Sunteți pe pagina 1din 29

Reglarea

secretiei
gastrice
Constantin George-Adrian

Secretia gastrica
Sucul gastric este secretat de glandele

gastrice (oxintice si pilorice).


Este un lichid incolor, acid (cu pH=1-1,5),
secretat in cantitate de 1,5 L in decursul a 24
h.
Secretia acestuia creste in perioadele
digestive si scade in perioadele interdigestive
si in somn.

Ingerarea alimentelor initiaza raspunsuri

neuronale si umorale (endocrine si paracrine),


care au ca scop cresterea secretiei gastrice.
Reglarea nervoasa implica o actiune directa
asupra celulelor parietale, si o actiune
indirecta, prin celulele G si ECL.
Reglarea umorala implica activitatea
gastrinei si histaminei, care stimuleaza
secretia gastrica, si cea a somatostatinei, care
inhiba secretia gastrica.

Reglarea nervoasa

Reglarea nervoasa se realizeaza prin reflexe lungi si

scurte.
Reflexele lungi sunt initiate de stimularea chemo- si
mecano-receptorilor (stimulati de distensia
stomacului) prin prezenta alimentelor in stomac.
Aceste reflexe sunt vago-vagale (caile aferente si
eferente sunt reprezentate de fibre ale nervului vag).
Ele stimuleaza secretia gastrica in mod direct (prin
actiunea vagala a celulelor parietale, avand ca
mediator Ach) si indirect, impreuna cu gastrina, prin
actiunea asupra celulelor ECL, care secreta histamina
ce stimuleaza celulele parietale.

Reflexele scurte cresc secretia gastrica in mod

indirect.
Sunt initiate de prezenta alimentelor in stomac
care stimuleaza chemo- si mecano-receptorii.
Acesti receptori transmit impulsuri catre neuroni
efectori, prin neuroni senzitivi din plexul submucos
Meissner. Efectorii sunt reprezentati de celule G de
la nivelul antrului piloric, mediatorul de la acest
nivel fiin bombezina. Acestia au ca raspuns
eliberarea gastrinei in circulatie, ajungand in final
la celulele parietale, stimuland secretia gastrica.

Reglarea umorala

Histamina

Histamina este o amina biogena formata prin

decarboxilarea histidinei.
Are ca actiuni cresterea volumului sucului
gastric, debitul de pepsinasi factor intrinsec si
secretia acida.

Histamina este secretata de catre celule ECL

(enterochromaffin-like), stimulate prin mecanisme nervoase si


umorale.
Mecanismul nervos se realizeaza prin actiune vagala. Fibre
din nervul vag elibereaza Ach, care se leaga de recoptori M3
de pe membrana celulelor ECL, stimuland celulele sa elibereze
histamina, care va actiona asupra celulelor parietale.
Mecanismul umoral se realizeaza prin actiunea gastrinei.
Gastrina, eliberata de celulele G, ajunge in circulatie si apoi se
leaga de receptori CCKB(cholecystokinin B) de pe membrana
celulelor ECL, astfel eliberandu-se histamina care va creste
secretia gastrica prin actiunea ei asupra celulelor parietale.

Scaderea secretiei de histamina se realizeaza

prin mecanism umoral, prin somastatina.


Somatostatina este eliberata de celulele D, in
urma cresterii aciditatii sucului gastric. Dupa
ce este eliberata, e actioneaza paracrin, prin
legarea acesteia de receptorul de pe
membrana celulelor ECL, inhibandu-le secretia
de histamina.

Gastrina
Gastrina este un hormon peptidic, eliberat de

celulele G din antrul piloric si duoden.


Are ca roluri cresterea de HCL si pepsina,
stimularea secretiei enzimatice pancreatice si
este un stimulator al musculaturii digestive.
Ea exista sub 3 forme:
-big gastrin (G34), cu 34 aminoacizi
-little gastrin (G17), cu 17 aminoacizi
-mini gastrin (G14), cu 14 aminoacizi

Celulele G antrale au microvililor pe suprafaa membranei lor

apicale i sunt denumite ca celule endocrine de tip OpenType.


Prin eliberarea de GRP (Gastrin-Releasing Peptide) de fibre ale
nevului vag si in prezenta peptidelor, aminoacizilor, ionilor de
Ca2+ si cresterea pH-ului antral, celulele G sunt stimulate sa
elibereze gastrina.
Odata eliberata, gastrina ajunge in circulatie, si va stimula
secretia celulelor parietale si eliberarea histaminei de catre
celulele ECL, prin legarea acesteia de receptori CCK B de pe
membrana acelor celule.
Gastrina mai actioneaza si paracrin, prin legarea de receptori
CCKB de pe membrana celulelor D din antrul piloric, activand
celulele D care elibereaza somatostatina, cu rol inhibitor al
activitatii celulelor G, ECL si parietale.

Somastatina
Somatostatina este un hormon secretat de

celule prezente in pancreas si de celule D


din stomac si intestin.
Ea are 2 forme active, rezultate prin clivarea
pre-proteinei: una cu 14 aminoacizi i una cu
28 de aminoacizi.
Este principalul mecanism de inhibitie a
secretiei gastrice.

Aciditatea crescuta in stomac, impreuna cu

gastrina, activeaza celulele D, care elibereaza


somatostatina.
Ea va intra in circulatie, urmand sa inhibe
celulele parietale, scazand astfel in mod direct
secretia gastrica.
Somatostatina scade in mod indirect secretia
gastrica, prin inactivare celulelor ECL,
inhiband eliberarea de histamina, fapt ce duce
la scaderea secretiei gastrice.

Membrana celulelor D are receptori M3 pentru

Ach.
ACh, eliberat de fibre din nervul vag, se leaga
de receptorii M3, inhiband astfel eliberarea de
somatostatina, rezultatul fiind cresterea
secretiei gastrice.

Alti inhibitori ai secretiei gastrice


Prezenta lipidelor, acizilor, a solutiilor

hiperosmotice si hipertonicitatea reprezinta


stimuli pentru mecanisme inhibitoare.
Aceste mecanisme folosesc hormoni enterici
(enterogastroni) si prostaglandine.
Enterogastronii sunt colecistokinina (CCK),
secretina, peptidul YY, peptidul vasoactiv
intestinal (VIP), peptidul inhibitor gastric (GIP)
si neurotensina.

Prezenta solutiilor acide in duoden favorizeaza

eliberarea secretinei, de catre celulele S


duodenale.
Secretina apoi reduce secretia gastrica prin 3
mecanisme:
-inhiba eliberarea de gastrina
-stimuleaza eliberarea de somatostatina
-inhiba activitatea celulelor parietale.
Acidul din bulbul duodenal stimuleaza
eliberarea de bulbogastron, un hormon
asemanator secretinei.

Prezenta acizilor grasi in lumenul intestinal

determina celulele enteroendocrine sa


elibereze GIP si CCK. GIP reducerea secretiei
gastrice in mod direct, inhiband secretia
celulelor parietale, si in mod indirect, inhiband
eliberarea de gastrina.
CCK participa la scaderea secretiei gastrice
prin actiunea directa asupra celulelor
parietale.
De asemenea, prezenta solutiilor
hiperosmotice in duoden stimuleaza
eliberarea unui hormon, neidentificat, care

Actiunile stimulatorilor si
inhibitorilor asupra celulei parietale

ACh se leaga de receptorul M3 de pe membrana

bazolaterala a celulei parietale. Acest receptor se


leaga de proteina Gq si activeaza fosfolipaza C
(PLC), care transforma fosfatidilinozitol 4,5 bifosfat
(PIP2) in inozitol 1,4,5 trifosfat (IP3) si diacil glicerol
(DAG). IP3 determina eliberarea de Ca2+ din
rezervele celulare, care intra apoi in fosforilarea
proteinelor prin proteinkinaza calmoludin
dependenta (CaMK). DAG activeaza PKC, care si ea
la randul ei intra in fosforilarea proteinelor.
ACh deasemenea activeaza pompa de Ca 2+ .

Gastrina se leaga de receptorul CCKB, care are

afinitate pentru gastrina, cat si pentru CCK,


urmand ca apoi sa ia calea proceselor
determinate de receptorul M3.
Histamina se leaga de receptorul H2, care se
leaga de proteina Gs si activeaza adeililciclaza
(AC), crescand cantitatea de AMPc. Din
cresterea cantitatii de AMPc, se stimuleaza
activarea proteinkinazei A (PKA), care va intra
si ea in fosforilarea proteinelor.
Fosforilarea proteinelor activeaza celula si
membrana celulara, crescand astfel secretia

Fazele secretiei gastrice


Secretia gastrica are 3 faze:

-faza cefalica, in care predomina reflexe


nervoase
-faza gastrica
-faza intestinala

Faza cefalica
Mirosul, vazul, gandul si ingerarea alimentelor sunt stimuli care

initiaza faza cefalica.


Acesti stimuli activeaza nucleul dorsal al vagului din bulb, care
trimite diverse raspunsuri:
1. Fibrele post-ganglionare vagale elibereaza ACh, care
stimuleaza secretia celulelor parietale.
2. Fibrele post-ganglionare vagale elibereaza ACh, care
stimuleaza eliberarea de histamina de catre celulele ECL,
aceasta stimuland celulele parietale.
3. Fibrele post-ganglionare vagale elibereaza GRP, care
stimuleaza celulele G sa elibereze gastrina.
4. Fibrele post-ganglionare vagale elibereaza ACh, care inhiba
eliberarea somatostatinei de catre celulele D, care nu mai
inhiba secretia gastrica.

Faza gastrica
Patrunderea alimentelor in stomac declanseaza doua feluri de

raspunsuri.
In primul rand, distensia stomacului determina reflexe vago-vagale
si ale sistemului nervos enteric, care elibereaza ACh si stimuleaza
secretia gastrica de catre celulele parietale.
In al doilea rand, prezenta peptidelor si aminoacizilor stimuleaza
celulele G sa secrete gastrina. Secretia acida si activarea
pepsinogenului sunt legate intr-un mecanism de feed-back pozitiv
(aciditatea activeaza pepsinogenul care se transforma in pepsina,
iar pepsina digera proteinele, transformandu-le in peptide, care
activeaza celulele G, crescand astfel secretia gastrica).
Scaderea secretiei gastrice in aceasta faza se datoreaza stimularii
celulelor D de catre aciditatea gastrica. Acestea elibereaza
somatostatina care actioneaza asupra celulelor G, ECL si parietale,
inhibandu-le activitatea.

Faza intestinala
Prezenta aminoacizilor si a peptidelor in duoden stimuleaza

secretia gastrica prin 3 mecanisme.


In primul mecanism, peptidele stimuleaza celulele G
intestinale, care secreta gastrina, asa cum peptidele
stimuleaza celulele G antrale.
In al doilea mecanism, peptidele stimuleaza niste celule
endocrine necunoscute, care elibereaza un hormon cunoscut
drept entero-oxintina, care stimuleaza celulele parietale.
In al treilea mecanism, aminoacizii absorbiti stimuleaza
secretia gastica. In acest mecanism, semnalul e deviat printrun sunt portocaval. Acest sunt deviaza sangele portal in jurul
ficatului, in intoarcerea acestuia la inima. Din aceasta cauza,
doar o parte din semnalul de la intestin isi atinge tinta, si
anume corpul stomacului.

Bibliografie:
Medical Physiology, Boron and Boulpaep.
Fiziologie, manual sub redactia Conf. Univ. Dr. Ioana

Anca Badarau
http://www.ymed.ro/fazele-reglarii-secretiei-gastrice /
https://ro.wikipedia.org/wiki/Somatostatin%C4%83
https://en.wikipedia.org/wiki/Gastrin
https://ro.wikipedia.org/wiki/Histamin%C4%83
https://
en.wikipedia.org/wiki/Cholecystokinin_receptor
https://en.wikipedia.org/wiki/Delta_cell

S-ar putea să vă placă și