Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
secretiei
gastrice
Constantin George-Adrian
Secretia gastrica
Sucul gastric este secretat de glandele
Reglarea nervoasa
scurte.
Reflexele lungi sunt initiate de stimularea chemo- si
mecano-receptorilor (stimulati de distensia
stomacului) prin prezenta alimentelor in stomac.
Aceste reflexe sunt vago-vagale (caile aferente si
eferente sunt reprezentate de fibre ale nervului vag).
Ele stimuleaza secretia gastrica in mod direct (prin
actiunea vagala a celulelor parietale, avand ca
mediator Ach) si indirect, impreuna cu gastrina, prin
actiunea asupra celulelor ECL, care secreta histamina
ce stimuleaza celulele parietale.
indirect.
Sunt initiate de prezenta alimentelor in stomac
care stimuleaza chemo- si mecano-receptorii.
Acesti receptori transmit impulsuri catre neuroni
efectori, prin neuroni senzitivi din plexul submucos
Meissner. Efectorii sunt reprezentati de celule G de
la nivelul antrului piloric, mediatorul de la acest
nivel fiin bombezina. Acestia au ca raspuns
eliberarea gastrinei in circulatie, ajungand in final
la celulele parietale, stimuland secretia gastrica.
Reglarea umorala
Histamina
decarboxilarea histidinei.
Are ca actiuni cresterea volumului sucului
gastric, debitul de pepsinasi factor intrinsec si
secretia acida.
Gastrina
Gastrina este un hormon peptidic, eliberat de
Somastatina
Somatostatina este un hormon secretat de
Ach.
ACh, eliberat de fibre din nervul vag, se leaga
de receptorii M3, inhiband astfel eliberarea de
somatostatina, rezultatul fiind cresterea
secretiei gastrice.
Actiunile stimulatorilor si
inhibitorilor asupra celulei parietale
Faza cefalica
Mirosul, vazul, gandul si ingerarea alimentelor sunt stimuli care
Faza gastrica
Patrunderea alimentelor in stomac declanseaza doua feluri de
raspunsuri.
In primul rand, distensia stomacului determina reflexe vago-vagale
si ale sistemului nervos enteric, care elibereaza ACh si stimuleaza
secretia gastrica de catre celulele parietale.
In al doilea rand, prezenta peptidelor si aminoacizilor stimuleaza
celulele G sa secrete gastrina. Secretia acida si activarea
pepsinogenului sunt legate intr-un mecanism de feed-back pozitiv
(aciditatea activeaza pepsinogenul care se transforma in pepsina,
iar pepsina digera proteinele, transformandu-le in peptide, care
activeaza celulele G, crescand astfel secretia gastrica).
Scaderea secretiei gastrice in aceasta faza se datoreaza stimularii
celulelor D de catre aciditatea gastrica. Acestea elibereaza
somatostatina care actioneaza asupra celulelor G, ECL si parietale,
inhibandu-le activitatea.
Faza intestinala
Prezenta aminoacizilor si a peptidelor in duoden stimuleaza
Bibliografie:
Medical Physiology, Boron and Boulpaep.
Fiziologie, manual sub redactia Conf. Univ. Dr. Ioana
Anca Badarau
http://www.ymed.ro/fazele-reglarii-secretiei-gastrice /
https://ro.wikipedia.org/wiki/Somatostatin%C4%83
https://en.wikipedia.org/wiki/Gastrin
https://ro.wikipedia.org/wiki/Histamin%C4%83
https://
en.wikipedia.org/wiki/Cholecystokinin_receptor
https://en.wikipedia.org/wiki/Delta_cell