Lect.dr.

Barbara Soare

Chimismul scoartei terestre

Structura tabelului periodic
Legaturi in cristale
Raze atomice si ionice
Coordinari
Tipuri de impachetari
Klein, 1993: capitolul 4

De ce ne intereseaz chimismul cristalelor?

Compoziia chimic a cristalelor determin

multe dintre proprietile lor
Structura i proprietile chimice ale
atomilor sunt fundamentul chimiei
cristalelor
Un numar restrns de elemente compun
mineralele ce formeaza asociaiile majore
din roci

Chimismul major al Pamntului

SiO2 45%
MgO 37%
FeO 8%
Al2O3 4%
CaO 3%
altele 3%

Fe 86%
S 10%
Ni 4%

Liu L. & Bassett W.A (1986) Elements, Oxides, Silicates: High pressure Phases with Implications for the Earths Interior. Oxford
University Press, New York.

Compoziia global a crustei terestre

Atomul

Modelul Bohr

Modelul Schrodinger

Nucleul
- nucleul concentreaza masa atomica
- este compus din particule incarcate (+) (protoni) si particule
neutre (neutroni)
Norul electronic (invelisul de electroni)
- electronii au masa neglijabila (1/1837 din masa protonului)
- ocupa spatiul din jurul nucleului definind raza atomica
- controleaza legaturile chimice
10 = 1 nm = 10-9 m = 10-6 mm = 10-3 m

Structura tabelului periodic

Nr. din ultimul strat

Gaze nobile

Anioni

--------------------Metale tranzitionale-----------------

Nivele energetice (strate) completate

Ioni, potenial de ionizare stri de valen

Cationi elemente care pierd electroni de pe ultimul
strat pentru realizarea configuratiei stabile (metale)
Anioni elemente care accept electroni pentru
realizarea configuraiei stabile (nemetale)
Potenial de ionizare energia necesar smulgerii unui
electron din stratul de valen
Electronegativitatea o masura a forei cu care un
nucleu atrage electronii din ultimul strat
Stri de valen (stri de oxidare) configuratia ionica
obisnuit a unui element, determinat de numrul
de electroni disponibili pentru realizarea legturilor
chimice

Linus Pauling 1901-1994

Premiul Nobel pt. chimie 1954
Premiul Nobel pentru pace 1962
(testele atomice)

Electronegativitatea

reprezint
capacitatea unui atom de a atrage .
halogenii au cele mai mari valori ale
electronegativitii
metalele alcaline au cele mai mici valori si exist
elemente cu aceeasi valoare a
electronegativitatii.
Electronegativitate scazuta cedeaza

Electronegativitate ridicata accepta

1939: Metoda de estimare a caracterului ionic (%)

Electronegativitatea

Electronegativitatea (scade n grup & crete n perioad)

metal
e- EN<

nemetale
EN>

Acceptori

Donori
NOTA: gazele nobile au electronegativitate zerostabile

Tipuri de legturi n cristale (bonding forces)

Legturile dintre atomi sunt de natur electric;
Tipul de legatur este responsabil de proprietile fizice i chimice ale
mineralelor: duritate, clivaj, temperatura de topire, conductivitate
electric, termic, proprieti magnetice, compresibilitate, etc

Legturile puternice produc:

-duritate ridicat;
-temperatur de topire ridicat;
-coeficient de expansiune termic mai sczut.

Principalele tipuri de legturi:

Ionic
Covalent
Metalic
Van der Waals
legatura de Hidrogen

Tipuri de legturi n minerale

Legatura ionic

Cedare sau acceptare de pentru a

obtine configuratie stabila (gaz nobil)
completarea stratul de valenta
Ex: Na: Z=11: 1s2 2s2 2p6 3s1
Devine ion pozitiv prin cedarea unui

Ex2: Cl: Z=17: 1s2 2s2 2p6 3s2 3p5

Devine ion negativ prin acceptarea unui

2 atomi neutrii

2 ioni incarcati (+) si (-) care

formeaza NaCl

Tipuri de legturi n cristale (bonding forces)

Legatura covalent
obinerea configuraiei
de gaz nobil prin
punere n comun de

Ex.: Carbon, C
Legatura covalent a

Tipuri de legturi n cristale (bonding forces)

Legatura metalic
Nuclei atomici si electronii de
valenta care formeaza nori
electronici
Electronii se mic liber n
structur

Proprieti:
Conductivitate electric
ridicat
Plasticitate >
Cristale translucide sau opace

Bulinele rosii = nuclee

Punctele negre = electronii
mobili

Tipuri de legturi n cristale (bonding forces)

Legatura tip van der Waals :
Legtur slab datorat unor
sarcini moleculare reziduale.
Ex.: grafit, filosilicai

Johannes Diederik van der Waals

1837-1923
(Premiul 1910 Nobel pentru Fizica)

Tipuri de legturi n cristale (bonding forces)

Legatura de Hidrogen- legatur electrostatic

(polar) ntre ioni de H- ncrcai pozitiv i ioni
ncarcati negativ O2- i N3-

Hydrogen

1p

+ 1 !

Cnd H pierde electronul catre un atom cu

electronegativitate puternic, protonul
rmas se poate lega slab de ioni negativi
sau de molecule polare!
Ex. ghea (ap) & grupari (OH)-

Tipuri de legturi n cristale (bonding forces)

Legtura de H

Ex. apa

Van der Waals bond

Cristale cu mai multe tipuri de legturi

Covalent bond

Grafit
(C)

Raze atomice i ionice

-Razele atomice sau ionice sunt dificil de estimat sau de masurat experimental;
-Raza unui atom este definita de densitatea maxima de sarcina a stratului exterior
(distanta maxima de nucleu fiind data de locul geometric al electronului (-nilor) de pe
ultimul strat);
-raza efectiva a unui atom (ion) depinde si de tipul si numarul atomilor vecini
-Intr-un cristal metalic pur, in reteaua caruia sunt legati atomi identici, raza unui atom
individual este considerata ca fiind jumatatea din distanta dintre 2 atomi legati.

NOTE: 100 pm = 10 nm = 1 Angstrom

Raze atomice i ionice

raza atomica creste in grupa si scade
in perioada
raza ionica creste in gupa
raza unor ioni cu aceeasi
sarcina scade in perioada
raza ionica creste cu
cresterea numarului de
coordinare
raza ionica a unui atom
scade odata cu cresterea
sarcinii
cationii sunt de obicei mai
mici decat anionii
(numar atomic)

Determinarea razei ionice

Difracia de raze X
hri de densitate atomic

Raz relativ raportul dintre raza cationului (RA) si raza anionului (RX)

Impachetri

Impachetare primitiva
(spatii insuficient acoperite)

Impachetare compact
(acoperire eficient a
spaiului)

Impachetri

Goluri tetraedrice

Goluri octaedrice

Impachetri
strat A

strat B

A
A
A
B
C
C
A
A
AB AB A
A
C
A
A
A
A
A

strat C
Impachetare
hexagonala compacta ABAB...

Impachetare
cubica compacta ABCABC...

Impachetri i coordinri
coordinare tetraedrica
(4 anioni, NC=4)

coordinare octaedrica
(6 anioni, NC=6)

Coordinri
Cnd ioni de sarcini opuse se unesc ntr-o reea, fiecare ion
are tendina de a se nconjura sau a se coordina cu ct
mai muli ioni posibil, de sarcin opus.
Convenii:
Forma ionilor se consider a fi sferic;
Ionii de coordinare sunt dispui fa de un ion central
a.. centrele lor se dispun n colurile unui poliedru
Poliedrul de coordinare al halitului (NaCl)
(ioni n aranjament cubic)
i Na+ i Cl- sunt n coordinare ( NC 6)

Coordinare octaedric in jurul ionului

Cl-

Tipuri de coordinri

Raportul razelor cation/ion

indica numarul de coordinare

Coordinri. Poliedrii de coordinare

O

tetraedru de coordinare TO4

T = Si, Al

octaedru de coordinare MO6

M = Al, Mg, Fe2+, Fe3+ , Ca, Na, K

Valene i coordinri

Reele Bravais

Configuratia atomica
determina geometria
celulei elementare:
Primitive = atomi
doar in colturi
Centrat = atomi in
colturi si in centru
Fete centrate =
atomi in coluri i n
centrele a 2 sau mai
multe fee
Relatiile axiale
determina 6 clase de
celule elementare
(sisteme
cristalografice)

Poliedre de coordinare i celula elementar

Nu sunt acelas lucru!

Poliedrii de coordinare sunt
coninui n celula elementar
Configuraia poliedrilor de
coordinare pstreaz simetria
caracteristic sistemului de
cristalizare
Halit (NaCl) - celula elemetara si poliedrul de coordinare

Celula elementar
Celula elemetara este folosita
in sistematica mineralelor
Celula elementara (unit cell,
latice):
unitate repetitiv
Proporiile relative ale
elementelor n celula
elementar sunt indicate n
formula chimic

Sfalerit
(Zn,Fe)S

32

Celula elementar

Simetria cristalului repet

simetria celulei elementare
Cristalele apar sub forme si
dimensiuni variabile si pot
exprima sau nu simetria
reticulara in functie de
contitiile termodinamice in
care s-a format
(contur euhedral, subhedral,
anhedral)

Conventii:
1. Muchiile coincid cu axele sau
planele de simetrie
2. Se alege unitatea cea mai
redus
33

Urmtorul curs

Izomorfism
Solutii solide
(Compositional variation in minerals)

Klein, 1993: capitolul 5, p.

233-249