Fizica Si Viata

Fizica si viata
(Introducere in Zoofizica)
- Curs -
Structura cursului:
1: Viata: Informatie, materie, energie.
2: Energia si temperatura.
3: Forma si forte.
4: Fluide in corp.
5: Animale in miscare.
6: Undele: purtatoare de informatie.
7. Sunetul.
8. Electronica corpului. Simturi magnetice.
A. Neculae: Fizica si viata (Curs complementar)
Tema 5 (Cursul 8): Animale in miscare

5.1
Cinematica miscarii
5.2
Dinamica miscarii animalelor
5.3
Miscarea si energia
5.4
Miscarea periodica si rezonanta
5.5
Miscarea in apa
5.6
Miscarea in aer
5.7
Miscarea cu ajutorul picioarelor si bratelor
5.8 De la utilizarea eficienta a energiei la utilizarea

inteligenta a informatiei
Miscarea membrelor si corpului

- Fortele produse de muschi nu creaza in mod direct miscare ci
doar acceleratie;
- Acceleratia modifica viteza unui obiect;
- Prin miscarea cu o anumita viteza intr-un anumit interval de
timp se obtine o deplasare!
- Deplasarea corpului unui animal implica miscarea relativa a
diferitelor parti articulate intre ele: picioare, brate, aripi
- In general deplasarea este rezultatul compunerii unor miscari de
translatie si de rotatie!
Cinematica se refera la descrierea pozitiilor ocupate de un obiect

la un moment de timp dat, fara sa explice din ce cauza apare
miscarea.
Dinamica descrie cauza producerii miscarii prin intermediul legii
lui Newton, care face legatura intre forta si acceleratie.
Orice miscare se realizeaza cu consum de energie! Numerosi
parametri ai miscarii poti fi dedusi pe baza principiului
conservarii energiei.
Animalele s-au adaptat in asa fel incat sa se deplaseze cu un
consum minim de energie, prin optimizarea geometriei
membrelor, dezvoltarea unor materiale componente mai rezistente
si mai usoare, prin utilizarea unor procese periodice in regim de
rezonanta!
5.1 Cinematica miscarii

Cinematica descrie pozitia pe care o ocupa un obiect la fiecare
moment de timp!
Ea se refera la miscarea de translatie si miscarea de rotatie:

-2-
5.1.1 Miscarea de translatie si miscarea de rotatie

Cele doua tipuri de miscare importante pentru animale sunt
miscarea de translatie (deplasarea centrului de greutate) si cea de
rotatie (balansul unui mebru):

-3-
Miscarea de rotatie este produsa

de o forta care actioneaza la o
anumita distanta de axa de rotatie:
M F d sin I

-4-
5.1.2 Cum controlam miscarea de rotatie?

In absenta actiunilor
unor forte externe,
marimea I (momentul
unghiular) se conserva!
Prin modificarea momentului de inertie
poate
fi
controlata
viteza unghiulara!!

-5-
5.1.3 Cum zboara starcul?

Starcul
isi
controleaza
momentul
unghiular controland forma corpului!!
Pozitia capului ramane la acelasi nivel tot
timpul!

-6-
5.1.4 Miscarea liniara: pradatori in cautarea hranei!

Cinematica este utila si in descrierea miscarea unui animal in
mediul inconjurator;
Orice animal poate dezvolta o viteza maxima doar pentru un timp
limitat: pradatorul trebuie sa tina cont de asta cand isi vaneaza
prada!
Uprada< Upradator
Tprada> Tpradator
D Tpradator (U pradator U prada ) U prada

-7-
5.1.5 Legatura intre viteza unghiulara si cea liniara
Vlin R
5.2 Dinamica miscarii animalelor

5.2.1 Cum pornesc animalele: Forta rezultanta
r
r
r
FRez Fi ma
Fx
u x ax t
t
M
2s Fx
ux
M
-2-
5.2.2 Aterizarea pe picioare

Viteza cu care ajunge la sol un corp care cade
liber de la inaltimea h este:
usol 2 gh
Acceleratia de amortizare si forta corespunzatoare

vor fi:
2
u sol gh
a
2s s
Problema:
F Ma
Mgh
2s
-3-
5.2.3 Saltul purecelui

Un purece dezvolta cand sare o acceleratie de circa 2000 m/s 2 in
intervalul de timp t = 0.7 ms!!
Avand o masa M = 0.004 g, forta care il propulseaza este de
aproximativ 0.01 N si viteza de lansare este aproximativ 1.4 m/s.
Inaltimea maxima a unui salt este de circa 10 cm!
5.2.4 Forte in miscarea circulara
-4-
5.2.5 Viteza limita de cadere a unei insecte in aer
FStokes 6 rV
6 rVlim
Vlim
4 r 3
Mg
g
3
2 gr 2
-5-
5.2.6 Propulsia rachetei

- Mecanism specific meduzelor, caracatitelor, calamarilor
J2
Fp Ju
A
u
2 p
7.7 m/s
Fp Frez
(pentru p=30kPa)
1
2
Ju CD AVlim
2
Vlim 2 m/s
-6-
5.2.7 Maestrii acceleratiei
-7-
5.3 Miscare si energie

5.3.1 Analiza energetica a obiectelor in miscare
Din punct de vedere practic prezinta interes acele miscari care se
realizeaza cu un consum minim de putere!
Strategiile de minimizare a puterii consumate sunt:
- Alegerea unei geometrii potrivite a membrelor;
- Stocarea temporara a energiei cinetice nefolosite sub forma de
energie potentiala elastica sau gravitationala;
- Stocarea temporara a energiei sub forma de curenti peliculari in
jurul corpului.
Cu cat se consuma mai putina putere cu atat mai bine!

-2-
Tipurile de energie care pot apare intr-un sistem sunt:

- Energia cinetica;
- Energia de rotatie;
- Energia potentiala gravitationala;
- Energia potentiala elastica;
- Energia consumata prin frecare.
Un bilant energetic intre doua stari, 1 si 2, are forma:
1 2 1 2
1 2 1 2 1 2
1 2
mv1 I 1 Mgh1 kx1 mv2 I 2 Mgh2 kx2 F fr s
2
2
2
2
2
2
In general, consumul de energie se datoreaza necesitatii de

a invinge fortele rezistive pe parcursul deplasarii!

-3-
5.3.2 De ce membrele mai subtiri sunt mai avatajoase?

Miscarea unui membru presupune in general rotirea in jurul unei
articulatii sub actiunea unei forte produse de un muschi!
Deoarece acceleratia de rotatie produsa depinde direct
proportional de momentul fortei aplicate si invers proportional de
momentul de inertie I, la acelasi moment aplicat efectul va fi mai
puternic pentru un membru cu moment de inertie mai mic (mai
subtiri sau cu o geometrie mai convenabila; un con are moment de
inertie mai mic decat un cilindru de aceeasi masa!)

-4-
5.3.3 Inmagazinarea energiei elastice in corp

Multe animale inmagazineaza energie elastica in corp!
In general, energia elastica este stocata in tendoane si muschi.

-5-
5.3.4 Stocarea energiei elastice in corp

In unele cazuri, energia elastica poate fi stocata in coloana
vertebrala!
Coloana vibreaza la fiecare pas, iar daca vibratia este rezonanta cu
frecventa pasilor, miscarea se realizeaza aproape fara efort!
Cursul 9 (continuare)
5.1
Cinematica miscarii
5.2
Dinamica miscarii animalelor
5.3
Miscarea si energia
5.4
Miscarea periodica si rezonanta
5.5
Miscarea in apa
5.6
Miscarea in aer
5.7
Miscarea cu ajutorul picioarelor si bratelor

Miscarea continua
Animalele au dezvoltat strategii de deplasare in apa, aer sau pe
uscat pentru a acoperi distante cat mai mari cu o cheltuiala de
energie cat mai mica, in scopul procurarii hranei, gasirii de
adapost sau parteneri.
Toate tipurile de miscari implica deplasarea periodica a
extremitatilor (picioare, labe, aripi).
Aceste procese periodice se desfasoara la valori de rezonanta ale
frecventelor interne, astfel incat deplasarea animalelor sa se
realizeze cu usurinta, la viteze reduse sau mari.
Rezonanta ajuta la obtinerea amplitudinilor maxime de miscare
cu consum minim de energie.
5.4 Miscarea periodica si rezonanta

Deplasarea implica diferite tipuri de miscari periodice, care sunt
in general insotite de un schimb periodic de energie intre
membre.
Astfel de schimburi periodice apar in timpul inotului, al miscarii
aripilor, etc
Schimbul de energie intre diferitele componente ale corpului se
poate face in mod eficient doar daca se realizeaza la timpul
potrivit: energia stocata temporar poate fi recuperata doar daca
frecventa interna asociata oscilatiilor interne este armonizata
(acordata, rezonanta) cu frecventa deplasarii!

-2-
5.4.1 Miscarea periodica

-3-
5.4.2 Rezonanta: un principiu de reducere a consumului de energie

Orice parte a corpului sustinuta de forte elastice (muschi, tendoane)
poate oscila cu o anumita frecventa proprie (de rezonanta)
1
f el
2
k
m
fp
1
2
g
L
f p
CI
2
g
L

-4-
Transferul rezonant de energie:
Rezonanta implica limitari in ceea ce priveste frecventa miscarilor!
5.5 Miscarea in apa

Deplasarea in apa presupune o forma optima a corpului si organe
eficiente de propulsie: aripi, labe, etc
Pentru a reduce rezistenta la inaintare, membrele nu trebuie sa se
deplaseze in sens contrar inaintarii: in general produc inaintare prin
miscare laterala!
5.5 Miscarea in apa

-2-
5.5.1 Cat de rapizi pot fi inotatorii?

Exista o legatura intre viteza de inot si masa animalelor?
U inot 0.5M 1/6 [m/s]
5.5 Miscarea in apa

-3Determinarile
experimentale
au aratat ca forta de rezistenta

intampinata de un corp inert (peste mort) este de 10 ori mai mare
decat forta musculara pe care o poate dezvolta pestele!
In consecinta pestele nu ar trebui sa poata inainta (Paradoxul
Gray)!!!
Pestele mort produce un camp de curgere (curenti peliculari) care
difera radical fata de cel generat de pestele viu in apa:
5.6 Miscarea in aer

Aerul este de circa 1000 de ori mai putin dens decat apa, din
aceasta cauza plutirea se va face mai dificil si este nevoie de noi
mecanisme de plutire si inaintare!
Forta portanta:
1
Fport C port S u 2
2
Pasarile mai folosesc si alte forte pentru a isi asigura plutirea si

zborul: curentii de aer cald, efectul de strat limita de la suprafata
marilor si oceanelor, etc.
5.6 Miscarea in aer

-2-
5.6.2 Viteza minima de zbor. De ce nu pot zbura pasarile mari?

Portanta trebuie sa asigure compensarea greutatii pasarii:
1
Fport C port S u 2 Mg
2
Pentru aer relatia devine:

Mg 0.3Su 2
u aM 1/6 [m/s]
Experimental: a =15
5.6 Miscarea in aer

-3-
Pentru a asigura zborul, animalul

trebuie sa furnizeze o putere:
Pmec
si o viteza:
U zbor 15M 1/6
Rata metabolica implica conditia:

U metabolic 40M 1/ 4
Animalele cu masa mai mare de 15 kg

nu pot sa zboare!!!
Dar avioanele ????
5.7 Miscarea cu ajutorul picioarelor si bratelor

Miscarea oscilatorie este importanta si cand discutam despre
deplasarea terestra.
In deplasare, atat picioarele cat si mainile oscileaza!
In general animalele mai mari se deplaseaza mai repede, deoarece
au pasul mai mare si musculatura mai dezvoltata, desi frecventa
proprie este mai redusa!
CI
f p
2
g
L
-2-
5.7.1 Mersul pe jos

Piciorul executa o miscare oscilatorie fata de sold:
f p
CI
2
g
L
A 0.5 L
U mers aM 1/6
-3-
5.7.2 Alergarea
Modificarea frecventei proprii se face prin modificarea acceleratiei,
deoarece modificarea lungimii membrelor (in sensul scaderii
lungimii lor) nu este eficienta!
Totusi viteza metabolica de alergare practic nu depinde de masa [1]!
-4-
5.7.3 De ce T-Rex nu era un alergator redutabil?

Viteza de deplasare creste odata cu masa, dar in general animalele
mari nu alearga, doar eventual pe distante scurte!
Exista o limitare superioara a masei animalelor care pot alerga cu
usurinta, deoarece la o masa limita puterea metabolica a animalului
nu mai poate asigura alergarea in mod continuu!
Animalele cu masa mai mare de 1000 kg nu pot alerga continuu cu
o viteza de 3 m/s. Iar T-Rex avea o masa de circa 5000 kg!

Energia si materia reprezinta suportul vietii.
Animalele au invatat sa utilizeze in mod eficient energia pentru
inot, alergare sau zbor, in conformitate cu principiile mecanicii.
Energia consumata pentru deplasarea in cautarea hranei nu trebuie
sa fie mai mare decat cea castigata prin ingestia hranei!
Deplasarea pe distante mari implica miscarea periodica a
membrelor, aripilor, cozii, etc.
Rezonanta asigura o utilizare optima a resurselor energetice.
Cum se adapteaza animalele?
5.8 De la utilizarea eficienta a energiei la utilizarea inteligenta a informatiei
-2-
Optimizarea deplasarii vietuitoarelor se face pe baza informatiei

purtate de sunet, lumina, camp electric, camp magnetic,
receptionata datorita simturilor la distanta si a prelucrarii acesteia
de catre creier!
Aceasta asigura identificarea directiei de deplasare si adaptarea la
situatii in schimbare rapida!
Informatia necesara pentru realizarea acestor procese este stocata in
gene, care reprezinta semnatura oricarui organism!
Exista trei etape importante in procesul evolutiei:
- Invatarea din experienta parintilor;
- Dezvoltarea de tehnici noi (propulsia cu jet, alergarea, zborul,);
- Dezvoltarea simturilor la distanta combinata cu inteligenta si
vorbirea.
Cursul urmator:
Undele: purtatoare de informatie
Undele: purtatoare de informatie

Fizica Si Viata - Curs8-9

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fizica Si Viata - Curs8-9

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A. Neculae: Fizica si viata (Curs complementar)

Tema 5 (Cursul 8): Animale in miscare

Dinamica miscarii animalelor

Miscarea periodica si rezonanta

Miscarea cu ajutorul picioarelor si bratelor

5.8 De la utilizarea eficienta a energiei la utilizarea

A. Neculae: Fizica si viata (Curs complementar)

Miscarea membrelor si corpului

A. Neculae: Fizica si viata (Curs complementar)

Cinematica se refera la descrierea pozitiilor ocupate de un obiect

A. Neculae: Fizica si viata (Curs complementar)

5.1 Cinematica miscarii

A. Neculae: Fizica si viata (Curs complementar)

5.1 Cinematica miscarii

5.1.1 Miscarea de translatie si miscarea de rotatie

A. Neculae: Fizica si viata (Curs complementar)

5.1 Cinematica miscarii

Miscarea de rotatie este produsa

A. Neculae: Fizica si viata (Curs complementar)

5.1 Cinematica miscarii

5.1.2 Cum controlam miscarea de rotatie?

A. Neculae: Fizica si viata (Curs complementar)

5.1 Cinematica miscarii

5.1.3 Cum zboara starcul?

A. Neculae: Fizica si viata (Curs complementar)

5.1 Cinematica miscarii

5.1.4 Miscarea liniara: pradatori in cautarea hranei!

D Tpradator (U pradator U prada ) U prada

A. Neculae: Fizica si viata (Curs complementar)

5.1 Cinematica miscarii

5.1.5 Legatura intre viteza unghiulara si cea liniara

A. Neculae: Fizica si viata (Curs complementar)

5.2 Dinamica miscarii animalelor

A. Neculae: Fizica si viata (Curs complementar)

5.2 Dinamica miscarii animalelor

5.2.2 Aterizarea pe picioare

Acceleratia de amortizare si forta corespunzatoare

A. Neculae: Fizica si viata (Curs complementar)

5.2 Dinamica miscarii animalelor

5.2.3 Saltul purecelui

A. Neculae: Fizica si viata (Curs complementar)

5.2 Dinamica miscarii animalelor

5.2.4 Forte in miscarea circulara

A. Neculae: Fizica si viata (Curs complementar)

5.2 Dinamica miscarii animalelor

5.2.5 Viteza limita de cadere a unei insecte in aer

A. Neculae: Fizica si viata (Curs complementar)

5.2 Dinamica miscarii animalelor

5.2.6 Propulsia rachetei

A. Neculae: Fizica si viata (Curs complementar)

5.2 Dinamica miscarii animalelor

5.2.7 Maestrii acceleratiei

A. Neculae: Fizica si viata (Curs complementar)

5.3 Miscare si energie

A. Neculae: Fizica si viata (Curs complementar)

5.3 Miscare si energie

Tipurile de energie care pot apare intr-un sistem sunt:

In general, consumul de energie se datoreaza necesitatii de

A. Neculae: Fizica si viata (Curs complementar)

5.3 Miscare si energie

5.3.2 De ce membrele mai subtiri sunt mai avatajoase?

A. Neculae: Fizica si viata (Curs complementar)

5.3 Miscare si energie