Prof.

Alina Elena Turcescu

CREATIVITATEA CA
LATURA
TRANSFORMATIVCONSTRUCTIVA A
PERSONALITATII
Intr-o acceptiune foarte larga creativitatea
constituie un fenomen general uman, forma cea
mai inalta a activitatii omenesti. Prin creativitate
se intelege capacitatea sau aptitudinea de a
realiza ceva original.
Din perspectiva ceva mai ingusta si mai
specific psihologica, creativitatea apare in 4
acceptiuni importante: ca produs; ca proces; ca
disponibilitate, potentialitate general umana, ca
o capacitate si abilitate creativa; ca dimensiune
complexa de personalitate.

Teorii privind creativitatea

Teoria asociationista,elaborata de
Nednik(1962),care considera creativitatea un
proces de organizare si transformare a unor
elemente asociative in combinatii noi,pe baza
gandirii;
Teoria gestaltista(configurationista)defineste
creativitatea ca produs al imaginatiei(nu al
gandirii logice),cu ajutorul careia sesizam
brusc lacunele din configuratia
intregului,completandu-le;
Teoria transferului il are ca reprezentant pe
J.Guilford.El concepe creativitatea ca o etapa
a invatarii,transferabila si in alte domenii de
activitate.

Structura creativitii
a)Creativitatea ca produs :
- noutatea si originalitatea lui
- relevana (valoarea, utilitatea sociala, si aplicabilitatea vasta)
Acestea acopera cinci niveluri ierarhice:
-nivelul expresiv ,care vizeaza comportamentul unei persoane cu
anumite caracteristici creative demonstrata in termeni de
spontaneitate;
-nivelul productiv ,care vizeaza realizarea unor produse,care
exprima originalitatea individului;
-niveluyl inovator ,care vizeaza elaborarea unor produse noi si
originale in plan teoretic si aplicativ ,care asigura
restructurarea obiectelor,fenomenelor studiate in cadrul
unui anumit domeniu;
-nivelul inventiv,,care vizeaza reordonarea insusirilor specifice
obiectelor,fenomenelor,studiate anterior,in vederea
transformarii calitative a acestora la o limita situata practic
intre originalitatea individuala si cea sociala;
-nivelul emergent,care vizeaza realizarea unor produse creativ
superioare,care restructureaza nu numai domeniul de
activitate ci si evolutia societatii.

b)Creativitatea ca proces :
- G. Wallas, E.D. Hutchinson, R. Thomson
stabilesc 4 etape ale procesul creator:
- pregatirea, incubatia, iluminarea, verificarea
c)Creativitatea ca potentialitate general umana :
- Exist oameni necreativi?
d)Creativitatea ca dimensiune complexa a
personalitatii :

Creativitatea integreaza in sine intreaga

personalitate si activitate psihica a individului
iar la randul ei, se subsumeaza si integreaza
organic in structurile de personalitate devenind
astfel una dintre dimensiunile cele mai
complexe ale personalitatii. Dupa Guilford
personalitatea creatoare se distinge prin: fluiditate,
flexibilitate, originalitate , elaborare, sensibilitate
fata de probleme, capacitate de redefinire.

Functiile creativitatii

Functia sociala determina modul de realizare a

produsului creator;
Functia psihologica determina modul de
realizare a procesului creator,angajand toate
resursele existente la nivelul sistemului psihic
uman,cu unele accente evidente care vizeaza
inteligenta, gandirea,imaginatia,aptitudini
speciale,atitudinile;
Functia pedagogica determina modul de
comportare a personalitatii creatoare angajata
in proiectarea unor actiuni didactice,in conditii
de transformare a raporturilor subiect-obiect.

Factorii creativitatii
1)Factorii cognitivi operationali(intelectuali)

Dintre acesti factori cei mai importanti sunt imaginatia si

inteligenta,intrucat ei au functia de integrare a celorlalti factori
cognitivi ai creativitatii. Un factor deosebit de important e intuitia.O
forma superioara a imaginatiei creatoare e ingeniozitatea,finalizata in
gasirea unor solutii simple,surprinzatoare si originale.Un alt factor al
imaginatiei creatoare e originalitatea,caracterizata prin
noutate,inventivitate.
2)Factorii de personalitate

Motivatiile superioare,nivelul de aspiratie,interesele

personale,sentimentele si atitudinile,corelate cu temperamentul si
aptitudinile speciale orienteaza creativitatea marindu-I eficienta.

Factoriii caracteriali si cei afectiv-motivationali suplinesc in creatie un

coeficient de inteligenta mai scazut de 120.Atitudinia
interogativa,increderea in fortele
proprii,rabdarea,perseverenta,entuziasmul,autoexigenta,angajarea
sociala,spiritul de grup pun in valoare capacitatile creative.
3)Factorii sociali

Activitatea creatoare este stimulata de exigenta unui mediu social

economic si cultural stiintific care asigura formarea unei personalitati
creative,,permite libertatea creatiei,recunoaste si aplica valorile create.

Factori stimulatori : Nonconformismul,tenacitatea,inteligenta si

imaginatia creatoare,profunzimea campului de imagini si idei
Factori inhibitori : Ideile preconcepute,neincrederea in
sine,conformismul,teama de a nu gresi si lipsa de motivatie

Metode ale creativitii

Brainstormingul - Un principiu al brainstormingului este:
cantitatea genereaz calitatea.Conform acestui principiu,
pentru a ajunge la idei viabile i inedite este necesar o
productivitate creativ ct mai mare. (Osborne, 1959).
Sinectica - a fost creat de psihologul american W.J.J. Gordon
(1971). Termenul nseamn a pune mpreun elemente
diferite i aparent irelevante. Aceast metod presupune
utilizarea metaforelor i a analogiilor. Sinectica se bazeaz
pe dou mecanisme principale:
1) a face straniul (neobinuitul, ciudatul) familiar i
2) transformarea familiarului n straniu.
Se pornete de la ideea c noul, adic problema pus n
discuie, s dobndeasc un caracter familiar, cunoscut,
participanii s se obinuiasc cu tema respectiv i s
nlture incertitudinile. De asemenea, de la ideea c exist
probleme n care avem dificulti, teama pentru c suntem
prea familiari cu ele. n acest caz, intr n funciune
mecanismul invers: a face familiarul (obinuitul) nefamiliar
(neobinuit). Att n legtur cu primul mecanism, ct i cu al
doilea se folosesc metaforele i analogiile. Grupul de
sinectic este format din cinci-apte participani de diferite
profesiuni.

Metode ale creativitii

Metoda oracolului Delphi - Obiectivul este de explorare a ideilor creative
sau producerea de informaii adecvate pentru procesul de luare a
deciziilor. Se bazeaz pe un proces structurat de colectare i de
distilare a cunotinelor de la un grup de experi, printr-o serie de
chestionare. A fost utilizata pe scar larg pentru a genera
previziuni n tehnologie, educaie, precum i alte domenii.
Discutia panel - Termenul panel inseamna in engleza ,,jurati. Discutia
propriu-zisa se desfasoara intr-un grup restrans (,,juratii), ce e
format din persoane competente in domeniul respectiv. Ceilalti
pot fi zeci de persoane- asculta in tacere ceea ce se discuta.
Acestia pot interveni prin biletele transmise ,,juratilor. Uneori
biletelele sunt de hartie colorata: cele albasre contin intrebari,
cele albe-sugestii, cele rosii- pareri personale. Mesajele sunt
primite de unul din membrii participanti la dezbatere, care
introduce in discutie continutul unui biletel atunci cand se iveste
un moment prielnic (i se spune ,,injectorul de mesaje ). Discutia
e condusa de un ,,animator. La urma, persoanele din sala pot
interveni si in mod direct, prin viu grai. In incheiere, animatorul
face o sinteza si trage concluzii.
Discutiile panel sunt organizate aprope zilnic de posturile de
televiziune.

Metode ale creativitii

Metoda 6-3-5 - Este vorba de impartirea unui adunari in grupuri
de 6 persoane, in care fiecare propune trei idei intr-un
timp de maxim 5 minute. Primul grup discuta problema si,
pe o fisa, sint trecute trei idei, fiecare fiind capul unei
coloane ce se va completa de catre celelalte grupuri.
Dupa 5 minute, fisa este trecuta unui alt grup care adauga
alte trei idei in coloane sub celelalte s.a.m.d. pana ce
fiecare fisa trece pe la toate grupurile. Conducatorul
strange foile, le citeste in fata tuturor si se discuta pentru a
se hotari care din propuneri sa fie insusita.
Philips 6-6 - Este tot o metoda menita sa consulte un numar
mare de persoane. Aceasta multime se grupeaza in cate 6
persoane, urmand a discuta problema timp de 6 minute.
Mai intai, animatorul explica metoda si avantajul ei, apoi
expune problema. Se urmareste ca grupurile sa fie cat
mai eterogene. Fiecare isi alege un coordonator si se
discuta timp de 6 minute. La urma, fiecare grup isi anunta
parerea. Urmeza o discutie generala - dupa care se trage
concluzia. In felul acesta, intr-un timp scurt, se consulta
opinia multora.