Sunteți pe pagina 1din 20

Transfer/ contratransfer.

Notiuni elementare de
psihanaliza
Etica. Principii de etica
medicala in practica psihiatrica
aplicativa

Medicul ca pacient.
Propriul adevar despre sine insusi- doar
prin dialog cu cei din jurul sau, prin
confruntarea opiniilor tuturor acestora, intro sinteza care nu are sens decat atunci
cand se refera la aspiratii!
Rolul medicului, statutul sau face parte
dintr-o formula operationala bolnav-medicsocietate- bolnav.

Sindromul de burn-out.
Practica medicala si relatia medic-pacient
are si ea nocivitatea ei, poate contribui la
o anumita uzura psihologica a medicului.
Cu fiecare pacient intra intr-un nou mediu
structurat, in care trebuie sa-si
construiasca un loc al sau=> travaliu ce
implica consum emotional, diferit de la
medic la medic si de la caz la caz dar
constant!

Transfer- contratransfer
Fiecare noua situatie , fiecare configuratie
familiala sau conjunctura existentiala se poate
suprapune peste amintiri dureroase ale
medicului, neneutre inca, desi ele nu sunt
intotdeauna constientizate.
Efect blocant, disconfortant mai ales cand nu se
produce constientizarea cauzei reale a reactiei
medicului, ducand la situatii conflictuale cu
bolnavii, la rejectarea lor, la plictis neprofesional,
disconfort afectiv

Transfer- contratransfer
Pacientul transfera asupra terapeutului sentimente care
au fost initial incercate in relatiile cu alte persoane
importante de obicei din copilarie, cel mai adesea
parintii. Pozitiv/negativ
Terapeutul trebuie sa ramana impartial si totusi sa se
preocupe cu adevarat de cele mai intime probleme ale
pacientului sau.
Combinatie detasare- preocupare
Uneori medicul poate raspunde intr-un mod care nu
reprezinta o simpla reflectare a calitatilor pacientului, ci
un transfer asupra pacientului de idei si sentimente
legate de alte persoane din viata sa= contratransfer.
Avantaj/ dezavantaj

Michael Balint psihoterapie


A initiat grupuri de terapie cu medicii
1956 lucrarea Medicul, pacientul sau si
boala.
Balint a fost psihanalist, materialul
informatic era reprezentat de productia
verbala a grupurilor; acest material era
prelucrat, analizat conform teoriei
psihanalitice.

Psihodrama Moreno
Scenete ce reproduc momente de
consultatie sau alte interferente cu
pacientii care-I deranjeaza.
Anne Cain
A.A.

Definitia sdr. BURN-OUT

1974 Freudenberger H.J., Triada:


1.retragere, detasare emotionala;
2. relatii interumane dezumanizate;
3.sentimentul esecului profesional.
1994, KARAZMAN aplica aceasta definitie personalului medical.
Subliniaza urmatoarele notiuni: stima de sine, stress, frica de
ceilalti, calitatea vietii, neajutorare dobandita, vulnerabilitate,
autocunoastere, rolul managerului, psihoterapie.
Obstacole frecvente generatoare de secatuire, epuizare sunt
suprasolicitarea intr-o munca de rutina, compromisurile, climatul
managerial, absenta spiritului de corp, conflict, neputinta, stress
organizational,informational si social.

Metode de masurare burn-out


Maslach 1996:
-1.epuizarea este cel mai frecvent raportata,
este calitatea centrala a acestui sindrom si
manifestarea sa cea mai evidenta.
Dar nu si suficienta; determina=>2.indepartarea
emotionala si cognitiva a unei persoane fata de
munca sa, probabil cu scopul de a face fata
incarcarii, responsabilitatii de la locul respectiv
de munca.

burn-out -Maslach 1996


2.indepartarea emotionala si cognitiva a unei persoane
fata de munca sa, probabil cu scopul de a face fata
incarcarii, responsabilitatii de la locul respectiv de
munca. In cadrul muncilor ce implica relationarea
interumana, cerintele emotionale de la locul de munca
pot obosi capacitatea de implicare a unui furnizor de
servicii precum si responsivitatea acestuia la nevoile
recipientului de servicii.
Depersonalizarea este o incercare de a pune distanta
intre sine si recipientul serviciilor prin ignorarea activa a
calitatilor ce-I fac persoane unice si angajate in
actiune.cererile acestora sunt mai usor de efectuat cand
sunt considerati ca si obiecte impersonale la locul de
munca al fiecaruia.

burn-out -Maslach 1996


In afara serviciilor sociale, interumane, oamenii
utilizeaza distantarea cognitiva prin dezvoltarea
unei atitudini indiferente sau cinice cand sunt
epuizati sau descurajati.
Distantarea este o reactie imediata la epuizare
care a fost observata in studiile de burn-out prin
stransa legatura EPUIZARE-> CINISM,
DEPERSONALZARE.

burn-out Maslach 1996


3.Ineficacitatea, reducera capacitatii de
finalizare a sarcinii- relatie complexa cu
celelalte doua
=>sentimentul esecului profesional.

Informarea pacientului.
-Responsivitate si angajament
.

-Psihoeducatia
Adevar si secret profesional
Gravitatea diagnosticului
Individualizarea cazului
Minciuna alba, de buna intentie, in situatii
de urgenta:internare obligatorie in risc vital
Patologie rezultata in urma adulterului

Medicul vazut de pacienti.


-Despre prestigiul medicilor si al medicinei; psihologia
sociala a succesului medical

elemente de etica si deontologie


Intregul corp de conduite care privesc
medicul in practica profesiei sale
Unele sunt scrise, prevazute legal, altele ,
cum este juramantul lui Hipocrate
nepenalizate legal, altele cutume
obligatorii in fata confratilor, altele
oblgatorii in fata societatii.

elemente de etica si deontologie


Respectarea colegilor, onorabilitatii acestora ca
persoane si ca profesionisti, respectarea credibilitatii lor
profesionale; respectarea competentelor; trimiterea la
specialistul cu maxima competenta in boala dominanta
pe care o are bolnavul.
Ex. Cazurile de supapa sociala; neabandonarea
pacientului.
Legislatia ce reglementeaza asistenta medicala a
populatiei, functionarea retelei sanitare si raporturile
fundamentale, cu posibile consecinte juridice dintre
medic si pacient.
Medicul cetatean exemplar!

responsabilitatea medicului,
constiinta profesionala
Cine imi da mie dreptul de a dispune de un semen al
meu?
Decat viu, mutilat si mirosind a , mai bine mort.
Rolul de medic= rol social, investitura oficiala, este unul
din rolurile care in momente deosebite confera
sacralitate gestului si mintii umane=>obligatia morala de
a lupta pentru viata in orice conditii, pentru orice fiinta
umana, de unde si dreptul nostru de a transa in favoarea
vietii o situatie de maxim pericol respectand demnitatea
constiintei de sine a semenului aflat in pericol; obligatia
de a incerca tot ce este legal si moral posibil pentru a
forta opinia unui suferind spre directia a ceea ce din
punctul profesiunii noastre este mai bine, de a incerca sa
impunem solutia medicala optima vietii.

Norme juridice ale responsabilitatii


medicale
Orice act medical, inainte de a fi un fapt este o
stare atitudinala care precede decizia si implica:
O atitudine teoretica, apartenenta la o
paradigma a cunoasterii omului,
O atitudine practica, dependenta de evolutia
cunoasterii tehnice,
O atitudine moral-antropologica( sacralitatea
vietii, libertatea umana, demnitatea umana,
deontologia actului medical)
O atitudine juridica

Consimtamantul informat
Studiile de cercetare, studiile fara
beneficiu terapeutic nu sunt lipsite de
supraveghere legala.
Pasi stricti in evaluarea potentialilor
subiecti.
Lipsa timpului, numarul mare de pacienti
in asteptarea tratamentului= dificultati in
dorinta medicului de a comunica eficient
cu pacientul.

Consimtamantul informat
Primele reglementari legale declansate ca
urmare a campaniei naziste din timpul primului
si celui de-al doilea razboi mondial.
Codul de la Nurenberg, declaratia de la Helsinki,
Conventia de la Oviedo, prevederile
CIOMS(Council for International Organizations
of Medical Sciences).
WWW.bioetica.ro.