Mastocitoza o boala genetica rara

Petrescu Diana Claudia AMG IP

Introducere
Matocitozele grup heterogen de boli
caracterizate prin prezenta de mastocite
(MC) anormale in diferite organe sau
tesuturi: pielea, maduva osoasa, tubul
digestiv, oasele si altele
Boala rara, oncologica, hematologica
Incidenta: 3 la 125.000 oameni
In Romania: 61 bolnavi, dintre care 35 copii

Introducere
Mastocitele - celule care, dpdv funcional, joac un rol esenial
n inflamaie, fiind principalele celule efectoare n reaciile
alergice incluznd anafilaxia
Anafilaxia tipul cel mai sever de reactie alergica. Este o
urgenta medicala. Cauze:
degranularea masiva si neasteptata a mastocitelor cu
eliberare de histamina
Mastocitele sunt stimulate pentru a produce leucotrince
(cauza reactei tardive)
Degranuarea poate fi mediata prin atasarea unor legaturi
incrucisate a IgE (alergen de pe suprafata) sau direct cu
mastocitele degranulate IgE independent. Mecanismul
este dependent de calciu.

Patogeneza
Existena de mutaii somatice, activatoare la nivelul moleculei
c-kit

Protooncogena c-kit - codifica un receptor tirozinkinazic

pentru factorul de crestere al celulei stem
Mutatia are loc in codonul 816, unde valina este inlocuita cu
aspartat o activare independenta de ligand a receptorului
c-kit activarea proliferarii necontrolate si rezistenta la
apoptoza a celulelor mastocitare din piele sau a celor
circulante in sange sau prezente in diverse tesuturi si organ

Anomaliile 3,6,7 dau expresii aberante pe suprafata

mastocitului a receptorului pentru interleukina (2,50) si pentru
c-kit (CD117)

Clasificarea mastocitozelor
Conform OMS
1. Mastocitoza cutanata : Manifestarile clinice
si infiltrarea cu mastocite sunt limitate strict
la piele, neexistand afectare sistemica
Urticaria pigmentoasa
Mastocitoza cutanata difuza
Mastocitom cutanat

Clasificarea mastocitozelor
2. Mastocitoza sistemica: mastocitele patologice
infiltreaza cel putin un organ extracutanat, cu
sau fara afectare cutanata concomitenta . Cel
mai frecvent afectate sunt maduva osoasa,
ficatul, splina, ganglionii limfatici,tractul digestiv,
mai rar plamanul si glandele endocrine

Mastocitoza sistemica indolenta

Mastocitoza asociat cu o boal de linie clonal
hematologic non-mastocitar
Mastocitoza sistemica agresiva
Leucemie cu mastocite

Clasificarea mastocitozelor
3. Sarcomul cu mastocite:
Tumor mastocitar unifocal. Aspect de
proliferare distructiv. Citologie cu grad nalt.

4. Mastocitom extracutanat:
Tumor mastocitar unifocal. Fr leziuni
cutanate. Aspect de proliferare nondistructiv.
Citologie cu grad mic.

Tablou clinic

Pielea este organul afectat cu cea mai mare frecven, practic n

100% din formele pediatrice i n aproximativ 85% din mastocitoze
la adult.
Simptome frecvente la adulti: pruritul, eritemul cutanat (flushing)
localizat sau generalizat, urticarie cu/fr angioedem, durere
abdominal, simptome neuropsihiatrice (dureri de cap, probleme de
concentrare a atentei, irtabilitate, depresie), anafilaxie cu risc vital,
simptome constituionale (scaderea in greutate), simptome date de
afectarea
osoas,
sindromul
de
malabsorbtie,
tulburari
gastrointestinale( ulcer peptic, manifestari tip colon iritabil, cu
preponderenta diareei, anorexie).
Mastocitozele pediatrice se caracterizeaz prin prezena unui numr
crescut de mastocite dermice i simptomele apar din cauza
eliberrii locale sau sistemice de mediatori de ctre mastocit.

Aspecte clinice
Sindromul de degranulare (eliberarea de mediatori din
mastocite) se manifesta prin flush, rash, cefalee, voma,
mialgii, artralgii, dureri abdominale, diaree, febra si pot
ajunge pina la manifestari grave, amenintatoare de viata,
cum ar fi: hipotensiunea arterial, angioedemul, socul
anafilactic.
Cauze ale degranularii mastocitare sunt : caldura sau
frigul excesiv, variatiile de temperatura, stress-ul
emotional, infectiile , muscaturile de insecte sau serpi,
tractionarea tesuturilor, manevre exploratorii sau
interventionale, frecarea pielii, alimente si medicamente
din cele mai diverse clase (Aspirina si antiinflamatoarele,
antipireticele uzuale, anestezice locale sau generale, etc).

Criterii de diagnostic

Criteriile OMS de diagnostic a mastocitozei sistemice presupun

asocierea unui criteriu major si a unui criteriu minor sau asocierea
obligatorie a 3 criterii minore.
Criteriul major de diagnostic pentru mastocitoza sistemic:
Infiltrate multifocale dense de mastocite n mduva osoas i/sau n alte
organe extracutanate (> 15 mastocite n agregat).

Criteriile minore de diagnostic pentru mastocitoza sistemic:

Mastocite cu anomalii morfologice n mduva osoas sau n alte
organe extracutanate (> 25%);
Mutatia c-kit D816V detectata extracutanat, in sange sau maduva
osoasa;
Mastocite n snge, mduva osoas sau n alte organe extracutanate ce
exprim CD25 i/sau CD2;
Cantitate total de triptaz din ser > 20 ng/ml persistent (fr
aplicabilitate la pacienii cu o boal hematologic mieloid asociat).

Tratament

Obiectivele principale ale tratamentului mastocitozei sistemice sunt

imbunatatirea calitatii vietii si reducerea simptomelor .
Profilaxia degranularii mastocitare
administrarea continua a inhibitorilor H1(cetirizine, loratadina,
difenhidramina, hidroxizinul) si H2 (ranitidina, cimetidina,
famotidina).
profilaxia osteoporozei se realizeaza prin administrare de
bifosfonati
administrarea stabilizatorilor de membrana mastocitara
(cromoglicat die sodiu)
Radiatii ultraviolete
Evitarea factorilor care pot declansa descarcarea de mediatori
de catre mastocit

Concluzii
Mastocitoza sistemica este o afectiune
heterogena, cu manifestari clinice diverse
si evolutie imprevizibila.
La adulti, boala este intotdeauna sistemica
La copii, sansele de vindecare la pubertate
sunt de 60%
Dificil de diagnosticat
Obligativitatea
colaborarii
in
echipe
multidisciplinare

Bibliografie

De la Hoz B, Gonzlez de Olano D, Alvarez I, Snchez L, Nez R, Snchez I, Escribano

L.Guidelines for the diagnosis, treatment and management of mastocytosis. An Sist Sanit Navar.
2008 Jan-Apr;31(1):11-32
Valent P, Horny H-P, Li CY, Longley BJ, Metcalfe DD, Parwaresch MR et al. Mastocytosis (Mast cell
disease). En: Jaffe ES, Harris NL, Stein H, Vardiman JW, eds. World Health Organization (WHO)
Classification of Tumours. Pathology & Genetics. Tumours of Haematopoietic and Lymphoid
Tissues 2001; 291-302
Snchez-Muoz L, Alvarez-Twose I, Garca-Montero AC, Teodosio C, Jara-Acevedo M, Pedreira
CE et al. Evaluation of the WHO criteria for the classification of patients with mastocytosis. Mod
Pathol. 2011 Sep;24(9):1157-68.
Escribano L, Gnzalez-Olano D, de la Hoz B, Estebn I, Snchez-Fernndez C. Mastocitosis. En:
Pelez A, Dvila I, editores. Tratado de Alergologa. Ergon Madrid, 2007: 1241-1259
Matito A, Escribano L. Utilidad del cromoglicato en el tratamiento de las mastocitosis peditricas.
An Pediatr Contin. 2010;8(4):196-200
Castells, Mariana, Dean D. Metcalfe, and Luis Escribano. Guidelines for the Diagnosis and
Treatment of Cutaneous Mastocytosis in Children. American journal of clinical dermatology; 12.4
(2011): 259270
Pardanani, A., How I treat patients with indolent and smoldering mastocytosis (rare conditions but
difficult to manage), Blood, 18 April 2013 x vol 121, nr 16, 3085-94
8. Gotlib J et al, International Working Group-Myeloproliferative Neoplasms Research and
Treatment (IWG-MRT) & European Competence Network on Mastocytosis (ECNM) consensus
response criteria in advanced systemic mastocytosis, Blood, 28 March 2013, Vol 121, Nr 13, 23932401