Sunteți pe pagina 1din 12

Liceul Tehnologic "GEORGE BIBESCU"CRAIOVA

PROIECT

PENTRU EXAMENUL DE DERTIFICARE A CALIFICARII


PROFESIONALE DE NIVEL 3
CALIFICAREA TEHNICIAN MECATRONIST
Profesor indrumator:
Saliu Viorel
CRAIOVA 2014

Absolvent:
Vlad Claudiu Dorel

TEMA PROIECTULUI:
PROGRAMAREA AUTOMATELOR
PROGRAMABILE
CUPRINS

CAP1. Automate programabile.Definitii si


caracteristici
CAP2. Comparatia automat programabil-alte
sisteme de
conducere
CAP.3 PRINCIPII DE REALIZARE A PROGRAMELOR
DE CONDUCERE A PROCESELOR CU AUTOMATE
PROGRAMABILE

CAP1. Automate
programabile.Definitii si
caracteristici
Prelucrarea informatiilor intr-un sistem cu relee sau

tranzistoare este determinata de conexiunile existente intre


elementele ce prelucreaza semnalele.Fiecare aplicatie cere ca
proiectantul sa selecteze o combinatie unica de elemente de
prelucrare a semnalelor, relee sau circuite tranzistorizate (de
exemplu ciruite numerice integrate) si sa le conecteze intrun
mod particular, pentru a se obtine functia dorita.In consecinta,
exista putine asemanari intre diferite aplicatii, ceea ce conduce
la cresterea costului sistemului.Modificari ulterioare realizarii
sistemului nu se pot face in scurt timp si la cost redus.

Clasificarea automatelor
programabile
[1].Dupa primul criteriu, automatele programabile se pot clasifica in
doua categorii:
A) AP la nivel de instructiune;
B) AP algoritmice.

In functie de dimensiunea unitatilor aritmetico-logice


1.AP cu prelucrare de bit sau scalare, pentru care magistrala de date are capacitatea de un bit, iar
prelucrarile( in principal logice) se efectueaza asupra unor operanti binari de un bit.

2.AP cu prelucrare de cuvant sau vectoriale,care extind gama de prelucrari la calcule


aritmetice asupra unor operanzi de 8,16 sau 32 de biti.
3.AP mixte(sau biprocesor), care contin doua unitati aritmetico-logice ce pot lucra
respectiv asupra unor operanzi de 1 bit sau asupra unor operanzi de 8,16 sau 32 de biti.

Al doilea criteriu:

In functie de nivelurile de programare,se pot distinge


doua tipuri de automate programabile algoritmice:

cu un singur nivel de programare,


cu doua niveluri de programare.

Referitor la suportul fizic de implementare a


secventiatorului cat si a unitatii aritmetico-logice,se pot
distinge [1]:
AP cu microprocesor,
AP crealizate cu componente discrete.

CAP2. Comparatia automat programabilalte sisteme de conducere

Automatul programabil a fost initial conceput de un grup de


ingineri de la General Motors in 1968, pentru care automatul
programabil trebuia sa fie:

usor de programat si reprogramat, de preferat in proces, pentru a


modifica secventa sa de operatii;
usor de intretinut si reparat, de preferat utilizand module <<plugin>> ;
mai fiabil in mediul industrial;mai mic decat echipamentul cu relee;
competitiv ca si cost, in raport cu logica cablata sau logica cu relee
ce se utiliza atunci.

.Limitele automatelor programabile disponibile se extind de la unitati mici, incorporand 20 de I/E


digitale si 500 de cuvinte instructiune, pana la sisteme modulare, cu module functionale ce se
pot adauga, de exemplu pentru:
intrari/iesiri analogice;
control PID;
controlul pozitiei unui numar de axe;
comunicatii;
display grafic;
I/E aditionale;
memorie aditionala etc.

Abordarea modulara permite extinderea sau actualizarea ( "upgrade") sistemului de control cu


costuri si perturbatii minime.

Automatele programabile se dezvolta defapt in acelasi pas cu microcalculatoarele, cu o atentie


particulara asupra automatelor programabile mici, controlului numeric/de pozitionare si retelelor
de comunicatii

Terminologie
Exista cativa termeni diferiti utilizati pentru a descrie
automatele programabile, in literatura de specialitate
de limba engleza:
PC-"programablle controller"=controler programabil
(origine: Marea Britanie);
PLC-"programablle logic controller"=controler logic
programabil (origine: americana);
PBS-"programablle binary system"=sistem binar
programabil (origine: suedeza).

Automate programabile cu
procesare de bit
"Automatele programabile cu procesare de bit
indeplinesc sarcini de conducere proprii echipamentelor
de comanda discreta a proceselor industriale si au o
functionare binara, permitand detectarea schimbarilor
de stare a unor semnale furnizate de elemente de tip:
butoane cu mentinere,cu revenire, comutatoare
basculante, limitatoare de cursa, detectoare diferite si
prelucreaza -in principal logic informatiile furnizate de
aceste elemente in vederea emisiei de semnale de
iesire ce comanda elemente de tip: comutatoare, relee,
electroventile, ambreiaje, elemente de semnalizare etc"
(definitie data de Th.Borangiu in [1]).

CAP.3 PRINCIPII DE REALIZARE A PROGRAMELOR DE


CONDUCERE A PROCESELOR CU AUTOMATE PROGRAMABILE

In acest capitol sunt prezentate principalele metode


sau principii de realizare a programelor de conducere a
proceselor utilizand automate programabile.

Termenii echivalenti (metodelor enumerate mai sus)


in limba engleza, intalniti in literatura de specialitate
sunt;
"flow chart" pentru diagrama de stari;
"function chart" pentru diagrama Grafcet;
"ladder diagram"

Apoi alocandu-se variabile de intrare, de iesire, de memorie, de numarare, de


contorizare etc. corespunzator semnalelor procesului, se poate trece la realizarea
programului de conducere.Acesta poate cuprinde cateva sectiuni:
a) aspecte (caracteristici ) de operare;
b) secventele (starile) de operare ale procesului;
c) semnalele de iesire;
d) iesiri indicatoare de stari.
Implementarea unei stari implica scrierea unui set de instructiuni ce realizeaza:
b1) apelarea din memorie a variabilei ce corespunde starii;
b2) stergerea conditionata (aducerea in 0 logic) a tuturor variabilelor de memorie
asociate starilor ce preced starea respectiva;
b3) stergerea conditionata ( aducerea in 0 logic a tuturor variabilelor de iesire generate
in starile precedente;
b4) generarea (activarea) variabilei (variabilelor) de iesir asociate starii respective.

Pentru a se arata legatura dintre un circuit fizic si o reprezentare ladder, se prezinta circuitul electric al unui motor:

Motorul este conectat la o sursa de putere prin


intermediul a trei comutatoare in serie si un comutator
de suprasarcina (11-14).Motorul porneste cand toate
comutatoarele sunt inchise.