule provenind de la muschii invecinati.
La nivelul comisurii labiale fasciculele musculare venite din directii diferite se
intersecteaza si formeaza un nod muscular numit MODIOLUS.
Portiunea labiala ocupa marginea libera a buzelor si reprezinta portiunea
principala a muschiului. Cele doua portiuni nu sunt in acelasi plan. Pe sectiune
sagitala ele descriu un L inversat.
Portiunea orizontala e scurta si este formata din portiunea labiala, iar portiunea
verticala lunga este formata din portiunea marginala. In unghiul dintre cele
doua portiuni se gaseste artera labiala. Pe langa aceste doua portiuni
musculare s-au descris si fibre cu orientarea anteroposterioara. Numarul
acestora este variabil.
Densitatea lor e mai mare in apropiere de marginea libera a buzelor. Aceste fibre
alcatuiesc muschiul compresor al buzelor.
Actiunea muschiului orbicular este aceea de a inchide orificiul bucal dar prin
contractia sa participa la numeroase acte fiziologice: supt, masticatie, vorbire

Muschii mimicii
Muschiul buccinator este un muschi lat, puternic situat profund.
Singurul muschi pielos prevazut cu fascie.
Insertia fixa se realizeaza de-a lungul unei linii in forma de potcoava cu deschiderea
anterioara. Ea se gaseste pe procesele alveolare ale maxilei si mandibulei, iar
posterior pe rafeul pterigomandibular.
Acest rafeu e un cordon fibros ce se intinde intre cartilajul procesului pterigoidian si
extremitatea posterioara a liniei milohioidiene. Fasciculele muschiului buccinator
converg spre comisura buzei de unde patrund in muschiul orbicular si unele fibre se
insera pe piele altele pe mucoasa.
Fata profunda a muschiului nu este acoperita de mucoasa. Fata superficiala in partea
posterioara vine in raport cu ramura mandibulei anterior de acasta se invecineaza cu
muschiul maseter apoi e acoperit de muschii ziomatici rizorius, ridicator al unghiului
labial.
Muschiul e in raport cu ramuri ale muschiului facial cu vasele faciale si e perforat de
ductul parotidian. Intre muschiul buccinator si maseter se gaseste o masa groasa
invelita intr-o foita conjunctiva subtire numita corpul adipos al obrazului.
Corpul adipos prin plasticitatea sa are rolul de a umple spatiul variabil dintre
formatiunile invecinate in timpul masticatiei, suptului. Actiune: cand cavitatea este
plina, prin contractie muschiul buccinator comprima continutul. Impreuna cu limba
mentine alimentele pe arcadele dentare.
Mucoasa bucala adera de muschiul buccinator iar contractia lui impiedica plicaturarea
mucoasei. Trage comisura inapoi atunci cand cavitatea este goala. De asemenea are o
functie mimica.

Muschii mimicii
Muschiul ridicator al buzei superioare si al aripii

nasului este situat in santul nazogenian. Muschiul se insera


pe fata laterala a procesului forntal al maxilei. Fasciculele
sale se termina pe pielea de pe aripa nasului si de pe buza
superioara. Crin contractie ridica aripa nasului si buza
superioara.
Muschiul zigomatic mic este situat lateral de muschiul

ridicator al buzei superioare, se insera pe osul zigomatic.


Fibrele au un traiect oblic descendent si se termina pe pielea
buzei superioare. Prin contractie ridica buza superioara.
Muschiul ridicator al unghiului labial sau muschiul

canin este situat profund si lateral de zigomaticul mic. Se


insera in fosa canina si pe comisura labiala. Prin contractie
trage comisura inspre superior si medial.

Muschii mimicii
Muschiul zigomatic mare este un muschi

lung si subtire situat superficial in regiunea


centrala a obrazului. Se insera pe fata laterala
a osului zigomatic si pe comisura labiala. Prin
contractie trage comisura inspre superolateral.
Muschiul rizorius este situat superficial, un

muschi mic de multe ori absent, are forma


triunghiulara cu varful la comisura labiala si
baza inspre obraz uneori pana pe fascia
muschiului maseter. La unii indivizi are o
insertie cutanata in regiunea obrazului si prin
contractie determina foseta rasului.

Muschii mimicii
Muschiul coborator al unghiului bucal are forma triunghiulara,

situat superficial. Se insera pe linia oblica externa, iar cealalta se


face prin varf pe pielea comisurii bucale. Este un muschi coborator
Muschiul coborator al buzei inferioare are forma patrulatera.

Este situat medial si profund fata de muschiul coborator al unghiului


bucal. Se insera in zona mediala a liniei oblice externe si pe buza
inferioara. Prin contractie trage buza in jos si o rasfrange inainte.
Muschiul mental este mic, puternic situat profund in muschiul

coborator al buzei inferioare. Se insera pe fata anterioara a


mandibulei in dreptul incisivilor. Fibrele au un traiect descendent si
se insera pe pielea mentonului. Intre cei doi muschi mentali se
poate forma fosa barbiei.

Muschii mimicii
MUSCHII URECHII EXTERNE la om sunt
rudimentari sau absenti.
A fost sistematizat in doua: muschii intrinseci
care se insera numai pe pavilionul urechii si
muschii extrinseci care se insera cu o
extremitate pe pavilion si cu cealalta in zonele
invecinate pavilionului.
Acestia se numesc muschi auriculari anterior,
superior si posterior. In aceasta categorie se
incadreaza si muschiul temporo-parietal.

Muschii masticatori
Muchii masticatori sunt responsabili de

nchiderea i deschiderea gurii, de micrile


de protruzie/ retruzie ale mandibulei, precum
i de micrile de lateralitate ale acesteia,
permind n acest fel desfurarea funciilor
de masticaie, deglutiie i fonaie.
Maseter, temporal, pterigoidian lateral si
medial
Toi aceti muchi primesc inervaie de la
nervul maxilar inferior, ramur a trigemenului.

Muschii masticatori
Muchiul maseter
origine : marginea inferioar a arcadei zigomatice
inserii : pe mandibul n jumtatea inferioar i
lateral a ramurii verticale i pe unghiul
mandibular.
aciune: ridicarea mandibulei
inervaie : nervul trigemen, ramura inferioar
(nervul maxilar inferior)
caracteristici : muchi pereche, puternic, de
form rectangular, situat anterior de glanda
parotid; este muchiul masticator plasat cel mai
superficial.

Muschii masticatori
Muchiul temporal
origine : fosa temporal ( linia curb temporal

inferioar)
inserii : apofiza coronoid i marginea anterioar a
ramurii ascendente mandibulare (ramura vertical)
aciune: ridicarea mandibulei( prin contracia
ntregului muchi) i retruzie (prin contracia
fasciculului posterior)
inervaie : nervul trigemen, ramura inferioar
(nervul maxilar inferior)
caracteristici : muchi pereche, aplatizat i lrgit n
evantai, format din fibre cu dispoziie vertical (fibre
anterioare), oblice i orizontale (fibre posterioare).

Muschii masticatori
Muchiul pterigoidian extern (lateral)
Acesta prezinta doua fascicule(superior si inferior)
origine : faa extern a aripii mari a sfenoidului( fasciculul
superior) i suprafaa extern a lamei laterale (extern) a
osului sfenoid (fasciculul inferior)
inserii : fosteta antero-intern a condilului mandibular.
aciune: iniiaz deschiderea gurii (coborrea
mandibulei), protruzie i respectiv lateralitate (n
contracie unilateral de partea micrii)
inervaie : nervul trigemen
caracteristici : muchi pereche, scurt, de form
triunghiular, aplatizat i plasat aproape orizontal; este
format din fasciculul superior i cel inferior.

Muschii masticatori
Muchiul pterigoidian intern (medial)
origine : fosa pterigoidian i suprafaa
medial (intern) a lamei pterigoidiene
laterale a osului sfenoid.
inserii : faa intern i inferioar a ramurii
ascendente mandibulare.
aciune: ridicarea mandibulei
inervaie :nervul trigemen
caracteristici : muchi pereche, de form
rectangular.

Muschii
gatului
Muchii regiunii laterale a gtului
Sunt dispui pe 3 planuri:

1. Muchiul Platisma (sau pielos al gtului) situat

imediat sub pielea regiunii laterale a gtului

2. Planul superficial cu muchiul

sternocleidomastoidian (SCM)
3. Planul profund care cuprinde muchii scaleni

i dreptul lateral al capului

Muschii regiunii laterale a gatului

Muchiul Platisma
Denumit i pielos al gtului
dispus ca o pnz trapezoidal
de la baza mandibulei spre umr
i clavicul; acoper faa anterolateral a gtului.
Inseriile sale are numeroase
inserii, att pe fascia
pectoralului mare i a
deltoidului, ct i pe rafeul
suprahioidian; de asemenea mai
are inserie sub linia oblic, pe
mandibul, i pe piele i tesutul
subcutanat al regiunii faciale
inferioare;
Raporturile sale faa sa
superficial ntr n raport cu
pielea (de care ader). Faa
profund vine n raport cu lama
superficial a fasciei cervicale,

Platisma
Aciune:
-punct fix n partea
inferioar = coboara
buzele (n expresiile
sentimentelor triste, de
dispre i de fric).
-punct fix pe mandibul =
ridic pielea gtului i o
duce nainte.
-contractat n totalitate =
pielea de pe gt se
ncreete i concavitatea
dintre mandibul i
regiunea lateral a
gtului scade.
Inervaia sa i are
originea n nervul facial.

Planul superficial al regiunii laterale


Muchiul sternocleidomastoidian
(SCM)
Unul din cei mai caracteristici muchi ai
omului. Este lung, foarte puternic, pe
partea lateral a gtului, upr spiralat pe
al su traiect.
Inseriile sale:
-inferioare: prin dou capete: un cap
sternal (medial), cu inseria pe faa
anterioar a manubriul sternal, i un cap
clavicular, cu inseria pe poriunea
medial a feei superioare a claviculei.
-superioar: se face printr-un tendon pe
faa laterala a procesului mastoidian i pe
linia nuchala superioar.
Raporturile sale: el este coninut ntr-o
dedublare a lamei superficiale a fasciei
gtului; prezint dou fee: una
superficial, acoperit de piele, m.
platisma i lama superficial a fasciei
gtului, i una profund ce acoper
muchii prfunzi i mnunchiul vasculonervos al gtului (artera carotid comun,
vena jugular intern i nervul vag).

sternocleidimastoidian
Aciunile sale :
- cnd se contract un singur
muchi, nclin capul spre
partea sa i rotete faa spre
partea opus.
- cnd ambii muchi se
contract, cu punct fix pe
stern, flecteaz capul i gtul;
cu punct fix pe cap, ridic
toracele (aciunea asta poate
fi resimit i prin palpare, la
inspiraia forat/voluntar).
Inervaia este dat de nervul
accesor i de ramuri din
plexul cervical.

laterale
Muchii scaleni
3 muchi, completai
de nc unul
rudimentar, situai
profund pe parile
laterale ale gtului;
Dup poziie ei sunt:
Scalenul anterior;
Scalenul mijlociu;
Scalenul posterior;
Scalenul minim;

Muschii scaleni

Scalenul anterior
Are originea pe tuberculii anteriori
ai proceselor transverse ale
vertebrelor cervicale 3-6 prin 4
fascicule, care, dup ce se unesc
ntr-un singur corp se inser printrun tendon pe tuberculul muchiului
scalen de pe faa superioar a
coastei 1.
El este inervat de ramurile
anterioare ale nervilor cervicali VVII.
Scalenul mijlociu
Acesta este cel mai mare i cel mai
lung dintre scaleni. Se prinde pe
tuberculii anteriori ai proceselor
transverse ale vertebrelor cervicale
2-7 (uneori i pe atlas/c1) i se
termin pe faa superioar a
coastei 1,

scaleni

Scalenul posterior
El pleaca de pe tuberculii
posteriori ai proceselor
transverse ale vertebrelor
cervicale 5-7 i se termin printrun tendon subire pe faa
superioar a coastei 2.
El este inervat de ramura
anterioar a nervului cervical
VIII.
Scalenul minim
Este un muchi mic i
inconstant. El pleac de pe
turbeculii anteriori ai proceselor
transverse ale vertebrelor
cervicale 6-7 i se termina pe
marginea medial a primei
coaste (posterior de scalenul
anterior) i pe membrana
suprapleural.
El este inervat de ramura
anterioar a nervului cervical
VIII.

Muschii
scaleni

Raporturile scalenilor: ei sunt situai

n profunzimea regiunii
supraclaviculare. Muchiul scalen
anterior separ dou spaii
importante: spaiul scalenic anterior
i cupola pleural. ntre scalenii
mijlociu i posterior trece nervul
toracic lung (pentru m. dinat
anterior) i nervul dorsal al scapulei
(pentru m. romboid). Cel posterior
este n raport cu muchii spatelui i
ai cefei.
Aciunea scalenilor: contracia lor de

aceeai parte nclin coloana


cervical n partea lor. Cnd se
contract ambele pri, mrete
rigiditatea coloanei vertebrale. Cnd
ia punct fix pe coloana vertebral,
ridic toracele (n inspiraia forat).
Contracia scalenilor anteriori
flecteaz coloana cervical.

Planul profund al regiunii laterale


Muchiul drept lateral al capului
Este un muchi mic i cilindric.
Inseriile sale: are originea pe
procesul transvers al atlasului (c1)
i se inser pe procesul jugular al
occipitalului.
Raporturile sale: anterior are raport
cu muchiul drept anterior al
capului i cu vena jugular intern.
Posterior acopera muchii marele
drept posterior al capului i oblicul
mic al capului, precum i artera
vertebral.
Aciunea sa este de inclinare
lateral a capului.
Inervaia sa este dat de ramura
anterioar a primului nerv cervical.

Muchii regiunii mediane a gtului


Muchii suprahioidieni:

m. digastric, m.
stilohioidian, m.
milohioidian i m.
geniohioidian.
Muchii subhioidieni:

m. sternohioidian, m.
omohioidian, m.
sternotiroidian, m.
tirohioidian.

Muschii suprahioidieni
Muchiul digastric
Inseriile sale: pntecul postsuperior se

inser pe incizura mastoidian a osului


temporal i dup ce i termin traiectul se
inser, prin pntecul anterior, pe foseta
digastric a mandibulei. Exist un tendon
intermediar (pe traiectul su), situat
deasupra osului hioid, prins de acesta prin
fibre. Acesta este legat i de tendonul
muchiului din partea opus, printr-o
formaiune aponevrotic. Aceast formaiune
(aponevroza suprahioidian), determin
curbura muchiului.
Raporturile sale: pntecul posterior este n
raport antero-lateral cu glanda parotid i
cu m. SCM; medial vine n raport cu m.
stilohioidian i mnunchiul vasculonervos al gtului, cu nervul accesor i
nervul hipoglos. Tendonul intermediar
este acoperit lateral de glanda
submandibular i servete ca reper n
descoperirea arterei linguale. Pntecul
anterior este acoperit de lama superficial a
fasciei gtului, de m. platisma i de piele;
acesta acoper la rndul su muchiul
milohioidian.

Muschiul digastric
Aciunile sale: cnd ia

punct fix pe hioid,


coboar mandibula (rol
n masticaie), iar cnd
ia punct fix pe procestul
mastoidian, ridic osul
hioid i laringele (rol n
deglutiie).
Inervaia pntecului
anterior vine de la
nervul milohioidian din
mandibular, iar cea a
pntecului posterior de
la nervii facial i
glasofaringian.

Muschii
suprahioidieni
Muchiul stilohioidian
Un muchi fusiform, ce este situat
medial de poriunea posterioar a
digastricului.
Inseriile sale: cea superioar se face
pe baza procesului stiloid al
temporalului; inferior se inser pe faa
anterioar a osului hioid lng cornul
mare (printr-un tendon turtit).
Raporturile sale: sunt identice cu cele
ale poriunii posterioare a m.
digastric.
Inervaia sa provine din nervul
stilohioidian, care este o ramur a
nervului facial.

Muschii
suprahioidieni
Muchiul milohioidian
Este un muchi lat, care cu partea s simetric, opus, formeaz diafragma

gurii.
Inseriile sale: pleac de pe linia milohioidian a mandibulei. Partea posterioar

a fibrelor se inser pe faa anterioar a osului hioid (aproape de marginea sa


inferioar). Fibrele anterioare se inser pe rafeul median fibros (ce se ntinde de
la simfiza mentonier pn la osul hioid).
Raporturile sale: cei doi muchi formeaz planeul gurii (bucal). Superior este

ntrit de muchii geniohioidieni, iar inferior de pntecul anterior al


digastricului. Are rol n susinerea limbii i separ loja submandibular (inferior)
de loja sublingual (superior).
Actiunile sale: cnd ia punct fix pe mandibul, ridic i duce nainte osul hioid

i limba (rol n deglutiie); cnd ia punct fix pe hioid, coboar mandibula (rol n
masticaie).
Inervaia sa este dat de ramura milohioidian a nerului alveolar inferior.

Muschii suprahioidieni
Muchiul geniohioidian
Situat deasupra poriunii mediale a milohioidianului,
este un muchi ngust, cu direcie antero-posterioar.
Inseriile sale: pe spina mentonier a mandibulei i pe
faa anterioar a corpului osului hioid.
Raporturile sale: inferior acesta acopera milohioidianul,
iar superior este acoperit de genioglos; cei doi
geniohioidieni vin n contact ntre ei pe linia median.
Aciune: n funcie de punctul fix, ridic osul hioid sau
coboar mandibula (cu rol n deglutiie i masticaie).
Inervaia sa provide din ramruile anterioare ale nervilor
cervicali I i II.

Muchii subhioidieni
Cei din dreapta

sunt separai de
cei din stnga
prin linia alb
infrahioidian (o
ngroare a
fasciilor gtului
care fuzioneaz
sub istmul
tiroidian).

Muschii infrahioidieni
Muchiul sternohioidian
Un muchi alungit, ntins de la
stern la osul hioid.
Inseriile sale: se afl pe pfaa
posterioar a articulaiei
sternoclaviculare i pe marginea
inferioar a corpului osului hioid.
Raporturile sale: n poriunea
inferioar este acoperit de m.
SCM i piele, i acoper la
rndul su, m. sternotiroidian i
m. tirohioidian. n jumtatea
superioar muchii sunt
apropiai, iar n cea inferioar
distanai.
Aciunea sa const n coborrea
osului hioid.
Inervaia sa este dat din
ramurile ansei cervicale.

Muschii infrahioidieni
Muchiul omohioidian
Este un muchi digastric, format din dou
corpuri musculare, unul superior i altul
inferior, unite ntre ele printr-un tendon
intermediar.
Inseriile sale: inseria sa inferioar se
gsete pe marginea superioar a scapulei
(imediat medial de incizura scapulei);
inseria superioar se afl pe marginea
inferioar a osului hioid (lateral de m.
sternohioidian).
Raporturile sale: muchii omohioidieni sunt
legai ntre ei prin lama pretraheal a fasciei
cervicale. n regiunea jugulocarotidian
tendonul intermediar ncrucieaz
mnunchiul vasculo-nervos al gtului
(marginea sa superioar este un reper util
n descoperirea acestor elemente).
Aciunea lor se resimte n inspiraia forat.
Inervaia omohioidianului este dat de
ramura superioar a ansei cervicale a
plexului cervical.

Muschii infrahioidieni
Muchiul sternotiroidian
Este situat profund fa de m.
sternohioidian.
Inseriile sale: cea superioar se face
pe linia oblic a cartilajului tiroid, iar
cea inferioar pe faa posterioar a
manubriului sternal, i pe marginea
posterioar a cartilajului primei
coaste.
Raporturile sale: este acoperit de m.
sternohioidian i acoper la rndul su,
traheea i glanda tiroid. Ei sunt
apropiai n poriunea inferioar i
distanai n poriunea superioar.
Aciunea sa este de a trage laringele n
jos.
Inervaia sa este dat de ansa
cervical a plexului cervical.

Muschii infrahioidieni
Muchiul tirohioidian
Este un muchi mic, patrulater, uor
de confundat cu o continuare
superioar a sternotiroidianului.
Inseriile sale: inferior se inser pe
linia oblic a cartilajului tiroidian, iar
superior pe marginea inferioar a
cornului mare al osului hioid.
Raporturile sale: anterior este
acoperit de m. sternohioidian i m.
omohioidian. Posterior el acoper
cartilajul tiroid i membrana
tirohioidian.
Aciunea sa este cea de a cobor
osul hioid sau de a ridica laringele.
Inervaia este dat de o ramr
proprie, i anume nervul
tirohioidian, din nervul hipoglos.

muchii
prevertebrali
Ei ocup planul cel mai profund al gtului,
aplicandu-se direct pe coloana vertebral.
Muchii prevetebrali sunt acoperii de lama

prevertebral a fasciei cervicale, prin


intermediul creia vin n raport anterior cu
faringele i mnunchiul vasculo-nervos al
gtului.

Aciunea lor const n flexarea capului,

lungul gtului fiind i flexor al coloanei


cervicale.

Inervaia lor provine din ramurile anterioare

ale nervilor cervicali 1-6.

muchii prevertebrali
Muchiul lung al capului
Cel mai anterior dintre cei 3. Are originea pe
tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale
vertebrelor C3-C6 i se inser pe faa
inferioar a poriunii bazilare a occipitalului,
naintea gurii occipitale.

muchii prevertebrali
Muchiul lung al gtului
Un muchi alungit i multifid, situat pe partea antero-lateral a
coloanei vertebrale.
Are 3 poriuni:
Poriunea vertical ea pleac de pe corpurile primelor 3
vertebre toracice i ale ultimelor 3 vertebre cervicale i se
inser pe corpurile vertebrelor cervicale.
Poriunea oblic inferioar ea pleac de pe corpurile primelor
3 vertebre toracice i se inser pe tuberculii anteriori ai
proceselor transverse ale vertebrelor cervicale 5-6.
Poriunea oblic superioar ea pornete de pe tuberculii
anteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor C3-C6 i urc
pn la tuberculul anterior al atlasului.

Muchiul lung al capului i lung al gtului sunt de multe ori greu


de difereniat i separat.

muchii prevertebrali
Muchiul drept anterior al capului
Este un muchi mic, cu originea pe faa
anterioar a masei laterale i a procesului
transvers al atlasului, iar inseria sa se face pe
procesul bazilar al occipitalului.