METODE DE COMBATERE A DAUNATORILOR ANIMALI

- Metode preventive, indirecte sau profilactice care se aplica pentru

a preveni sau impiedica dezlanuirea unui atac al duntorilor.
- Metode curative (distrugere) sau directe - au rolul de a combate
direct dunatorul ntr-o anumit faz de atac.
Clasificarea metodelor de combatere:
1.Msuri de carantin fitosanitar;
2.Metode agrofitotehnice;
3.Folosirea de soiuri i hibrizi de plante rezistente;
4.Metode mecanice;
5.Metode fizice;
6.Metode biologice;
7.Metode chimice.

1.Carantina fitosanitar reprezint totalitatea masurilor care se aplic

pentru a prentampina ptrunderea pe teritoriul rii a unor dunatori
periculoi plantelor care nu au fost inca semnalati, pentru limitarea
arealului speciilor existente numai n anumite zone sau pentru lichidarea
unor focare izolate.
Carantina fitosanitar:
- extern;
- interna.
Carantina extern se refer la controlul tuturor produselor de origine
vegetal care se import, se export sau sunt n tranzit n vederea
mpiedicrii introducerii unor dunatori periculoi dintr-un continent ntraltul i dintr-o ar n alta.
Carantina intern se refer la controlul culturilor i a tuturor produselor
agricole pentru mpiedicarea rspandirii pe noi teritorii a unor dunatori
periculoi.

2.METODE AGROFITOTEHNICE
- prevenirea atacului duntorilor, reducerea nmulirii lor i a
atacului.
- utilizarea lor pe perioade lungi i pe suprafee ntinse.
- aplicarea corect a metodelor agrofitotehnice reduce numrul
tratamentelor chimice necesare pentru asigurarea unor protecii
corespunztoare culturilor agricole.
- sub aspect economic, aceste metode prezint o importan
deosebit, ele fiind cele mai ieftine metode de combatere.

a) Alegerea terenului specii de insecte care prefer anumite terenuri

Agriotes spp. prefer terenuri cu umiditate excesiv, uor acid, iar filoxera
se dezvolt foarte bine pe ternurile grele, luto-argiloase.
b) Drenarea terenului poate influena nefavorabil dezvoltare unor duntoari

c) Asolamentul practicarea monoculturii pe aceei sol poate favoriza

dezvoltarea unor duntorii cum ar fi : la gru gndacul ghebos, tripsul
grului, viespea grului, mutele cerealelor, etc.
- la porumb i floarea-soarelui, grgria porumbului.
- la ceap i usturoi, nematozi.
Prin succesiunea raional a culturilor unii duntori se dezvolt n
densiti de obicei reduse, sub PED. Ex. pentru evitarea daunelor produse
de viermii srm se vor introduce n asolament plante ca: mazre, fasole,
in, rapi, mutar, etc.

d) Smna i materialul sditor

- seminele provenite de la plante atacate au germinaia sczut.
- folosirea la semnat a unui material sntos, neinfestst, cu nsuiri biologice
superioare asigur o rsrire uniform, o densitate normal i o vigoare ridicat
a plantelor.
- sortarea i utilizarea unui material sntos contribue la evitarea infestrii
pepinieriilor i a noilor plantaii cu pduchele lnos, etc.

e) Aplicarea ngrmintelor minerale i a amendamentelor

- prin administrarea unor ingrasaminte azotoase si potasice, creste
gradul de rezistenta a plantelor la atacul unor specii de daunatori.
- unele ingrasaminte minerale au o actiune nociva asupra unor specii
de daunatori. Ex. - azotatul de amoniu provoaca o mortalitate ridicata la
viermii sarma, iar superfosfatul are o actiune distructiva asupra
melcilor fara cochilie.
- amendarea cu calciu a solurilor podzolice, cu reactie acida, asigura
neutralizarea acestora si crearea de conditii neprielnice dezvoltarii si
inmultirii viermilor sarma.
f) Epoca de semnat
-semnatul timpuriu favorizeaz apariia i nmulirea afidelor la gru,
orz, orzoaic i amutelor (gru).
-respectarea epocii optime de semnat , la orzul i orzoica de toamn,
contribue la diminuarea populaiilor de cicade , care reprezint vectori
pentru transmiterea bolilor virotice.
- semanatul timpuriu a culturilor de primvarreduce atcul unor mute,
la orz i ovz, gargriele frunzelor de mazre la cultura mazrii.

g) ntreinerea culturilor
- raritul, completarea golurilor, prasilele manuale si mecanice
contribue la limitarea inmultirii daunatorilor.

- respectarea normelor de irigarea, a udarilor si a epocilor de

aplicare duce la cresterea viguroasa a plantelor care devin mai
rezistente la atacul daunatorilor.
h) Recoltarea la timp a culturilor
-se evita scuturarea boabelor i se impiedic formarea
samulastrei;

i) Msuri de igen cultural

- unii duntori se gsesc n diferite stadii n diapauz n resturile vegetale rmase
n cmp; n miritile de cereale pioase viespea grului , n tulpinile de porumb
sfredelitorul porumbului, pe cotoarele de varz, pduchele cenuiu al verzei,
etc.

3.FOLOSIREA DE SOIURI I HIBRIZI DE PLANTE REZISTENTE

- rezistenta plantelor la atacul daunatorilor este o insusire foarte
complexa, care se formeaza in urma unui proces evolutiv
indelungat al interactiunii planta-daunator.
- rezistenta plantelor la atacul daunatorilor este determinata de:
- particularitati morfologice, anatomice si fiziologice;
- compozitia chimica a plantei.
Particularitati morfologice: - pilozitatea frunzelor;
- dezvoltarea puternica a masei
foliare;
- puterea mare de regenerare;
- precocitatea.
Ex.soiurile de vita de vie Muscat de Hamburg, Afuz-ali, avand
frunzele cu o piluozitate mai redusa sunt mai putin atacate de
acarianul rosu comun; soiurile precoce de mazre scap de
atacul tripsului mazrii i chiar de al grgriei mazrii.

Particularitatile fiziologice ale plantelor-presiunea osmotica

a sucului celular, activitatea fermentilor influenteaza gradul
de atac al unor daunatori. Ex. cresterea activitatii
carbohidrazei contribue la reducerea gradului de atac al
paduchelui castravetilor (Cerosipha gossypii), iar cresterea
presiunii osmotice a sucului celular a frunzelor de capsun,
prin administrarea de ingrasaminte, ingreuneaza hranirea
acarianului capsunului (Stenotarsonemus pallidus) si
provoaca mortalitatea daunatorului.
Compzitia chimica a plantelor prezena unor substane
biogene (alcaloizi, glucosizi), pot provoca perturbaii in
procesele fiziologice i n metabolismul dunatorilor.Ex.
soiurile de varza cu cocean rosu, care conin antociani sunt
mai puin atacate de musca verzei (Delia brassicae).

Atac pe radacina varz alb

Rezistena plantelor fa de atacul dunatorilor se clasific:

- nepreferina-cuprinde toate insuirile plantei, datorate
ndeosebi factorilor de rezistenta morfologici, antomici i
fiziologici, prin care se mpiedic folosirea ei pentru hran,
pont ,etc. de ctre duntori.
- antibioza-const n capacitatea plantei gazda, determinat
n special de factorii de rezisten biochimici, de a aciona
negativ asupra dezvoltrii dunatorilor prin mortalitate
ridicat, mai ales n primele stadii de dezvoltare.
- tolerana- se refer indeosebi la dezvoltarea masei
vegetative a plantei i la capacitatea de refacere a acesteia
n urma atacului.

4.METODE MECANICE
- constau in adunarea si distrugerea directa a insectelor pe cale
manuala sau prin folosirea unor dispozitive sau aparate speciale.
a) anurile capcan se folosesc cu scopul de a proteja culturile de
atacul unor insecte ce se deplaseaza pe sol (Lethrus apterus).
b) Briele capcan se folosec mpotriva unor insecte de la pomi
(Cydia spp., Hyphantria cunea). Se confecioneaz din carton
gofrat, legaturi de paie, etc.i se fixeaza ca un bru n jurul
trunchiurilor i ramurilor mai groase.
c) Scuturarea pomilor se practic n combaterea unor insecte
dunatoare la pomi (Anthonomus pomorum, Melolontha spp.) n
perioada corespunzatoare apariiei adulilor.

d) Omizitul se foloseste cu rezultate bune impotriva unor insecte

care ierneaza ca larve in cuiburi formate din frunze (Aporia
crataegi).
e) Inelele cu clei se fixeaz n jurul trunchiurilor mai groase cu
scopul de a se captura diferite specii de insecte care atac pomii.
f) Rzuirea scoarei i taierea ramurilor uscate sau puternic
atacate se execut toamna tarziu sau iarna i se aplic mpotriva
insectelor care ierneaz n scoara exfoliat.
g) Momelile alimentare se folosec mai ales in combaterea
insectelor cu aparat bucal de rupt i masticat i rozatoarelor
dunatoare .Se prepar din boabe de cerele, turte de floarea
soarelui n amestec cu diferite insecticide.

5.METODE FIZICE
- cuprind procedeele fizice folosite in combaterea insectelor i altor
animale daunatoare.
Metodele termice au o larga folosire in combaterea daunatorilor
produselor vegetale depozitate. Constau in folosirea temperaturilor
ridicate sau scazute care determina moartea insectelor si acarienilor. Ex.
- temperaturi de 52 - 55 grade C pot distruge :gndacelul fainii, gndacul
tutunului, acarianul finii, etc. Temperturile de -10 grade C, timp de 12 ore
distrug grgria fasolei.
Focul se folosete pentru distrugerea prin ardere a diferitelor resturi de
plante n care se gsesc unele insecte dunatoare.
Vaporii de ap fierbini sub presiune, se utilizeaz n dezinfestarea
solului din sere i rsadnie (Meloidogyne incognita).

Capcanele vizuale, reprezentate de vase, placi diferit colorate

se folosec mai ales in avertizare si mai putin combatere.

Utilizarea ultrasunetelor metod utilizat n combaterea

orthopterelor, a unor hymenoptere i homoptere, care
posed organe timpanale specializate.
Razele gamma se pot folosi in distrugerea directa a
insectelor prin metoda autocidiei (sterilizarea masculilor).

METODE BIOLOGICE
Prin combatere biologica se intelege folosirea unor organisme vii si a
produselor activitatii lor biologice cu scopul reglarii populatiilor de
daunatori.
Avantaje:
- nu prezinta nici un pericol pentru om si animalele cu sange cald:
- protejeaza fauna folositoare;
- biopreparatele sunt compatibile cu unele insecticide;
CLASIFICAREA METODELOR BIOLOGICE
-METODE BIOLOGICE PROPRIU-ZISE;
-METODE GENETICE;
-METODE BIOTEHNICE.

METODE BIOLOGICE PROPRIU-ZISE

- ZOOFAGI;
- VIRUSURILE SI MICROORGANISMELE PATOGENE.
Combaterea biologic cu ajutorul zoofagilor se poate realiza cu ajutorul
prdatorilor i paraziilor indigeni sau importai din alte ri.
Prdatori - prdatorul Phytoseiulus persimilis este un acarofag folosit in
combaterea acarianului Tetranychus urticae.
Pradatorul se inmulteste in camere speciale climatizate la temperaturi cuprinse
intre 26-30 grade C si o umiditate atmosferica de 70-80% pe seama acarianului
fitofag, care se dezvolta pe plante de fasole. Normele de lansare sunt:1:20, 1:50.

-plonia Perillus bioculatus - gndacul din Colorado

- Coccinella septempunctata , prdtor al pduchilor de frunz.

Paraziti
- viespea Prospaltella perniciosi se recomanda in combaterea paduchelui
din San Jose. Inmultirea acestei viespi se face chiar pe paduchele din
San Jose care poate fi crescut pe pe dovleci, in laboratoare speciale.

- viespea Trichogramma evanescens in combaterea unor daunatori

la legume: buha verzei, fluturele alb al verzei.

- adult;

- depunerea pontei;

Aceasta viespe se creste pe ouale moliei fainii sau moliei cerealelor, in

camere climatizate, la temperaturi de 21-24 grade C, umiditate relativa de 7080% si la o umiditate a produselor de 14-16%.

Tehnologia de inmultire in masa a acestei viespi:

- reinnoirea si inmultirea materialului biologic initial;
- inmultirea moliilor gazda;
- obtinerea fluturilor si oualor gazda;
- pastrarea gazdei;
- infestarea oualor gazda cu Trichogramma;
- pastrarea trichogramei;
- evaluarea calitatii insectelor obtinute
.
Trichogramma se pastreaza in frigider la temperatura de 1-3 grade C si 8590% umiditate.
n cmp se pot aplica manual cartonae, frunze cu ou parazitate sau
mecanic, capsule, suspensii sau ou n vrac n perioada depunerii oulor
duntorului.

Virusuri si microorganisme patogene

- Biopreparatele virotice sunt produse pe baza de virusuri entomopatogene,
mai ales cel din familia Baculoviridae. Acestea sunt specifice pentru insecte
i animale nevertebrate, nu sunt patogene pentru om i animale vertebrate.
Produsul Carpovirusine utilizat pentru combaterea viermelui merelor.
-Biopreparatele bacteriene sunt produse biologice pe baza de bacterii
entomopatogene. Se utilizeaza Bacillus thuringiensis in mod frecvent pentru
producerea industriala a unor preparate entomopatogene. Ex. DiPel utilizat
n combaterea unor lepidoptere (viermii fructelor, omizi defoliatoare).
- Biopreparate fungice sunt produse biologice care au ca principiu activ
sporii ciupercilor entomopatogene.Se folosesc specii din genul Beauveria.
Ciupercile infecteaz specii de insecte care aparin ordinelor : Orthoptera,
Heteroptera, Hymenoptera, Coleoptera, Lepidoptera, i Diptera.

METODE GENETICE: autocidia i utilizarea organismelor modificate genetic

Autocidia consta n distrugerea unei specii prin ea insasi.
Sterilizarea indivizilor, a masculilor se face prin utilizarea radiatiilor ionizante
(radiosterilizarea) sau chimic cu chimiosterilizani (chimiosterilizarea).
Sterilitatea indusa prin aceste metode este datorata urmatoarelor cauze:
- inactivarea spermei prin pierderea capacitatii de fecundare sau a mobilitatii;
- reducerea importanta a numarului de oua depuse;
- ntreruperea spermatogenezei si ouagenezei;
- apariia unor anomalii cromozomale sau muttii letale n spematocite i
ovocite.
Metodele genetice utilizate in combaterea autocida a insectelor sunt:
- tehnica insectelor sterile;
- sterilitatea motenit;
- sterilitatea prin retroncruciare.

Tehnica insectelor sterile (T.S.I.), const n folosirea radiaiilor ionizante, n

diferite doze dup grupa de duntori, care asigur o sterilitate total.
- lansarea masculilor sterili n mijlocul populaiei naturale, duce la reducerea
populaiei respective, deoarece femelele care se mperecheaz cu masculi
iradiai depun ou nefertile;
- prin lansri repetate i la generaiile urmtoare , se ajunge la reducerea
densitii duntorului sub PED.
Metoda de sterilizare a populaiilor naturale prin chimiosterilizare se folosete
mai puin, deoarece produsele chimiosterilizante sunt cancerigene.
Sterilitatea motenit (S.M.) se bazeaz pe folosirea n combaterea unor specii
duntoare a insectelor parial sterile.
Sterilitaea prin retroncruciare (S.R.) const n introducerea n populaia iniial
a unor factori de sterilitate, care persist pe termen nelimitat; aceasta se
realizeaz prin lansarea de masculi sterili, care produc sperm eupiren
anormal ( spermatozoizi far nucleu, neviabili), i ca urmare fecundarea
femelelor nu are loc.

Utilizarea organismelor modificate genetic

-crearea si introducerea in cultura a plantelor transgenice.
Aceasta ultima tehnologie permite transferul genelor de la un organism la
altul indiferent de pozitia sistematica din regnul animal sau cel vegetal pe
care specia donatoare o ocupa.
Genele transferate prin biotehnologii moderne sunt numite transgenice,
iar organismele vegetale astfel modificate poarta numele de plante
transgenice.
Tehnicile moderne de transfer a genelor folosesc ca vector transmitator
bacteria Agrobacterium tumefaciens sau bacteria Escherichia coli.
Se cultiva plante transgenice la diferite specii :bumbac, porumb, floareasoarelui, cartof, prun.

METODE BIOTEHNICE
- constau in folosirea in combaterea daunatorilor, in special a
insectelor, a regulatorilor de crestere si a feromonilor, indeosebi
cei sexuali.
Regulatori de crestere au la baza substante chimice, sintetizate in
laborator, asemanatoare endohormonilor naturali secretati de
insecte, care asigura cresterea si dezvoltarea normala a
insectelor.
Endohormaoni se obin din insecte, din plante sau snt sintetizai
n laborator.
Aplicarea lor n doze mai mari dect cele utile organismului duce
la dereglarea dezvoltrii i n special a metamorfozei i insectele
mor.

Utilizarea feromonilor, indeosebi cei sexuali se folosec in protectia culturilor

prin doau cai:
- distrugerea in masa a masculilor cu ajutorul capcanelor feromonale;
-dezorientarea masculilor prin perturbarea transmisiei feromonale normale.

Captarea se practic n urmtoarele scopuri:

- precizarea ciclului biologic se nregistreaz zilnic capturile, n corelaie
cu factorii climatici, se pot determina numrul de generaii, perioadele
zilnice sau periodice cnd au loc diferite faze ale ciclului biologioc
(mperecherea).
- depistarea unor noi infestari;
- stabilirea unor momente optime pentru combatere- prin nregistrarea
periodic a capturilor se pot trasa curbe care evideniaz nceputul,
maximul i sfritul mperecherii ( se pot stabili momentele de lansare a
paraziilor ovifagi sau de aplicare a tratamentelor cu biopreparate sau
insecticide chimice cu efect larvicid).
- supravegherea cantitativ a populaiei pentru stabilirea oportunitii
aplicrii msurilor de combatere.

Combaterea prin perturbarea transmisiei feromonale normale

-Tehnica evaporatoarelor distanate , const n aplicarea manual a unor
tuburi de cauciuc sau mase plastice impregnate cu substan de
dezorientare;
-- Tehnica preparatelor microdispersabile, const n aplicarea mecanizat
n cultur a unui numr foarte mare de microsurse de substan
dezorientat (microcapsule ).