INSECTE

Proiect realizat de
Irina Vasiliin

Insecte
Cea mai larg i uniform rspndit categorie taxonomic din cadrul
artropodelor, insectele alctuiesc grupul cel mai divers de animale de
pe Pmnt, arealul fiind cu precdere uscatul, existnd cu mult peste
1.000.000 de specii, dintre care aproximativ 925.000 au fost cercetate
i descrise.
Insectele reprezint, de departe, cel mai numeros grup de animale de
pe Pmnt, reprezentnd 95% dintre artropode i 65% dintre numrul
membrilor regnului animal.
tiina care se ocup cu studiul insectelor poart denumirea de
entomologie.
Exist aproximativ:
350.000 specii de crbui,
170.000 specii de fluturi,
120.000 specii de mute,
110.000 specii de albine i furnici,
20.000 specii de lcuste,
5.000 specii de libelule,
2.000 specii de calugrie.

Mediul de viata:
aerian, terestru-subteran, acvatic-semiacvatic.

IMPORTANTA INSECTELOR :
Contribuie la circuitul materiei in natura
Polenizarea plantelor
Sursa de materie prima pentru
obtinerea unor medicamente
Industriala( ex. fluturele de matase)
Alimentara ( albinele )
Importanta negativa, prin raspandirea
unor boli, la plante,animale si om.

tiai c
La o specie american din familia Cicadelidae,
stadiul larvar poate dura chiar i 17 ani. n acest
timp larva triete sub pmnt i se hrnete cu
seva arborilor extras din rdcini. Stadiul de
insect naripat ns, dureaz doar cteva
sptmni.

Pentru a se proteja, unii fluturi au invatat sa

zboare ca alte insecte pe care inamicii lor nu le
mananca in mod normal. Unele specii de
fluturi nu traiesc decat cateva zile.

Fluturele poate avea milioane de culori

Albina de miere
- Acolo unde sunt flori sunt intotdeauna si albinele de miere, fapt
ce le face cunoscute in toata tara.
- Acul albinelor de miere produce un venin ceea ce inseamna ca
daca te inteapa loc se umfla, ustura si provoaca mancarimi.
- Dupa ce inteapa albina lasa acul, iar acesta pompeaza in
continuare venin in corpul victimei chiar daca albina a plecat.
- Celulele facute de albina de miere are un spatiu de stocare maxim
printr-un efort minim.
- Dupa ce inteapa si lasa acul albina moare.
- Mici carlige asigura fixarea acului in piele.
- Albina isi aduna polenul de pe corp in niste saci situati pe
picioare.
- Glandele albinelor de miere secreta ciara cu care aceasta
construieste celulele fagurelui.
-Albinele pot fi folosite pentru a detecta minele terestre.
- Albinele nu vad culoarea rosie dar in schimb ele vad razele
ultraviolete care sunt invizibile pentru noi.
-Se estimeaza ca intr-un an o colonie de albine poate produce intre
180 si 225 kg de miere.

Viespea
comuna
Stiati ca:
- Unele viespi mai sunt denumite si "viespi-cuc"
deoarece isi lasa ouale in alt cuib.
- Viespea comuna se deferentiaza de celelalte
datorita desenului asemanator unei ancore de pe
spate.
- Intr-un cuib pot trai si 20000 de exemplare.
- Viespile nu roiesc, matca inca nefecundata pleaca
sa se imperecheze si pentru a dormi somnul
deiarna, iar primavara formeaza o noua colonie.
- Matca foloseste mandibula pentru a smulge din
copaci si garduri aschii subtiri pentru construirea
cuibului.

Buburuza
Este cea mai bun
prieten a
grdinarului.
Ea apr plantele din
grdin mncnd
nenumrate omizi i
viermi.
Adultul si larva se
hranesc cu paduchi
de plante.O buburuza
consuma zilnic 250300 paduchi de
plante.

Stiati ca:
-Pe langa buburuzele patate mai exista o specie de
buburuze numite vergate.
- Larvele unei specii de viespi se dezvolta in interiorul
buburuzei, hranindu-se din corpul acesteia.
- Culorea rosie este predominanta insa in unele cazuri
buburuza poate fi in totalitate neagra.
- O larva de buburuza consuma 90 insecte adulte si
3000 de larve.
- Daca este atacata buburuza se apara printr-o
"sangerare reflexa", aceasta elimina "sange" la nivelul
articulatiilor segmentelor picioarelor,acesta avand un
miros urat ce tine furnicile si pasarile la distanta.

Insectele
beior
- Este una din Insectele maestre in camuflaj.
- Corpul lor seamana cu o crenguta sau cu o frunza, doar ca
putin mai diferit decat ramificatiile sau frunzele plantei pe care
o consuma.
- Unele specii de insecte betisor scapa foarte repede de
atacatori scuipandu-le in fata ultima cina.
- Anumite specii de insecte betisor nu au masculi in libertate,
acestia fiind tinuti si crescuti in laboratoare si conform
statisticilor unui mascul ii revin circa 4 000 de femele.
- Daca isi rupe un picior ii creste altul la loc.
- Daca acesta naparleste des isi pierde aceasta capacitate.
- Cea mai mare insecta din lume din aceasta specie are 33cm.
.- In pozitia de atac insecta betisor uriasa isi recurbeaza
capatul abdomenului, imitand acul veninos al scorpionului.

Tantarii negri

- In stadiu dezvoltat este inofensiv, insa in stadiu de larva produce

terenurilor agricolo mari pagube.
- Mai este numit si tantarul cocor.
- Femelele se imperechiaza inca de cum ies din cocon.
- Are un mecanism complicat de zbor, insa cu toate acestea cand vantul
bate cu putere acesta nu poate zbura.
- Se poate ridica in aer doar daca nu bate vandul sau daca acesta adie usor.
- Picioarele tantarului negru sunt foarte lungi , dar si foarte fragile de aceea
le foloseste doar pentru a se agata, nu si la mers.
- Larva tantarului negru traieste in apa sau in solurile umede si se hranesc
cuplante.
- Are doua randuri de aripi , nervurile acestora sunt evidente.
- Organele de echilibru sunt o parte componenta a unui mecanism
complicat de zbor.
- Au forma de maciuca, iar in timpul loviturilor aripilor anterioare acestea
vibreaza.

LIBELULA

Stiati ca:
- Ochiul libelulei este format din mai mult de 30
mii ochi simpli.
- In Orient aceste libelule si larvele lor sunt
consumate de oameni.
- Spre deosebire de alte insecte libelula
imperiala bate pe rand din aripile anterioare si
posterioare si nu impreuna, iar acest lucru ii
permite sa zboare mult mai repede.
- Libelulele mari chiar si atunci cand nu zboara
tin aripide desfacute.

Furnica

Furnicile nu dorm niciodat, aa cum dormim noi, oamenii. Ele au o

perioada de odihna, un fel de hibernare temporara, in timpul creia
isi scad temperatura corpului si isi reduc rata metabolismului pentru a
reduce consumul de energie. Aceasta perioada de hibernare
temporara poate fi extinsa pe perioade mult mai mari, cum ar fi de
exemplu, in timpul iernii sau pe perioade de seceta.
S-a mai observat ca in zorii zilei, furnicile se ntind asemenea
oamenilor, pentru a se dezmori.
Se crede ca doar vieuitoarele cu o intensa activitate nervoasa au
nevoie sa doarm, furnicile nefiind in aceasta categorie. Pe pamant
sunt mai mult de 4 milioane de milioane de furnici. O colonie de
furnici include mai mult de 20 de milioane de furnici. Furnicile simt
mirosul prin antenele lor.

tiai c
Furnica poate sa impinga o greutate de 30 de
ori mai mare decat a ei si sa ridice o greutate
mai mare de 50 de ori decat propria greutate.
Furnicile traiesc in colonii, conduse de
regina.
Regina traieste in jur de 10 - 20 ani iar
furnicile muncitoare in jur de 1 - 5 ani.
Majoritatea speciilor de furnici sunt feroce,
duc razboaie, unele luand chiar prizonieri,
furnici din specii mai mici, pe care le pun la
munca in coloniile lor. Unele specii invadeaza
cuiburile speciilor mai mici si le fura ouale.
Dupa ce furnicile astfel capturate ies din oua,
ele sunt puse la munca in cadrul coloniei.
Dintre toate vietuitoarele furnica are poate cel
mai mare creier in proportie cu corpul sau.

Unele specii de furnici muc.

Muctura poate
fi dureroas i
uneori chiar
periculoas.

Greierul

tiai c
...greierele reuseste sa cante frecandusi aripile una de alta. Cu cat aerul este
mai cald cu atat numarul cri-cri-urilor
este mai mare. Puteti masura
temperatura aerului numarand cate cricri-uri auziti in 15 secunde. Adaugati 39
la acest numar si rezultatul va arata cat
de cald este aerul unei seri de vara, in
grade Farenheit.

Lcusta

Este una dintre cele mai lacome insecte, devornd zilnic o

cantitate de hrana egala cu greutatea sa; lcusta adulta
cantareste 2-3 grame, iar lungimea ei nu depaseste 50 mm.
Are aripile anterioare mai nguste, iar cele posterioare sunt
membranoase si late, fiind in repaus strnse in falduri
longitudinale, sub cele anterioare, acoperind abdomenul.
Vaneaza in timpul nopii greierii care dorm. Printre lcuste
exista unele specii care se autodevora. Insensibile la durere,
ele ncep prin a-si manca picioarele din fata, apoi partea
posterioara a corpului. Lcustele calatoare, duse de vanturile
dominante, pot zbura fara ntrerupere 2000 km, cu o viteza
de 40 km/h, ceea ce le ofer o suprafa de devastare
considerabila. Nici o alta insecta nu este att de rezistenta.

Crbuul

Carabusul este o insecta raspandita in

toata Europa, la noi populand regiunile cu
terenuri nisipoase.
Carabusii pradatori se recunosc usor dupa
corpul lor zvelt, coloratura neagra cu luciu
metalic; exemplarele tinere sunt de un
maroniu inchis.
Picioarele sunt subtiri si lungi, bune de
alergat pe sol si pe trunchiurile de copac,
fiindca aripile lor zburatoare nu sunt foarte
dezvoltate.
Lungimea corpului variaza intre 19-26 mm.
Ziua, stau ascunsi peste tot unde e
racoare, soarele putandu-le supraridica
temperatura corpului, ceea ce ar duce la
uscarea lor. Ziua dorm, noaptea la treaba.

Este adevrat ca urechelniele ne intra in

urechi, unde penetreaz timpanul si apoi
depun oua?
Fals!
Probabil ca acest mit vine de la numele
lor.
Urechelniele sunt insa insecte si nu
viermi, ele se hrnesc cu plante si alte
mici insecte.
E posibil ca de-a lungul timpului unele
urechelnie sa fi ajuns in organele
auditive ale unor persoane, dar nu mai
des dect ar face-o si alte insecte.
ntrebai-va cate persoane tii care sa fi
patit aa ceva...

Pentru o via sntoas, consumai viermi i

insecte. Nu este o glum dezgusttoare, ci
sfatul dat de nutriionitii din Costa Rica.
Specialitii susin c aceste vieti conin suficiente
proteine, pentru o diet echilibrat.
Muli consider insectele prjite i srate o gustare
ciudat, ba chiar dezgusttoare. Ei sunt contrazii de
nutriionitii din Costa Rica. Ei spun c, pe lng faptul c
sunt delicioi, viermii, lcustele i gndacii reprezint o
surs de hran ieftin i mbelugat.
n Costa Rica se desfoar Sptmna Degustrilor. Cu
aceast ocazie, tinerii biologi i specialiti ncearc s
atrag un numr ct mai mare de adepi ai unei diete
netradiionale, dar benefic pentru sntate. n lume
exist peste 1.000 de specii de insecte, care, pregtite cu
un strop de imaginaie, pot deveni adevrate delicatese.
n multe culturi, n special din Africa, America de Sud i
Asia, insectele sunt o important surs de proteine.

Exista mai mult de o mie patru sute

de specii de insecte pe care omul lear putea consuma in mod frecvent,
potrivit medicilor nutritionisti.
Specialistii in alimentatia sanatoasa si echilibrata
sustin ca cele peste o mie de acest fel de
zburatoare sunt destul de satioase. Astfel, 100 de
grame de carne de greiere contin aproximativ 121
de calorii si 5,5 de grame de grasime, fata de
21,2 de grame de grasime, cat se regasesc in
carnea de vita. Totodata, carnea de greiere mai
contine 5,4 grame de carbohidrati, 75,8
miligrame de calciu, 185,3 miligrame de fosfor si
chiar 9,5 miligrame de fier. Conform gurmanzilor,
multe dintre insectele care zburda prin iarba din
fata casei sunt, de fapt, comestibile si foarte
hranitoare. In consecinta, numarul de entomofagi,

Sfrit!!!
Mulumesc pentru
atenie!