Sunteți pe pagina 1din 24

SINDROMUL DE

DESHIDRATARE
ACUTA

Procentul de apa
totala variaza cu
varsta.

Procentul de apa la fat si nn


la fat este crescut scade la

nastere la 75%.
prematurii -procent de apa mai
mare comparativ cu nn la termen.
In primul an de viata
scade pana la 60% -ramane aprox

constant pana la pubertate.

La pubertate
Fete - creste mai mult continutul in grasime (continut scazut de apa)
Baieti - creste masa musculara (continut crescut apa).
La sfarsitul pubertatii procentul de apa totala - 60% la B

- 50% la F

Apa totala include 2 compartimente principale:


lichidul intracelular (LIC) 2/3 din apa totala
lichidul extracelular (LEC) 1/3 din apa totala

Fat si nou nascut - volumul LEC este mai mare decat


volumul LIC.

Diureza postnatala - determina o scadere rapida a


volumului LEC.

In continuare - cresterea celulara expansiune continua a


volumului LIC

In jurul varstei de 1 an raportul

dintre volumul LIC si LEC se


apropie de valoarea de la adult.
Volumul LEC =20-25% din greutate

Volumul LIC = 30-40% din greutate


la pubertate cresterea masei musculare

determina un volum LIC mai mare la


baieti comparativ cu fetele.

LEC include
apa plasmatica
lichidul interstitial.

Apa plasmatica
reprezinta 5% din greutatate
volumul plasmatic poate fi modificat in deshidratare,
insuf cardiaca, anomalii ale osmolaritatii plasmatice,
hipoalbuminemie.
Lichidul interstitial normal =15%
poate creste dramatic in boli asociate cu edeme - insuf
cardiaca, insuf hep, sindr nefrotic

Copiii - mai ales sub 4 ani - au risc mai mare de

desh cand au varsaturi, diaree sau cresterea


pierderilor insensibile de apa.
Turnover-ul lichidelor si electrolitilor poate fi de 3

ori mai rapid la sugari si copii mici - comparativ


cu al adultilor deoarece:
au rata metabolica mai inalta
suprafata corpului este mai mare raportata la IMC
continut de apa mai crescut

Sindromul de deshidratare acuta (SDA)


SDA este consecinta:
Reducerii aportului
Pierderilor excesive
Ambelor mecanisme
Reducerea aportului sistarea voluntara sau

involutara a aportului
Pierderi excesive

Pierderi gastrointestinale
Renale
Alte cauze

Pierderi

gastrointestinale
Varsaturi
Meningita
Tumori cerebrale

Gastroenterita
Apendicita
Peritonita
Invaginatie

Acidocetoza diabetica

Pielonefrita
Insuficienta renala

Cauze SNC

Cauze GI

Cauze endocrine

Cauze renale

Diaree

Pierderi biliare, pancreatice sau prin stoma

Renale
Insuficienta renala
Diabet insipid
Administrare de diuretice
Alte cauze
Extravazarea lichidelor intravasculare in al 3-lea spatiu
Peritonita
Pleurezie

Pierderi insensibile
Difuziune trans-epidermica
Pierderi prin evaporare in caile respiratorii
Hemoragie

Deficitul poate fi apreciat in functie de greutatea

corporala
Sindrom de deshidratare
<3% nu apar semne clinice
3-5% deshidratare usoara
6-9% deshidratare medie
10% deshidratare severa

Sindrom de deshidratare acut


(ESPGHAN 2014)
Fara deshidratare sau deshidratare minima
Deshidratare usoara/moderata
Deshidratare severa

Anamneza
Istoric de varsaturi, diaree si reducerea aportului oral =

sugestiv dar nu specific pentru diagnostic.


Daca raporteaza ca nu are diaree, are aport oral normal
si diureza normala, riscul de deshidratare este scazut.
Simptome si semne clinice permit identificarea

sindromului de deshidratare la sugar si copil.


Semnele observate la ex clinic sunt determinate de

deshidratarea tesuturilor si de reactia compensatorie


pentru a mentine perfuzia.

Cele mai utile semne individuale

pentru a identifica deshidratarea


Prelungirea timpului de recolorare capilara,
Diminuarea elasticitatii pliului cutanat
Paternul respirator anormal.

Deobicei dg se bazeaza pe o

combinatie de semne clinice.

Clinical features of dehydration in an infant. From Lissauer and Graham, 2002

Evaluarea clinica a deshidratarii


Deshidratare usoara 3-5%
Puls N sau crescut
Diureza redusa
Sete
Ex clinic normal

Deshidratare moderata 6-9%


Tahicardie
Diureza redusa sau absenta
Iritabil/letargic
Facies incercanat
FA deprimata
Tahipnee
Diminua lacrimarea
Mucoase uscate
Pliu cutanat lenes
Timp de recolorare capilara intarziat >2 sec

Deshidratare severa >10%


Puls slab si rapid
Tahipnee
Absenta diurezei
Facies incercanat
FA deprimata
Pliu cutanat persistent
Absenta lacrimilor
Mucoase uscate
Timp de recolorare capilara foarte intarziat

Tipul de deshidratare
Depinde de relatia dintre pierderea de apa si

pierdera de electroliti, mai ales de sodiu


In functie de nivelul sodiului;
Deshidratare izonatremica= mixta Na = 130-150
mEq/l
Deshidratare hiponatremica = extracelular Na< 130
mEq/l
Deshidratare hipernatremica = celulara - Na>150
mEq/l

Deshidratare hiponatremica
Patogeneza
raportul dintre pierderea de sodiu si lichide -Pierdere de

lichide bogate in Na hipoNa

retentia de apa pentru a compensa reducerea volumului =

scaderea volumului stimuleaza secretia de hormon


antidiuretic care va reduce excretia renala de apa

Inlocuirea cu apa a pierderilor prin diaree hipoNa


Desh hiponatremica determina o reducere importanta a

volumului intravascular explicata prin trecerea apei din


spatiul extracelular in spatiul intracelular

Deshidratarea hipernatremica
Trecerea apei din celulele creierului in LEC hiperton

afectare neurologica severa: hemoragii, tromboze


protejeaza volumul intravascular diureza poate fi
pastrata si tahicardia este moderata
Letargie/iritabilitate
Hipertonie/hiperreflexie
Febra

Complicatiile tratamentului
Scaderea rapida a osmolaritatii extracelulare in timpul

corectiei hipernatremiei determina trecerea apei din


spatiul extracelular in celulele creierului producand edem
cerebral - convulsii

Examene de laborator
Hemograma
Evaluarea echilibrului acidobazic - Astrup
Ionograma
Glicemie
Uree
Creatinina

Tratament
Obiective
Refacerea volemiei
Refacerea volumului lichidului interstitial
Mentinerea hidratarii inlocuirea pierderilor

Ser fiziologic 20 ml/kg 10-15 min


Se repeta pana cand se considera ca s-a refacut

volemia (max 60 ml/kg)

In urmatoarele 24 48 ore = Se corecteaza

deficitul + se administreaza necesarul

Ex: din volumul calculat se administreaza in primele 8

ore si in urmatoarele 16 ore

Greutate

Necesar lichide/zi

<10kg

100ml/kg

11-20 kg

1000 ml+50 ml/kg pentru fiecare kg


intre11-20 kg

>20 kg

1500 ml + 20 ml pentru fiecare kg


peste 20 kg

Ser fiziologic
Ringer lactat

130 mEq/l Na+


109 mEq/lCl28 mEq/l lactat
4 mEq/l K +
3 mEq/l Ca

Glucoza 5%,
Clorura de sodiu solutie 5,8%
Clorura de potasiu solutie 7,4%

Corectarea acidozei
Bicarbonat de sodiu
Deshidratarea hiponatremica
Deficit sodiu = 0,6x Gx (Na+d Na+i)
Corectare max 12 mEq/l in 24 ore
Corectare rapida risc mielinoza pontina centrala
Deshidratare hipernatremica
Concentratia Na seric sa scada cu max 12 mEq/l in 24 ore
In deshidratarea hipernatremica severa corectarea se face in 3-4
zile
Ritmul rehidratarii este mai lent nu se recurge la ritm rapid in
primele 8 ore