PARTEA I

Cursul de schimb i
piaa valutar (noiuni
introductive)

1.
INTRODUCERE N
FINANELE
INTERNAIONALE

FINANELE INTERNAIONALE
Apariia

i dezvoltarea finanelor
internaionale (FI) dezvoltarea comerului
internaional.
Finanele internaionale actuale = se afl sub
semnul GLOBALIZRII ECONOMIA
MONDIAL.
Rol

important:

GLOBALIZAREA

Liberalizarea circulaiei capitalurilor

GLOBALIZAREA

FINANCIAR
COMERCIAL

Liberalizarea comerului ntre ri.

3

GLOBALIZAREA
PRIMA

ETAP (dup 1870)

Rzboiului franco-prusac
compensaii financiare: 5 miliarde franci (flux
financiar important)
extinderea la nivel mondial a etalonului aur
pn la momentul Primului rzboi mondial
finalizarea

A DOUA ETAP
Al

doilea val anii 80.

Multe dintre rile lumii elimin barierele legate de
derularea comerului i circulaia capitalurilor.
4

Probleme ale globalizarii

financaire
financiar liberalizarea fluxurilor de
capital probleme la nivelul economiilor,
concretizate
n
TRINITATEA
IMPOSIBIL
(imposibilitatea realizrii simultane a celor trei
obiective)

Globalizarea

Curs de schimb fix

Politic monetar
independent

Contul de capital
liberalizat
5

Piaa valutar reprezint piaa unde orice moned convertibil

poate fi preschimbat n orice alt moned. Astfel c, pornind de
aici, una dintre monede este considerat moneda naional, iar
cealalt moned implicat n tranzacie este considerat
moneda strin.
Exemplu:
- pe piaa valutar romneasc, RON este moneda
naional, iar EUR este valuta.
n condiiile n care un stat adopt propria moned,
asigurndu-i i un anumit grad de convertibilitate, piaa valutar
exist.

1.1.
Cursul de schimb,
determinarea cotaiilor i
arbitrajul

1.1.Cursul de schimb,
determinarea cotaiilor i
arbitrajul
Raportul de schimb dintre dou
Definiie:

Exemplu:

monede
Preul unei monede exprimat n alt
moned
Preul unei valute stabilit n moneda
naional (Copeland) dac vorbim de
cotaia direct.

EUR/RON:
Moneda strin
(MONEDA DE BAZ)

4,3217
Moneda naional
(MONEDA COTANT)
8

EUR/RON: 4,3217

Analiznd

cotaia de mai sus, ceea ce se afl

dup virgul reprezint puncte de baz
Un punct de baz (PIP) = 0,01% sau 0,0001
IMPORTANT!!!
- Pe piaa valutar se lucreaz, de
regul, cu 4 zecimale.
- n cazul Yenului japonez cotaiile
se stabilesc cu dou zecimale.

1.1.a. Convenii internaionale i

particulariti privind cursul de
schimb
Stabilirea perechilor de cotaii are la baz standardele
internaionale:
ISO currency code 4217
Cele mai utilizate cotaii sunt recunoscute pe piaa FOREX ca
fiind the majors:
EUR/USD
USD/JPY
GBP/USD
AUD/USD
USD/CHF
USD/CAD
Unele perechi de cotaii sunt recunoscute de participanii de pe pia dup
poreclele
CABLE
(este vorba de cotaia GBP/USD comunicarea ntre Marea Britanie i SUA
realizndu-se n prim faz prin intermediul cablului de comunicaii

10

Natura cotaiei
Cursul de schimb poate fi stabilit ca fiind:

1:

numrul de uniti din moneda naional ce revin

la o unitate de valut = COTAIE DIRECT
Exemplu:

revin la 1 euro

cotaia de pe piaa romneasc stabilete ci lei

EUR/RON: 4,3217

2: numrul de uniti de valut ce revin la o unitate

din moneda naional = COTAIE INDIRECT
Exemplu: cotaia de pe pia a londonez stabilete ci
USD revin la 1 GBP
GBP/USD: 1,2845

11

Astfel c, avnd cotaiile de pe

piaa de la Frankfurt:
EUR

USD

EUR

1,29

USD

0,78

pentru un cetean german,

-EUR/USD: 1,29 reprezint cotaie
indirect
- USD/EUR: 0,78 reprezint cotaie
direct.
12

Dac analizm tabelul de mai jos,

EUR

RON

RON

(11oct.2011)

(12oct.2011)

4,3312

4,3217

putem

spune c EUR s-a depreciat, iar RON

s-a apreciat.
Grad de APRECIERE/ DEPRECIERE
moned de baz:

13

APRECIERE/DEPRECIERE vs
VALORIZARE/DEVALORIZARE
APRECIERE/DEPRECI

ERE CURSURI DE
SCHIMB FLOTANTE

Modificarea cursului de
schimb este dat de
mecanismele pieei
valutare

VALORIZARE/DEVALO

RIZARE CURSURI
DE SCHIMB FIXE

Modificarea cursului de
schimb este rezultatul
ajustrilor realizate de
autoritatea monetar.
14

Curs de cumprare/ Curs de vnzare

Din

punct de vedere al market makers:

Cursul de cumprare (BID) cursul la
care cumpr moneda de baz n
schimbul monedei cotante
Cursul de vnzare (ASK) cursul la care
vinde moneda de baz n schimbul
monedei cotante.
EUR/RON: 4,3210 4,3315
BID

ASK
15

BID-ASK SPREAD
COST

AFERENT
UNEI
TRANZACII
VALUTARE
Vorbim de BID ASK spread
Exemplu:
BCR

afieaz urmtoarele cota ii

EUR/RON: 4,2300 4,3300
- 4,2300 - cursul la care BCR cumpr EUR n
schimbul RON (BID RATE)
4,3300
cursul la care BCR vinde EUR n
schimbul RON (ASK RATE)
16

Determinarea BID-ASK SPREAD

Pornind

de la exemplul nostru, Bid-Ask

spread pe cazul BCR este:

IMPORTANT DE TIUT!
Cu ct monedele sunt mai
tranzacionate, cu att spreadul dintre
cele dou cotaii este mai mic.

17

1.1.b Cotaiile ncruciate i posibilitatea

de arbitraj
Pe

o pia valutar se tranzacioneaz mai multe

valute, astfel c, din punct de vedere al rii pe teritoriul
creia ne poziionm, se pune problema determinrii
cursului de schimb dintre monedele considerate strine.
Exemplu:
Dac se situm n Zona euro i avem cotaiile:
EUR/USD:

1,369
EUR/GBP: 0,8496
din punct de vedere al unui locuitor n Zona Euro cota ia ncruci at
(CROSS RATE) vizeaz raportul de schimb dintre USD i GBP

18

Astfel c:
pe piaa Uniunii Monetare Europene
nregistrm: GBP/USD: 1, 6113
pe piaa londonez raportul de schimb
GBP/USD este de 1,6120
Existena acestei diferene ntre cotaii
permite obinerea unui profit fr asumarea
niciunui risc. Ca urmare, vorbim de
ARBITRAJUL TRIUNGHIULAR
n slide-ul urmtor v prezint mecanismul arbitrajului
triunghiular.
19

GBP
1

Figura 1.1.

EUR

USD
2

Presupunem c dispunem de GBP: 1000.

1) se vnd 1000 GBP la cursul de GBP/USD1,6120
1612 USD.
2) 1612 USD sunt preschimbai n EUR, la cursul:
EUR/USD: 1, 369 1178 EUR
3) preschimbm EUR n GBP la cursul EUR/GBP:
0,8496 1001 GBP
20

Dup cum se poate observa, ctigul este foarte

mic; pe pia posibilitatea realizrii arbitrajului
triunghiular este rar ntlnit deoarece:
exist costuri de tranzacionare (BID-ASK
SPREAD: diferena dintre cursul de cursul de
cumprare i cel de vnzare practicate pe pia) n
exemplul nostru am fcut abstracie de existena
acestor costuri
iar pe de alt parte, n condiiile existen ei unei
astfel de diferene, chiar utilizarea arbitrajului duce
la anularea acestor diferene.
21

Cursul de schimb

(3)

In

functie de numarul de monede la care

se face raportarea:
curs

valutar determinat prin raportarea la o

singur moned
curs valutar determinat pe baza unui cos de valute
(cazul DST).

Stabilirea cursului DST (19.10.2011)

Valuta

EUR

37,4

JPY

9,4

GBP
USD

Contribuie

Curs de schimb

USD
echivalent

0,4230

EUR/USD:1,38450

0,585644

12,1000

USD/JPY:76,79000

0,157573

11,3

0,1110

GBP/USD: 1,58010

0,175391

41,9

0,6600

USD/USD: 1

0,660000

SDR/USD:

1,578608

Cursurile
Media

de schimb luate n calcul:

dintre BID-ASK la nchiderea pieei

londoneze

In functie de metoda de determinare

a cursului valutar:
curs

valutar bazat pe fixing;

curs valutar bazat pe licitatie valutara;
curs valutar deteminat prin confruntarea
cererii si a ofertei de valuta.

Stabilirea CV pe baza fixingului

Se dau urmtoarele ordine de tranzacionare:
ordine de vnzare:

la cel mai bun curs: 2 milioane USD;

la curs limitat:

USD/ROL: 360
USD/ROL: 400
USD/ROL: 425
USD/ROL: 430
USD/ROL: 450

975 mii USD;

1 200 mii USD;
2 500 mii USD;
1 000 mii USD;
500 mii USD.

ordine de cumprare:
la cel mai bun curs: 2,4 milioane USD;
la curs limitat:

USD/ROL: 360
USD/ROL: 400
USD/ROL: 430
USD/ROL: 450

1 200 mii USD;

1 400 mii USD;
920 mii USD;
500 mii USD.

Tipuri de ordine de
tranzacionare:
Tipuri:

LA

CEL MAI BUN CURS (sau la

cursul pieei)
LA CURS LIMITAT

Curs efectiv de schimb al valutei X

o

medie ponderat a cursurilor de schimb ale

monedei X n monedele Y, Z, etc.
ponderarea realizndu-se n funcie de
proporiile deinute de valutele avute n
vedere
n
tranzaciile
comerciale
internaionale ale rii monedei X. (tradeweighted exchange rate)

Exemplu:
Presupunem

c Romnia are relaii

comerciale cu:
SUA (n USD) i reprezint 35% din total
Zona Euro (n EUR) i reprezint 65% din total.

RON

s-a depreciat fa de:

EUR

cu 3%
USD cu 1,5%

Ct

a pierdut din valoare leul pe

piaa internaional?

Exemplu (continuare)
E

efectiv

= 35% (-1,5%) + 65% (-

3%)
E

-2,475%

efectiv

= -2,475%

= PIERDEREA DE
VALOARE A LEULUI PE PIAA
INTERNAIONAL

1.2.
Piaa valutar i
tranzaciile pe aceast
pia

30

Piaa valutar (FOREX) caracteristici

Reprezint:

piaa unde se pot

tranzaciona diferite
monede
O pia descentralizat

31

Este

cea mai dinamic pia din

componena pieelor financiare,
fiind considerat i cea mai mare,
dac avem n vedere volumul de
tranzacionare
volumul
zilnic
de
tranzacionare depete 4
trilioane USD).

(Conform BIS Triennial Central Bank Survey

(2010) http://www.bis.org/publ/rpfxf10t.pdf

Volumul de tranzacionare
(pe principalele tipuri de produse)
1,5

trilioane USD tranzacii spot

0,5 trilioane USD - tranzacii
forward
1,8 trilioane USD swap FX
0,043 trilioane USD currency
swap
0,207 trilioane USD opiuni i
alte produse
33

Cele

mai importante centre

financiare din punct de vedere
al tranzaciilor valutare sunt:
Londra (36,7% din volumul
mediu zilnic de tranzacionare)
New York (aproximativ 18%)
Tokyo (6,2%).

34

Cei mai importani participan i pe

piaa FOREX

35

Reprezint

cea mai lichid pia

din lume, fiind supus unor
reglementri specifice
pia OTC (participanii negociaz
direct unii cu ceilali, fr existena
unei case de compensaii sau a
unei alte instituii);
36

Este

o pia continu.

Funcioneaz

24 de ore din 24, de luni

pn vineri

la ora 1200 a meridianului zero sunt deja deschise

pieele valutare de la Frankfurt (ora 700) i Londra
(ora 900).
la ora 900 a meridianului zero sunt deja nchise
pieele de la Tokyo, Hong Kong i Singapore.
Piaa de la New York se deschide la ora 1300, iar
cea de la Chicago la ora 1400.

37

Schema de funcionare a pieei

valutare:
0
0

4
4

8
8

12
12

16
16

20
20

24
24

Sydney
Singapore
Tokyo
Frankfurt
Londra
New York

38

Participanii pe piaa valutar sunt

reprezentai de:
Bncile centrale
Bncile comerciale (care acioneaz att n nume propriu, dar
i n numele i contul clienilor)
Companiile comerciale (care deruleaz operaiuni comerciale
internaionale i, automat au nevoie de valutele necesare
tranzaciilor, spre exemplu)
Alte instituii financiare (societile de investiii etc.)
Brokerii (operatorii care deruleaz
operaiuni n numele clienilor, n
schimbul plii de ctre acetia din urm
a unui comision) i dealerii
(deruleaz tranzacii n nume propriu)

39

Cele mai tranzacionate monede

Rank

Currency

1
United States dollar
2
Euro
3
Japanese yen
4
Pound sterling
5-6
Australian dollar
5-6
Swiss franc
5-6
Canadian dollar
7
Hong Kong dollar
8
Swedish krona
9-10
New Zealand dollar
Other Currencies

ISO 4217 code

(Symbol)
USD ($)
EUR ()
JPY ()
GBP ()
AUD ($)
CHF (Fr)
CAD ($)
HKD ($)
SEK (kr)
NZD ($)

% daily share
(April 2010)
84.9%
39.1%
19.0%
12.9%
7.6%
6.4%
5.3%
2.4%
2.2%
1.6%
18.6%

40

Motivaia derulrii tranzaciilor pe

piaa valutar
ECONOMIC

- nevoia procurrii valutei necesare

derulrii activitii curente (spre exemplu, n cazul
importatorilor, procurarea valutei pentru plata mrfurilor
importate).
SPECULATIV diferenele de curs de schimb ntre
diferite instituii, ntre diferite piee la momente diferite
ale zilei permit obinerea de profituri (cu sau fr
asumare de riscuri: operaiuni speculative/ de arbitraj)
HEDGING acoperirea mpotriva riscului
TEHNIC interveniile bncii centrale pentru a susine
cursul de schimb al propriei monede.

41

Pieei FOREX i sunt specifice:

OPERAIUNILE

DE ARBITRAJ
OPERAIUNILE SPECULATIVE (dein
cea mai mare pondere n volumul
tranzaciilor)
OPERAIUNILE DE HEDGING

42

Tipuri de tranzacii ce se pot derula pe piaa FOREX

INSTRUMENTELE
INSTRUMENTELEPIETEI
PIETEI
VALUTARE
VALUTARE

TRANZACTII
TRANZACTIIVALUTARE
VALUTARE
PROPRIU-ZISE
PROPRIU-ZISE

- -VALUTE
VALUTEVERSUS
VERSUS
USD;
USD;
- -TRANZACTII
TRANZACTII
CROSS.
CROSS.

SPOT

-- -SWAP
SWAP
RANZACTI
FX
RANZACTI
FX
II
FORWAR
FORWAR
DD
DIRECTE
FORWARD
DIRECTE

PRODUSE
PRODUSEDERIVATE
DERIVATE

ARANJAMEN
ARANJAMEN
TE
TE
SINTETICE
SINTETICE
PE SCHIMB
PE SCHIMB
DE VALUTE
DE VALUTE

- FUTURES
- FUTURES
PE VALUTE
PE VALUTE

-OPTIUNI
OPTIUNI
PE
PE
VALUTE
VALUTE

43

Tranzaciile pe piaa valutar

Cele

mai simple operaiuni pe piaa valutar impun

cumprarea/ vnzarea unei monede n schimbul
altei monede.
Tranzaciile:
destinate

companiilor vizeaz piaa valutar

interbancar -WHOLESALE FOREX BUSINESS destinate persoanelor fizice RETAIL FOREX BUSINESS.
Indiferent de natura tranzaciei, aceasta impune costuri
de tranzacionare.

44

Tranzacii cu contracte futures

CONTRACTE FORWARD

CONTRACTE FUTURES

1. Contract specific pieei

valutare

Contract specific pieei de capital.

2. Contract adaptat clienilor din

punct de vedere al sumei i
scadenei.

Contract standardizat din punct de

vedere al sumei i scadenei.

3. Contract privat ntre dou

pri.

Contract standard ntre fiecare

contrapartid i Casa de
compensare.

4. Este dificil de lichidat nainte

de scaden, motiv pentru care
are i o lichiditate sczut.

Posibilitate de a negocia o poziie

de sens contrar nainte de scaden
i, deci de a lichida poziia, ceea ce
presupune un grad ridicat de
lichiditate.
45

Tranzacii cu contracte futures (2)

5. Ctigul / pierderea pe o
anumit poziie forward se
nregistreaz la scaden.

Evaluarea contractelor se
realizeaz zilnic, ctigul /
pierderea nregistrndu-se
zilnic (prin marcarea la pia
a contractelor).

6. Marja este fixat o

Marja trebuie meninut
singur dat (n ziua primei pentru a reflecta modificrile
tranzacii).
preurilor.

46

Opiunile:
Dreptul

cumpratorului, dar nu i
obligaia de a derula tranzacia, n
funcie de opiune:
PUT
CALL

47

Opiunile (2)
Elementele

ce definesc o opiune sunt:

activul

suport (n cazul nostru fiind o valut sau

un contract futures pe valute);
valoarea nominal a contractului (cantitatea de
valut aferent fiecrui tip de opiune);
scadena;
preul de exerciiu (strike price) cursul valutar
prestabilit la care se va derula tranzacia
corespunztoare opiunii;
preul contractului (reprezentat de prima)
48

OPIUNI CALL
Cti
g

Punct mort

Poziia

Prim

Pierdere

vnztorului

Curs valutar
Poziia cumprtorului
Pre de exerciiu

49

OPTIUNI PUT
Cti
g

Pret de
exercitiu

Pierdere
Punctul mort

Poziia
vnztorului

Prima

Poziia
cumprtorului

50

Evaluarea opiunilor
At the money

Valoarea timp a opiunii nregistreaz nivelul

maxim.
Preul de exerciiu = Cursul de pia

Out of the money

Valoarea intrinsec a opiunii este zero.

Pentru CALL: preul de exerciiu > cursul spot
Pentru PUT: preul de exerciiu < cursul spot

In the money

Valoarea intrinsec a opiunii este pozitiv.

Pentru CALL: preul de exerciiu < cursul spot.
Pentru PUT: preul de exerciiu > cursul spot

51

Derularea tranzaciilor cu caracter

tehnic
Presupun

intervenia bncii
centrale pe pia
Constituirea rezervelor valutare ale
rii

52

Rezervele internaionale:
Rezervele
BNR

- 32,2 mld EUR

Stocul
BNR

valutare

de aur

- 4,1 mld EUR (103,7 tone)

Rol:
echilibrarea

balanei comerciale
intervenii pe piaa valutar
garantarea bonitii economiei pe pieele internaionale

53

Rezerve valutare la nivel international

CHINA

3197 mld. USD

JAPONIA - 1137, 8 mld. USD
ZONA EURO 886, 4 mld. USD
Romnia

se situeaz pe poziia 30 (pe baza

datelor aferente lunii iunie 2011).

54

FACTORII CARE
INFLUENEAZ
CURSUL DE SCHIMB

STRUCTUR
1.
2.
3.
4.

Factori de influen
Condiiile paritii internaionale
Paritatea ratelor de dobnd
Paritatea puterilor de cumprare

1.FACTORI DE INFLUEN
1.

Cursul de schimb se modific n timp

FACTORI:
FACTORI FINANCIARI
1. Rata dobnzii
2. Restricii legate de circulaia capitalurilor
2. FACTORI ECONOMICI:
1. Inflaia
2. Nivelul PIB (ritmul de cretere al PIB)
3. Implicarea statului
1.

Factori economici
DIFERENTIALUL

DE INFLATIE:

Ce

se intampla daca inflatia din Romania creste

substantial comparativ cu zona Euro?

Creterea

inflatiei in Romania conduce la:

COMERCIAL:
Creterea

cererii romanesti pentru bunuri din zona Euro si

scaderea cererii europene pentru bunuri din Romania (ca
urmare a cresterii preturilor pe piata romaneasca)
MONETAR:
Cresterea cererii de euro de pe piata romaneasca in
defavoarea monedei nationale, ceea ce conduce la
deprecierea RON.

58

Factori economici
DIFERENTIALUL

DE VENIT

Cresterea

PIB mai rapid in Romania, decat in

Zona euro conduce la creterea veniturilor
populatiei din zona vizata cresterea veniturilor
genereaza o stimulare a consumului ceea ce va
conduce la cresterea cererii romanesti. In
conditiile in care oferta interna (pe termen scurt nu
este elastica, ca urmare nu se poate modifica),
acoperirea deficitului de oferta genereaza
majorarea importurilor cresterea cererii
romanesti de produse din zona euro.
59

Factori economici
IMPLICAREA

STATULUI

Existenta

deficitului bugetar, situatia finantelor

publice, determina statul sa devina participant
activ pe piata monetara si valutara:
Pe

piata monetara: imprumuturi pentru acoperirea

deficitelor zilnice
Pe piata valutara: preschimbarea valutei obtinuta din
imprumuturi externe
Impunerea

de restrictii in plan comercial

(bariere comerciale, modificari de accize si
taxe)
60

Factori monetari
RATA DE

DOBANDA, CREDITUL SI MASA

MONETARA
Modificarile

ratei de dobanda de pe piata determina

modificarea comportamentului investitorilor.

In

de dobanda de pe
conditiile in care rate
piata romaneasca este mult mai mare decat
cea din zona Euro, leul romanesc este mult
mai atractiv decat moneda europeana
PE

TERMEN SCURT:

Creste cererea de lei aprecierea monedei

nationale

61

Factori monetari
EVOLUTIA

RATELOR DE DOBADA la nivelul unei

economicii i EVOLUTIA MASEI MONETARE
(controlul acesteia) CERC VICIOS AL POLITICII
MONETARE:
din

INTRARI DE CAPITAL

din

punct de vedere al fluxurilor financiare:

punct de vedere al politicii monetare:

ANTICIPARI
PRIVIND
INFLATIONISTE

Luarea

CRESTEREA

PRESIUNILOR

n considerare a ratei reale a dobanzii

62

Cercul vicios al politicii monetare

Dobanzi interne mari
accentuarea
(
diferentialului
de dobanzi
)
Cresterea ratei de
dobanda
Operatiuni de
sterilizare a mesei
monetare

Presiuni inflationiste

Intrari de capital
Presiu
ne pe curs de
schimb (aprecierea
monedei national
e)
Interventii ale BC pe
piata valutara

Expansiunea bazei monetare

si a agregatelor monetare
(Cresterea M)

Alti factori
Cursul

de schimb este influentat si de alti

factori, precum:
factori

militari;
factori politici;
factori psihologici;
factori legati de situatie economica mondiala (o
criza internationala influenteaza puternic tarile in
curs de dezvoltare si, mai ales tarile cu o
economie deschisa, de talie mica Cazul
Romaniei)
64

RELAII ECONOMICE DE BAZ CE

VIZEAZ CURSUL DE SCHIMB
(CONDIIILE PARITII INTERNAIONALE)
1

5
3

UNDE:
1 reflect paritatea acoperit a ratelor de
dobnd (CIP)
2 paritatea puterilor de cumprare (PPP)
3 reflect relaia internaional a lui
Fisher
4 - eficiena pieei valutare
5 paritatea neacoperit a ratelor de
dobnd (UIP)

3. INFLUENA RATEI DOBNZII

ASUPRA CURSULUI DE SCHIMB

Cum lum decizia de realiza un plasament n RON sau

n EUR cunoscnd elementele de mai jos?!
Tabelul 1:

DEPOZI
T N
RON
DEPOZI
T N
EURO

1lun
4%

MATURITATE
3 luni
6 luni
4,25% 4,25%

1,7%

1,75%

1,95%

1 an
4,5%

2,20%

COMPARAREA A DOU
DEPOZITE IMPUNE:
DOU

INFORMAII IMPORTANTE:
CUM SE VA MODIFICA VALOAREA
DEPOZITULUI REALIZAT
cunoaterea RATEI DOBNZII
CUM SE VA MODIFICA CURSUL DE
SCHIMB determinarea rentabilitii celor dou
plasamente cu aceeai unitate de msur.
cunoaterea
GRADULUI
DE
APRECIERE/DEPRECIERE A VALUTEI.

REVENIND LA TABELUL 1:
Ratele

de dobanda practicate de o banc

comercial
pe
piaa
romneasc
(23.11.2011)
Nu putem spune (doar analiznd ratele de
dobnd) care depozit este mai avantajos.

depozitul n EUR sunt

mai puin atractive dect cele n RON.

CUM PROCEDM? (1)

5

pai:
PAS 1: utilizarea
pentru a determina
preul n lei al unui depozit de 1 EUR
EUR/RON: 4,3577 1 EUR = 4,3577
RON
PAS 2: determinarea rentabilitii
depozitului n EUR (presupunem c vrem s
realizm un plasament pe 1 an):
1 EUR ( 1+4,5%) = 1,045 EUR (suma
ncasat peste 1 an)

CUM PROCEDM? (2)

PAS 3: suma anticipat (n RON) a se obine din

plasamentul n EUR (
):
Deponentul anticipeaz o depreciere a leului, cursul
spot anticipat pentru 1 an EUR/RON: 4,5 ( 1,045 *
4,5) = 4,7025
PAS 4: Rentabilitatea % n RON a plasamentului n
EUR:
(4,7025 4,3577)/4,3577 = 7,9% anual
PAS 5: comparm cele dou plasamente:
Plasament RON: 4,5%
Plasament EUR evaluat n RON: 7,9%

GENERALIZARE:
Cotaie

EUR/RON:

Randamentul plasamentului n RON:

Randamentul plasamentului n EUR
evaluat n RON:

ALTI FACTORI DE INFLUENTA

N LUAREA DECIZIEI:
RISCUL
LICHIDITATEA

TEORIA PARITII RATELOR DE DOBND

- CONDIIE DE ECHILIBRU A PIEEI VALUTARE
-

Piaa valutar echilibrat depozitele

denominate
n
toate
valutele
tranzacionate la un moment dat pe
pia ofer aceeai rat de dobnd
exprimat cu aceeai unitate de msur.
PARITATEA
RATELOR
DE
DOBND
(Keynes)

CONDIII DE VALIDARE:
Depozitele

perfect substituibile:

acelai

risc
aceeai maturitate
IPOTEZELE TEORIEI:

Pe pia nu exist oportuniti

de arbitraj

PARITATEA RATELOR DE
DOBND:

Pornim de la piaa romneasc:

plasamentul n RON (este unul cert):
Plasamentul n EUR (este incert):

TEORIA PARITII RATELOR DE

DOBND = modificarea cursului
de schimb este dat de
diferenialul ratelor de dobnd

TEORIA PARITII RATELOR

DE DOBND:
CIP

(cazul in care investitorul se

acoper mpotriva riscului printr-o
tranzacie Forward)
UIP (investitorul este neacoperit
mpotriva riscului ca urmare a
evoluiei cursului de schimb pe pia
fa de anticiprile investitorului)

EFICIENA PIEEI VALUTARE

f = % S
adic
e
F=S

CONDIIILE PIEEI
EFICIENTE:
Existena

unui numr mare de participani

(ageni raionali) care urmresc maximizarea
profitului;
Lipsa barierelor de tranzacionare sau a
costurilor de tranzacionare
Preurile de pe pia sunt ajustate n
permanen de ageni pe baza informaiilor
noi ce ajung pe pia
Participanii de pe pia sunt neutrii la risc.

EUGENE FAMA:
Definete

eficiea
pieelor
financiare n funcie de modul n
care informaiile existente pe
pia sunt reflectate n pre:
EFICIEN

SLAB
EFICIEN SEMIFORTE
EFICIEN FORTE

NEVALIDAREA UIP:
Prezena

unor erori n ceea ce privete

anticiparea cursului de schimb;
Activele financiare nu sunt perfect
substituibile (risc diferit, grad de
lichiditate diferit);
Existena costurilor legate de
tranzaciile internaionale, precum i
interveniile statului.

3.3.
Rata inflatiei, teoria
paritatii puterilor de
cumparare si cursul
real de schimb

82

Teoria paritatii puterilor de cumparare

Indiferent

de piata pe care ne
situam, pretul aceluiasi produs,
evaluat cu aceeasi unitate de
masura este acelasi.
Autor:
GUSTAV

CASSEL (1918)

La

baza acestei teorii se afla LEGEA

PRETULUI UNIC
83

Legea pretului unic

Daca

doua bunuri, pe doua piete

diferite, sunt identice, atunci vor avea
acelasi pret (evaluat cu aceeasi
unitate de masura)

Ca

urmare, pe termen lung, cursul de

schimb tinde catre nivelul de
echilibru determinat conform relatiei
de mai sus (arbitraj).
84

Teoria PPP
Spre

deosebire de Legea pretului unic, teoria PPP

vizeaza un cos reprezentativ de produse.

TEORIA

PPP:

Reflecta

egalitatea dintr pretul in RON al cosului

de consum repreznetativ din Romania si pretul
in lei al cosului de consum din zona EUR

In

aceste conditii, puterea de cumparare a

RON este aceeasi, atat in Romania, cat si in
Zona Euro.
85

Cresterea

preturilor in Romania

scade puterea de cumparare a RON

o depreciere proportionala a
monedei nationale
scade cererea din ZE pentru bunurile
romanesti, deprecierea monedei
nationale si, deci, alinierea cursului de
schimb la nivelul determinat pe baza
PP

86

Forme ale PPP

ABSOLUTA:

Determinarea

SPPP ridica probleme, deoarece

indicii de pret:
nu

contin aceleasi informatii la nivelul celor doua

tari analizate.
difere ca modalitate de deteminare (indice cu baza
fixa, cu baza in lant)
RELATIVA:
87

Ipoteze ale teoriei:

Piete

financiare sunt perfecte:

absenta

controlului administrativ;
absenta costurilor de tranzactionare;
absenta fiscalitatii
Pietele

bunurilor sunt perfecte;

Structura consumului este identic
In conditiile in care inflatia este foarte mica in
tara cu care se face comparatia, relatia PPP
se poate aproxima ca fiind:

88

Teoria PPP
Modificarea

relativa a cursului de
schimb (la termen) este determinata
de diferentialul de inflatie dintre cele
doua tari
Ca urmare, daca inflatia in Romania
creste, comparativ cu ZE, moneda
nationala se va deprecia.

89

De ce cursul de schimb se abate de

la nivelul deteminat pe baza PPP?
Existenta

barierelor comerciale
Structurarea bunurilor in comercializabile si
necomercializabile
Practicile monopoliste si oligopoliste
(preturile fiind stabilite diferit, in fucntie de
piata)
Diferente in ceea ce priveste masurarea
indicilor de pret.
90

Cursul real de schimb

De

multe ori se aprecieaza ca evolutia cursului

nominal de schimb influenteaza competitivitatea
externa a unei tari. Elementul pe baza caruia putem
aprecia acest aspect este, insa, CURSUL REAL
DE SCHIMB.

cursul nominal de schimb ajustat cu nivelul

preturilor inregistrate in cele doua tari care se
compara.
= reflecta pretul relativ al unui cos de bunuri
91

Q versus S si competitivitatea externa

Cand

moneda nationala se depreciaza, suntem

tentati sa spunem ca exporturile cresc si
importurile scad si, ca urmare, economia
romaneasca devine mai competitiva pe piata
externa, conducand, astfel, la reducerea
deficitului de cont curent.
Afirmatia este adevarata doar pe termen scurt
(preturile aferente tranzactiilor internationale fiind
fixe).
Importurile si exporturile sunt influentate, in
realitate, de evolutia lui Q
92

Q versus S si competitivitatea externa

Competitivitatea

unei economii pe
piata externa este influentata de
modul in care evolueaza preturile pe
cele doua piete care se compara.
Deci evolutia soldului contului curent
este influentata atat de cursul nominal
de schimb, cat si de evolutia
preturilor pe cele doua piete.
93

Aprecierea reala
cursului real de schimb pretul
cosului european de bunuri este mai mic
comparativ cu cel romanesc. Bunurile
europene sunt mai ieftine decat cele
romanesti:

Scaderea

sunt stimulate importurile romanesti din

ZE
creste puterea de cumparare a leului in ZE.
creste deficitul de cont curent
94

Efectul Balassa Samuelson

Autori (1):
Bela

Balassa:

economist

maghiar (1928 1991)

doctorat in economie obtinut la Yale
University
profesor in cadrul Universitatii Johns
Hopkins

Autori (2):
Paul

Anthony Samuelson (19152009)

Nascut

in 1915 (Indiana -SUA)

Doctorat in cadrul Universitatii
Harvard (unde a avut ca profesori pe
Schumpeter, Leontief)
Din 1947 profesor la MIT

Paul Anthony Samuelson (2)

Premiul

Nobel pentru Economie

(1970) primul american care a
ctigat acest premiu

for

the scientific work through which he has

developed static and dynamic economic
theory and actively contributed to raising the
level of analysis in economic science".

Efectul Balassa- Samuelson (1)

Modelul

cunoscut sub denumirea de Efectul

Balassa- Samuelson
(sau Efectul HarrodBalassaSamuelson sau

Efectul RicardoVinerHarrod
BalassaSamuelsonPennBhagwati
(aa l considera Samuelson)

Efectul Balassa- Samuelson (2)

realizat

independent de cei doi

economisti
n 1964
alternativ la teoria paritii puterilor de
cumprare, privind modul de
determinare pe termen lung a cursului
de schimb.

Efectul Balassa- Samuelson (2)

Cursul

de schimb in tarile in curs de

dezvoltare este subevaluat (comparativ cu
cel determinat pe baza PPP)

De ce un nou model?
Pentru

a explica diferenele de
preuri ce se nregistraz pe dou
piee diferite
pentru a explica de ce nivelul
preurilor este mai mare n cazul
rilor dezvoltate dect n cazul
rilor n curs de dezvoltare

De ce un nou model?
Critica

teoria PPP
aceasta nu ine cont de structura
bunurilor i serviciilor la nivelul unei
economii i, ca urmare, nici de
variaiile diferite de preuri la nivelul
acestora

De ce un nou model? (2)

Vine

s explice i alte aspecte care vizeaz

rile n curs de dezvoltare comparativ cu
cele dezvoltate:

tendina de apreciere n termeni reali a monedelor

rilor n curs de dezvoltare ca urmare a evoluiei
preurilor T i NT
Inflaia mai ridicat n rile n curs de dezvoltare
fa de cea din rile dezvoltate

Ipotezele modelului:
Economia

unei ri este mprit n dou

sectoare:

TRADEBLES (T)
NONTRADEBLES (NT)

Preurile

n sectorul T sunt influenate de

piaa internaional (n condiiile n care
fenomenul de globalizare este tot mai
manifest), in acest sector fiind validata si
teoria PPP
Piata muncii este competitiva:

salariile din cele dou sectoare tind s se egalizeze

Explicarea diferenei de preuri dintre doua

economii cu grade diferite de dezvoltare (1)
Preurile

n sectorul T din ambele economii

care se compar (una dezvoltat ex. Zona
Euro, alta n curs de dezvoltare ex.
Romnia) sunt asemntoare

DE CE?

Productivitatea

muncii n cele dou ri este

diferit (WTD>WTCD)

Care este efectul asupra preului forei de munc n cele dou

ri?

T versus NT
In

cazul Romniei ar n curs de aderare

la UME (criterii de convergen nominal, dar
mai
ales
real):
FENOMENUL
DE
CATCHING UP

diferenialul de productivitate n domeniul T, pe

msur ce se asigur convergena, se diminueaz
intre cele doua tari ce se compara
ritmul de crestere al productivitatii muncii in domeniul
T este mai mare decat cel din zona Euro.

La nivelul Romniei, WT> WNT

CAUZE:
Competiia

internaional;
Infuzia de capital strin i
tehnologie (FDI)

Explicarea diferenei de preuri dintre doua

economii cu grade diferite de dezvoltare (2)
Pe

piaa forei de munc, indiferent de

gradul de dezvoltare, se manifest tendina
de egalizare a preului acesteia, indiferent
de sectorul economic.
Adic:
PFM(NT) PFM(T)

P bunurilor NT TD > P bunurilor NT TCD

Tendina de egalizate a salariilor

ntre cele dou sectoare este dat
de:
Investiiile

strine directe care pot duce la

creterea productivitii i n sectorul NT
Creterea nivelului de trai care conduce la
creterea cererii de produse NT
DAR W nu poate depi W , iar creterile
NT
T
salariale vor fi mai mari n sectorul T dect n
cel NT.

Tendina de egalizate a salariilor

ntre cele dou sectoare este dat
de: (2)
2

factori eseniali:
mobilitatea forei de munc:

din sectoarele cu salarii mai mici (NT) ctre cele cu

salarii mai mari (T)

puterea sindicatelor

presiuni pentru creterea salariilor ct mai aproape de

cele din sectorul T
acoperirea prin salarii a creterilor anticipate de
preuri

Explicarea diferenei de preuri dintre doua

economii cu grade diferite de dezvoltare (3)
Ca

urmare, dac:

PT (TD) PT (TCD)

PNT (TD)> PNT (TCD)

i
Atunci:
diferenele majore dintre cele dou ri din punct de
vedere al preurilor nu se vor nregistra la nivel
tradeble, ci la nivel nontradeble.

Efectele egalizrii ST SNT

Cheltuielile n sectorul NT sunt trecute pe costuri

creterea preurilor n sectorul NT (noi presiuni
inflaioniste)
Concluzie:
Cu ct diferenialul de W este mai mare ntre T
i NT cu att creterea preurilor pe segmentul
NT va fi mai mare creterea inflaiei n ara
vizat (creterea IP)
Dac IPZE < IPRO atunci se nregistreaz o
apreciere n termeni reali a monedei naionale
(conform Th. PPP)

BALANA DE PLI
Tablou

sintetic sub form contabila, care

nregistreaz
sistematic
ansamblul
fluxurilor reale, financiare i monetare
intervenite ntre rezidenii unei economii
i restul lumii, pe parcursul unui interval
de timp (de regul 1 an)
(FMI _ Manualul privind BP)

Caracteritstici:
Evideniaz

toate tranzaciile care au loc, la un

moment dat, ntre rezidenii unei ri i restul lumii.
nregistratrea operaiunilor are la baz principiul
nregistrrii n partid dubl;
Se nregistreaz dou grupe mari de tranzacii:
cu

bunuri i servicii (CONTUL CURENT);

cu active (CONTUL DE CAPITAL SI FINANCIAR).
Evindeiaz

fluxurile financiare aferente relaiilor

internaionale ale unei economii cu restul lumii.

CONTUL CURENT (1)

tranzaciile

cu bunuri i servicii ale

unei economii cu restul lumii,
veniturile i trasferurile curente
generate de operaiunile aferente
contului financiar si de capital

CONTUL CURENT (2)

Balana

comercial;
Balana veniturilor;
Balana transferurilor curente

Tranzaciile cu bunuri i servicii

Tranzaciile

cu bunuri = COMERUL

VIZIBIL
Tranzaciile cu servicii = COMERUL
INVIZIBIL

Balana veniturilor
venituri

din munc
venituri din investiii directe (profit)
venituri din investiii de portofoliu
(dividende)
venituri din alte investiii de capital
(dobnzi)

BALANA TRANSFERURILOR
CURENTE
TRANSFERURI

PUBLICE
CREDIT:

ALE ADMINISTRAIEI

Fondurile europene primite de la Bugetul

UE
DEBIT: pli ale Romniei ctre UE (contribuia
acesteia spre exemplu)
TRANSFERURI
Cea

PRIVATE

mai mare parte: transferurile celor care

lucreaz n strintate

Soldul contului curent

Cont curent
DEBIT

CREDIT

Importuri

Exporturi

Exporturi Importuri< 0
DEFICIT

Exporturi Importuri >0

EXCEDENT

Exportul net = Exporturi - Importuri

2. CONTUL DE CAPITAL I
FINANCIAR
tranzaciile

internaionale
ale
economiei vizate (n cazul nostru
Romnia) cu active financiare;
Evideniaz modificarea activelor
financiare i a datoriei rii vizate
fa de exterior.

Investiiile strine n Romnia

Investiiile

strine:

DIRECTE
DE

PORTOFOLIU

Investiia
relaie

strin direct:

investiional de durat, ntre o

entitate rezident i o entitate nerezident;
implic exercitarea de ctre investitor a unei
influene manageriale semnificative n
ntreprinderea n care a investit.

Rolul FDI pentru rile gazd:

Beneficiaz

de:

noi tehnologii,
de capital,
produse,
tehnici de organizare i de management,
ceea
ce
impulsioneaz
creterea
economic.

Rolul FDI pentru rile gazd:

Beneficii:
au

rolul de a transmite cunotine i

tehnologii ntre ri, contribuind la
realizarea convergenei ntre ri
crearea de noi locuri de munc n
sectoarele productive,
atragerea altor investiii
sporirea potenialului de export

FDI nu sunt intotdeauna benefice

n

condiii de criz mutarea

investiiilor n alte ri
Creterea FDI genereaz creterea
lichiditii din economie presiuni
inflaioniste i, n acelai timp, pe
termen scurt, apreciere a monedei
naionale apreciere n termeni reali
probleme la nivelul contului curent
(creterea importurilor)

FDI (1):
capitalul

social vrsat i rezervele ce revin unui investitor

nerezident care deine cel puin 10% din capitalul social
subscris al unei ntreprinderi rezidente
creditele dintre acest investitor sau grupul din care face
parte acesta i ntreprinderea n care a investit
profitul reinvestit de ctre nerezident.
capitalurile din companiile rezidente asupra crora
investitorul nerezident exercit o influen semnificativ pe
cale indirect :

capitalurile proprii ale asociatelor i filialelor rezidente ale

ntreprinderii rezidente n care investitorul nerezident deine cel puin
10% din capitalul social subscris.

Balanta de plati si
inregistrarile in
cadrul acesteia

128

Contabilizarea operaiunilor
aferente balanei de pli:
nregistrarea

se face n partid dubl:

Credit BP = Debit BP
Debit

Credit

A
P

A
P

ACTIVELE = CREANE
PASIVELE = DATORII

Fluxurile la nivelul
BALANTEI DE PLATI

Debit
IMPORTURI
DATORIILOR
FINANCIARE

Credit
EXPORTURI
DATORIILOR
FINANCIARE

ACTIVELOR DE

ACTIVELOR
DE REZERV

REZERV

Balana
comercial
Credit = Exporturi
Debit = Importuri

Balana
serviciilor
Credit = ncasrile Romniei
din serviciile realizate n plan
extern
Debit = plile efectuate de
Romnia ctre exterior

Balana
veniturilor
Credit = ncasri ale
rezidenilor romni din
strintate
Debit = ncasri ale
nerezidenilor n Romnia

BALANA TRANSFERURILOR
CURENTE

TRANSFERURI ALE ADMINISTRAIEI

PUBLICE

Sunt reprezentate, n cazul Romniei, de:

CREDIT: Fondurile europene primite de la Bugetul UE

Fonduri de preaderare
Fonduri structurale
Fonduri pentru agricultur i dezvoltare rural

DEBIT: pli ale Romniei ctre UE (contribuia acesteia

spre exemplu)

TRANSFERURI PRIVATE

Cea mai mare parte: transferurile celor care lucreaz

n strintate

Exportul
de bunuri
Un austriac cumpara de pe piata romaneascu un autoturism Dacia Logan,
la pretul de 5500 Euro, cursul de schimb fiind EUR/RON: 4,3. Ca urmare,
suma platita in lei este de: 23650 lei
Credit

Vnzarea unui autoturism Dacia Logan

(Contul current Export de bunuri)
Cresc activele financiare externe ale
Romaniei (Contul de capital si financiar)

Debit

23650
RON

Realizarea unui export presupune:

- scdere a activelor reale ale economiei romneti
- cretere a creanelor Romniei fa de strintate
Decontarea exportului presupune:
- scad creanele Romniei fa de strintate
- cresc activele financiare externe romneti

23650
RON

Importul de bunuri

Un student, cumpr din Germania, cu plata prin card de credit, un

laptop Toshiba, in valoare de 650 EUR, cursul EUR/RON: 4,3.
Suma echivalenta in lei este de 2795.
Credit

Cumparare laptop Toshiba (Contul current

Import de bunuri)
Plata din contul de card detinut la BRD
2795 RON
(scad activele financiare externe -Contul de
capital si financiar)
Realizarea unui import presupune:
- cretere a activelor reale ale economiei romneti
- cretere a datoriilor Romniei fa de strintate
Decontarea importului presupune:
- scad datoriile Romniei fa de strintate
- scad activele financiare externe romneti

Debit
2795 RON

Import de servicii
Plata

cazrii de ctre un student romn ca

urmare a mobilitii Erasmus:
Debit Cont curent

Credit Cont de capital i financiar

Plata cazrii n cadrul campusului

universitar strin
(import de servicii)

Scad activele financiare externe

Contul de capital i financiar

Intrrile

de capital = aport de capital strin

pe piaa romneasc (credit) i echivaleaz
cu o cretere a datoriilor Romniei fa de
exterior.
Ieirile de capital = ara vizat i pltete
datoriile fa de strintate (debit)

Contul financiar

La rndul lor, componentele contului financiar

sunt:

ACTIVE: reflect modificrile aprute n:

investiiile rezidenilor n strintate,

achiziionarea de titluri de valoare externe,
derivate financiare,
plasamente n depozite la bncile din strintate,
mprumuturi i rezerve oficiale.

PASIVE: reflect

operaiunile nerezidenilor:

investiiile nerezidenilor n Romnia,

depozitele nerezidenilor,
derivatele financiare ,
creditele i mprumuturile atrase

Credit cretere a investiiilor realizate de nerezindei n Romnia (spre

exmplu) (+) resurse n Romnia
Debit diminuare a activelor financiare deinute de nerezideni n
Romnia (o repatriere a resurselor financiare ale nerezindeilor) (-)
resurse

CONTUL DE CAPITAL I
FINANCIAR
Intrrile de capital aport de capital din
exterior (cretere a datoriilor ctre exterior) se
nregistreaz pe CREDIT
Ieirile de capital scdere a datoriilor ctre
export se nregistreaz pe DEBIT
Soldul final: Credit Debit i reflect:

(+) intrri de capital (creterea datoriilor fa de

exterior)
(-) ieiri de capital (scdere a datoriilor fa de
exterior)

Investiie de portofoliu pe piaa

extern
Un investitor romn cumpr de la Londra aciuni:
Debit
Cont de capital i financiar

Credit
Cont de capital i financiar

Cresc investiiile de portofoliu ale

romnilor n strintate

Scad activele financiare externe

Imprumuturi obinute de Romnia de

la FMI
Debit
Cont de capital i financiar

Credit
Cont de capital i financiar

Active de rezerv BNR

Credite i mprumuturi de la FMI

La finele anului:
teoretic:

Soldului CC + Soldul CCF = 0

Practic, echilibrarea se realizeaz prin
intermediul contului de Erori i omisiuni (ca
urmare
a
decalajelor
generate
de
nregistrrile n balana de pli).
practic
Soldului CC + Soldul CCF = Soldul CEO

Balanta de plati a Romaniei

(situatia neta)

DEFICITELE
GEMENE

144

Conturile naionale i balana

de pli
Structura

utilizrii venitului (PIB) la nivel

macroeconomic, pe componente de consum,
este:
Y = C + G + I + (E- X)

La

rndul su, venitul total dup impozitare,

are ca destinaie: consumul i economisirea.
Ca urmare:

Y T = C + S

T + C + S = C + G + I + (E- X)
Altfel spus:
(G - T) + (I - S) = (X - E)
Exportul net = E - X < 0 (deficit de cont curent) este dat
de:

deficitul bugetar
i de preferina pentru investiii n defavoarea
procesului de economisire.

Regimuri de curs
de schimb

14
7

2.1. REGIMURI DE CURS DE SCHIMB

Reflecta

modalitatile pe baza
carora se pot determina
cursurile valutare pe diferite
piete.

REGIMURI DE CURS DE SCHIMB

Reflecta

modul in care o tara isi

gestioneaza propria moneda prin
raportarea la alte valute, in
contextul pietei valutare.
Sunt dependente de politica
monetara a tarii.

Regimuri de curs de schimb:

de iure/ de factor
Apariia

regimurilor intermediare a
fost determinat de:
team

de flotare (caz n care cursul de

schimb este flexibil doar de iure)
teama de ancorare (cursul de schimb
este fix strict de iure)

Alegerea regimului de curs de schimb:

Curs de schimb fix

Curs de schimb flotant

AVANTAJE

riscul valutar aferent tranzaciilor internaionale i

investiiilor strine se diminueaz

autonomia politicii monetare

se poate evidenia o reducere a costurilor aferente

finanrii internaionale

neutralizeaz impactul ocurilor externe, a

ocurilor generate de economia real i impactul
inflaiei asupra competitivitii operaiunilor de
export

se poate nregistra i o reducere a ratelor de

dobnd interne fa de cele de pe piaa
internaional
meninndu-se stabilitatea n plan valutar, dar i
n plan monetar (diminuarea ratelor de doband)
se realizeaza o reducere a ratei inflaiei

DEZAVANTAJE
manifestarea unor crize financiare poate genera
costuri ridicate pentru ajustare macroeconomica,
conducnd, n final la reducerea credibilitii
autoritii monetare

lipsa unei discipline a bncii centrale

politica monetar proprie este dependent de

politica monetar aferent rii emitente a
monedei ancore

efecte
economice
destabilizatoare
speculaiilor pe piaa valutar

socurile externe genereaz presiuni puternice

asupra economiei, genernd costuri ridicate pentru
meninerea cursului de schimb

descurajarea
comerului
internaional
(comparativ cu situaia practicrii unui curs de
schimb fix)

ale

Clasificarea regimurilor de curs de

schimb
Criteriile

de clasificare:

flexibilitatea

manifestat de autoritatea monetar fa de

fluctuaiile cursului de schimb (FMI)
Fixed pegs
regimes

Dollarization
Currency Union
Currency board

Intermediate
group
(Soft pegs)

Floating
regimes
(Flexible
regimes)

Conventional
fixed peg
Horizontal Band
Crawling peg
Crawling band

Independent
float
Managed float

TIPURI
A. Regimuri bazate pe cursuri
valutare fixe (HARD PEGS
REGIMES);
B. Regimuri bazate pe cursuri
valutare flotante (FLOATING
REGIMES);
C. Regimuri intermediare
(INTERMEDIATE REGIMES)

Regimuri bazate pe cursuri valutare fixe (HARD

PEGS REGIMES)

cursul valutar ramane constant sau poate

varia in jurul unor benzi inguste de variatie,
netinand cont, insa de evolutiile celorlalte
variabile macroeconomice.
Tipuri:

regimurile valutare ce nu dispun de un emitent

de moneda distinct, individual:

regimuri valutare bazate pe moneda altui stat

(dolarizarea, spre exemplu);
uniunile monetare.

aranjamentele de forma consiliului monetar.

Regimuri valutare bazate pe moneda

altui emitent
Imposibilitatea

unei autoritati monetare de a

pune in circulatie propria moneda;
Cauze:
costurile

de emisiune,
lipsa instrumentelor care sa-i permita mentinerea
puterii de cumparare,
gradul redus de dezvoltatre al economiei

Regimuri valutare bazate pe crearea

uniunilor monetare

Elementele unei UM:

definirea unei relatii fixe intre moneda tarilor ce

au aderat la uniune si moneda centrala
(moneda uneia dintre tari sau o moneda noua);
convertibilitatea si transferabilitatea monedelor
tarilor membre intre ele;
constiuirea unor rezerve valutare comune si
gestionarea acestora la nivel central;
reglementari valutare comune aferente relatiilor
cu alte tari decat cele din cadrul uniunii.

Uniunea monetar (avantaje)

Aderarea

la o Uniune Monetar (cazul nostru UME) este

determinat de existena unor anumite avantaje:
pieele

naionale aferente rilor membre devin mai integrate

ca urmare a reducerii costurilor de acoperire mpotriva riscului
valutar;
grad ridicat de transparen a pieelor din punct de vedere al
preurilor (fiind exprimate n aceeai moned se pot face mult
mai uor comparaii ntre ri);
dac moneda UM este o moned internaional, aceasta
poate fi impus cu uurin n tranzaciile internaionale,
diminundu-se astfel riscul valutar (a se vedea cazul Euro);
rile ce aspir s adere la o UM, trebuie s se alinieze la
aceasta i din punct de vedere al ratei inflaiei (care, n cazul
UM tinde s fie redus), ceea ce va genera o cretere a
credibilitii politicii monetare.

Uniunea monetar (dezavantaje)

pierderea

autonomiei politicii monetare a bncii centrale,

precum i a celei de curs de schimb;
chiar dac n plan fiscal nu se vorbete de o decizie
centralizat, exist restricii care ngrdesc activitatea unei
ri (spre exemplu nivelul max. al datorie publice, n cazul
criteriilor de convergen la UME);
se poate nregistra i o cretere a omajului (generat de
mutarea activitii n zonele unde preul forei de munc
este mai mic) i, n acelai timp i agravarea unor
dezechilibre macroeconomice pe fondul liberei circulaii a
capitalurilor i a forei de munc.

ZONELE MONETAR OPTIME

Optimum

currency areas are groups of

regions with economies closely linked by
trade in goods and services and by factor
mobility. (Krugman, P. R. & Obstfeld, M.)
Literatura de specialitate evideniaz trei
criterii generale ce definesc o zon monetar
optim:
mobilitatea

factorilor de producie;
gradul de deschidere al economiei;
gradul de diversificare al produciei

Criterii ce trebuie ndeplinite pentru a

adera la o zon monetar optim:
Mobilitatea

factorilor de producie
Gradul de deschidere a economiei;
Gradul de diversificare a produciei
Integrarea financiar
Existena unor rate de inflaie similare
Flexibilitatea preurilor i a salariilor
Integrarea politic

CONSILIUL MONETAR
autoritatea

monetara este obligata sa asigure

mentinerea unui curs valutar fix pentru propria
moneda fata de o valuta puternica de pe piata
internationala, valuta ce devine si principalul element
de rezerva.
emisiunea monetara a propriei monede trebuie
sa fie in stransa corelatie cu nivelul rezervelor
detinute si, bineinteles cu nivelul fixat al cursului
valutar
ri ce au adoptat consiliul monetar:
Hong Kong (1983),
Argentina (1991),
Estonia (1992),
Lituania (1994), si
Bulgaria (1997)

REGIMURI VALUTARE BAZATE PE

CURSURI VALUTARE FLOTANTE
determinarea

cursului valutar are la baza

confruntarea fortelor pietei valutare:
fara

a presupune interventia autoritatilor (free

floating) sau
in conditile unei interventii a autoritatii monetare,
dar fara a impune o anumita directionare a pietei,
predeterminata. (managed free floating).

REGIMURI VALUTARE INTERMEDIARE

1)

flotarea controlata stricta a cursului

valutar;
2) ancorarea valutara (soft peg);

Ancorarea valutara (soft peg) 1

Presupune:
a)

ancorarea fixa conventionala (conventional

fixed peg), ancorarea vizand fie o valuta, fie un cos
de valute;

Ancorarea valutara (soft peg) 2

b)

crawling peg caz in care cursul valutar ancorat este

periodic ajustat fata de moneda sau monedele ancora.
Ajustarea se face cu un anumit procent (de regula de
nivel scazut), procent determiat:
fie in functie de evolutia cursului valutar pe piata
(forward / backward looking),
fie in functie de evolutia unor principale variabile
macroeconomice precum diferentialul dintre tinta de
inflatie si rata inflatiei previzionate in ceea ce priveste
relatiile cu principalii parteneri externi, diferentialul
dintre nivelul cursului valutar determinat pe piata
valutara oficiala si cea paralele (spre exemplu cea a
caselor de schimb valutar).

Ancorarea valutara (soft peg) 3

c)

banda orizontala de variatie (horizontal band) caz

in care cursul valutar este lasat sa varieze cu o marja de
cel putin 1% fata de un curs valutar oficial fixat formal
sau de fapt de autoritatea monetara.
d) crawling band Spre deosebire de banda orizontala
de variatie, care se mentine pe o perioada indelungata
de timp, in cazul acestui tip de regim valutar, se
realizeaza o ajustare periodica a cursului valutar oficial
(cel fixat) cu un anumit procent (de nivel destul de mic),
ajustare determinata de modificarile intervenite la nivelul
economiei reale, modificari ce determina presiuni asupra
cursului valutar.

2.2.
Sistemul monetar
internationale

16
7

2.2. SISTEMUL MONETAR

INTERNAIONAL

1. SISTEMUL MONETAR
INTERNATIONAL
2. FONDUL MONETAR INTERNATIONALA

CONFERINTA MONETARA INTERNATIONALA

DE LA GENOVA (ITALIA, 1922)

Dezbaterile

din cadrul acestei conferine au fost

orientate in directia adoptarii unui nou etalon,
etalonului aur-devize , ca solutie a iesirii din
criza.
Realizarea de rezerve de catre autoritati sub
forma de aur si de valute convertibile in aur

CONFERINTA MONETARA SI FINANCIARA A

NATIUNILOR UNITE (BRETTON WOODS -1944)

Participanti:

45 tari.
Conferinta a fost organizata pe 3 comisii:
I

stabilirea articolelor acordului privind constituirea

FMI Condusa de H.D. White (USA);
II stabilirea articolelor acorsului privind constituirea
BIRD- Condusa de J.M.Keynes (Marea Britanie);
III stabilirea reglementarilor in planul cooperarii
monetare internationale Condusa de Eduardo
Suarez (Mexic)
Perioada

de desfasurare 1 22 iulie 1944

Principii de funcionare ale Sistemului

Monetar Internaional

1.

ASIGURAREA STABILITATII ETALONULUI

MONETAR
2. ASIGURAREA FUNCTIONARII UNUI
REGIM VALUTAR PE CURSURI DE SCHIMB FIXE
3. STATUTUL MONEDELOR TARILOR
PARTICIPANTE DIN PUNCT DE VEDERE AL
CONVERTIBILITATII
4. CONSTITUREA REZERVELOR MONETARE
OFICIALE
5. ASIGURAREA ECHILIBRULUI EXTERN

1. ASIGURAREA STABILITATII ETALONULUI

MONETAR

acceptarea

unanim a
etalonului aur-devize, mai
precis AUR - USD

2. ASIGURAREA FUNCTIONARII UNUI REGIM

VALUTAR BAZAT PE CURSURI DE SCHIMB FIXE

determinarea

unor paritati fixe;

paritatile erau ajustabile;
erau acceptate marje de variatie fata
de USD, de +/- 1% fata de paritatea
fixa

3. STATUTUL MONEDELOR TARILOR

PARTICIPANTE DIN PUNCT DE VEDERE AL
CONVERTIBILITATII

CONVERTIBILITATEA

DOLARULUI;
CONVERTIBILITATEA CELORLALTE MONEDE;
Asigurarea statutului de convertibilitate
presupunea:
desfiinarea

restriciilor n domeniul plilor i

transferurilor internaionale;
obligaia bncii centrale emitente de a-i cumpra
propria moned deinut de o alt banc central
strin, la cererea acesteia, dac suma respectiv
provenea din operaiuni valutare curente

4. CONSTITUREA REZERVELOR MONETARE

OFICIALE

Asigurarea

convertirii sumelor

solicitate
Asigurarea

interveniilor pe pia
ale autoritilor monetare

5. ASIGURAREA ECHILIBRULUI EXTERN

Echilibrul

balantei de plati era

asigurat prin echilibrul fiecarui
cont in parte

Acordul de la Washington (Smithsonian

Agreement)

era

un acord comercial si monetar;

condamna regimul cursurilor valutare flotante,
impunand sistemul paritatilor ajustabile:
definirea

noilor paritati fixe:

devalorizarea

USD fata de aur cu 7,89%;

reevaluarea celorlalte monede puternice fata de dolar (GBP
+7,48%, FRF +8,57%, DEM si CHF +13,57%, JPY +16,88%);
restabilirea

regimului bazat pe cursuri fixe

2,25%) Tunelul valutar;

la

(+/-

nivelul FMI urmau sa se poarte discutii care sa

conduca la restructurarea sistemului monetar
international.

ABANDONAREA SISTEMULUI MONETAR DE

LA BRETTON WOODS

modificarea

oficial a statutului aurului, prin

aceasta abolindu-se fixitatea preurilor
pentru aur;
legalizarea principiului schimburilor
flotante;
transformarea parial a FMI n organism de
asisten

Legalizarea principiului schimburilor flotante

statele

membre ale FMI erau obligate s adopte

politici macroeconomice care s conduc la asigurarea
stabilitii preurilor;
referina la aur, n ceea ce privete paritatea
monetar, era eliminat, aranjamentele monetare
generale viznd fie ancorarea de DST, fie de o alt
moned;
FMI era obligat s supravegheze politicile valutare
ale rilor membre;
se impuneau aranjamente de schimb valutar stabile,
dar ajustabile;
marjele de fluctuaie erau stabilite la +/- 4,5%,
acestea putnd fi modificate n funcie de evoluiile
economice, dar mai ales de dezechilibrele fundamentale
din domeniul plilor.

2. FONDUL MONETAR
INTERNATIONAL
a

luat nastere la 29 decembrie 1945, cand 29

de tari au ratificat statutul acestuia.
FMI si-a inceput activitatea din 1 martie 1947.
Avea in vedere cooperarea monetara
internationala si asigurarea mentinerii
echilibrului extern al tarilor membre.

Formarea resurselor financiare

Membri:

187 tari;
Staff-ul: 2478 membri din 143 tari;
Resursele formate pe baza cotei de
participare: 237,953 mld DST

CONTRIBUTIA LA CONSTITUIREA
RESURSELOR FMI

25%

-aur (pn n 1979); de la

aceast dat locul aurului a fost
preluat de DST sau alte valute
forte.
75% - moneda naional

Determinarea cotei de contributie

Unde:
Y

= PIB-ul determinat in proportie de 60% pe baza cursului

nominal si 40% pe baza PPP (pe o perioad de 3 ani)
O = suma incasrilor i plilor curente pe o perioada de 5
ani
V = variabilitatea incasarilor curente i a fluxurilor nete de
capital
R = media anual a rezervelor monetare oficiale
K = factor de compresie (k= 0,95)

ROLUL CONTRIBUTIEI LA FMI

atribuirea

unui numr de voturi:

250

de voturi, indiferent de mrimea subscrierii +

cate un vot suplimentar pentru fiecare parte din
cot ce echivaleaz cu 100.000 DST.
SUA

- 371.743 voturi (16,83%)

Romnia -10.552 voturi (0,49%)
acces

la finanare (anual 100% la 300%

contributie);
alocri gratuite de DST

Atribuirea numrului de voturi

SUA

- 371743 voturi (16,77%);

Japonia
- 133378 voturi (6,02%);
Germania
- 130332 voturi (5.88%);
Franta
- 107635 voturi (4.86%);
Marea Britanie
- 107635 voturi (4.86%);
La acestea se adauga 19 grupe de decizie (16 grupe
efective si 3 tari: China, Emiratele Arabe, Federatia
Rusa)

Atribuirea numrului de voturi

Romania

nu dispune de drept individual de vot, fiind

inclusa in grupa coordonata de Olanda.
Armenia
1170
Bosnia si Hertegovina
1941
Bulgaria
6652
Croatia
3901
Cipru
1646
Georgia
1753
Israel
9532
Macedonia
939
Moldova
1482
Olanda
51874
Romania
10552
Ucraina
13970

OBIECTIVELE FMI (1)

stabilirea

si mentinerea unui sistem de schimb

monetar international bazat pe cursuri valutare
stabile si, implicit, promovarea cooperarii
monetare internationale;
asigurarea functionarii comertului international
pe fondul eliminarii oricaror restrictii;
apararea si promovarea expansiunii echilibrate
a comertului si a productiei, avand in vedere, in
acelasi timp, si asigurarea unui grad ridicat de
ocupare a fortei de munca;

OBIECTIVELE FMI (2)

finanarea

deficitelor temporare ale balanelor de pli

ale rilor membre;
coordonarea n plan guvernamental pentru adoptarea
unei politici care s conduc la echilibrarea balanelor
de pli;
acordarea de asisten tehnic n plan valutar;
acordarea de credite pentru susinerea cursurilor
valutare ale monedelor naionale;
realizarea unei supravegheri ferme a politicilor valutare
ale rilor membre;
stabilirea unui sistem multilateral de pli ntre rile
membre care s elimine, pe ct posibil, restriciile
valutare care influeneaz comerul internaional

ACTIVITATEA FONDULUI MONETAR

INTERNATIONAL

OPERATIUNI

CURENTE:

TEHNICA

TRAGERILOR;
TRANSA REZERVEI.
ASITENTA FINANCIARA

Asistena financiar propriu-zis

distincie

clar ntre natura deficitelor balanei de

pli:
din punct de vedere al perioadei de manifestare:
temporare sau durabile (reversibile sau
ireversibile);
din punct de vedere al caracterului acestora:
structurale (impun programe de ajustare)
conjuncturale (impun programe de
stabilizare).

Flexibilizare a finanrii
Finalitatea

finanrii:

ajustarea

lent a economiilor ca
urmare a ocurilor macroeconomice;
genereaz deblocarea altor finanri
externe;
poate asigura prevenirea crizelor.
Form

nou de finanare: Linia de credit

flexibil

Condiii pentru acordarea finanrii

Acordarea

finanrii echivaleaz cu acceptul

din partea beneficiarului a programului de
ajustare a politicilor economice i financiare
care s conduc la eliminarea cauzelor care
au generat dezechilibrele.
Acceptarea condiiilor echivaleaz cu
acordarea garaniei de rambursare a
creditului

Toate

condiiile sunt incluse n:

scrisoarea

de intenie;
memorandum
Pentru cazul Romaniei a se vedea:
http://www.imf.org/external/np/loi/2009/rou/090809.pdf
Condiii:
msuri prealabile (de realizat inaintea acordrii) programul de
msuri propus de ara beneficiar;
ndeplinirea criteriilor:

cantitative (ex: un anumit nivel al rezervelor internaionale, un plafon

al activelor interne nete ale BC, un plafon al mprumuturilor de stat);
structurale (pot viza ameliorarea funcionrii sistemului financiar,
reforma sistemului de securitate social...)

clauze de consultare n ceea ce privete inflaia;

evaluarea periodic a programului.

Finanarea FMI:
Faciliti

de credit:

PREFERENIALE

(Pentru ri cu venituri reduse):

Facilitatea

de Crestere Economica si Reducere a Saraciei

Facilitatea privind Socurile Externe
NEPREFERENIALE
Acorduri

stand-by;
Facilitatea Extinsa
Facilitatea de Suplimentare a Rezervelor
Facilitatea de Finantare Compensatorie
Asisten

financiar de urgen (sustine refacerea

economiilor in urma dezastrelor naturale si a conflictelor,

uneori la dobanda preferentiala)

FMI SI ROMANIA
Romania

a devenit membra FMI la 15

decembrie 1972.
Participarea Romaniei la FMI se ridica la
1.030,2 milioane DST sau 0,48% din cota
totala.
Puterea de vot a Romaniei este de 10.552
voturi sau 0,49% din total.
Romania a acceptat obligatiile prevazute in
Articolul VIII ale Statutului FMI referitor la
convertibilitatea de cont curent la 25 martie
1998.

FMI i Romnia
Tipul
Acordului

Data
Aprobarii

Data
Expirarii sau
Rezilierii

Stand-by
Stand-by
Stand-by
Stand-by
Stand-by
Stand-by
Stand-by
Stand-by
Stand-by
Stand-by
preventiv
Stand-by
Stand-by
preventiv

10/03/75
09/09/77
06/15/81
04/11/91
05/29/92
05/11/94
04/22/97
08/05/99
10/31/01
07/07/04

10/02/76
09/08/78
01/14/84
04/10/92
03/28/93
04/22/97
05/21/98
02/28/01
10/15/03
07/07/06

Suma
Aprobata
(milioane
SDR)
95.0
64.1
1,102.5
380.5
314.0
320.5
301.5
400.0
300.0
250.0

Suma Trasa
(milioane
SDR)

05/04/2009

03/15/2011

11443.0

95.0
64.1
817.5
318.1
261.7
94.3
120.6
139.75
300.0
0
(nefinalizat)*
10569**

03/31/2011

03/31/2013

3090.6

Serviciul datoriei Romniei

Pli ctre FMI 201 201
(mld. DST)
1
2
Principal
1,30
7
Dobanzi
0,28
9
TOTAL
- 1,59
6

201 2014 201

3
5
4,05 3,881 1,23
2
3
0,24 0,070 0,01
6
0
4,29 3,051 1,24
8
3

2.3.
Sistemul Monetar
European

198

SISTEMUL MONETAR EUROPEAN

1. Etapele constituirii SME

2. Uniunea Monetar
European i condiii de
aderare
3. Banca Central European

Etape
1.

Constituirea (n anii 50) a:

Comunitii

Economice a Crbunelui i Oelului

Comunitii Europene a Energiei Atomice
Comunitii Economice Europene
2.

1967 fuziunea celor 3 = Comunitatea

Ecoomic European (Tratatul de la Roma)

Tratatul de la Roma
realizarea

unei uniuni vamale prin intermediul

creia rile CEE s fie protejate de
concurena celorlali participani de pe pia;
asigurarea circulaiei libere a capitalurilor,
forei de munc;
realizarea unei politici agrare la nivelul
comunitii, care se protejeze productorii
Comunitii de restul productorilor de pe pia
ce obin produsele agricole la preuri mult mai
mici.

In plan valutar
Aparitia

arpelui valutar prin intermediul

cruia se urmreau:
evoluiile

monedelor din cadrul SME fa de

dolarul american (marja de fluctuaie fiind de +/2,25%);
marjele de fluctuaie ale monedelor din cadrul
SME ntre ele (marja de fluctuaie admis fiind de
+/- 4,5%).

Consiliul Monetar de la Bruxelles (1978)

Crearea

SME
ri participante: Frana, Germania, Belgia,
Italia, Danemarca, Olanda, Luxemburg i
Anglia
Adoptarea monedei europene ECU
Susinerea cursului valutar al propriei
monede viza intervenii directe pe pia ale
autoritii monetare emitente

Etapa I - ERM I
Elementele
ECU

aranjamentului:

moned compozit
Stabilirea mecanismului de schimb valutar (Curs
valutar fix bazat pe un curs plafon i planeu)
Crearea European Monetary Cooperation Fund
(1973) rol important n meninerea sub control a
ratelor de schimb

Structura ECU
Currency

13.03.197916.09.1984

17.09.198421.09.1989

21.09.198931.12.1998

BEF

9.64%

8.57%

8.183%

DEM

32.98%

32.08%

31.955%

DKK

3.06%

2.69%

2.653%

ESP

4.138%

FRF

19.83%

19.06%

20.316%

GBP

13.34%

14.98%

12.452%

GRD

1.31%

0.437%

IEP

1.15%

1.20%

1.086%

ITL

9.49%

9.98%

7.840%

LUF

0.322%

NLG

10.51%

10.13%

9.98%

PTE

0.695%

Raportul Delors (1988)

Consiliul

European mandateaza aanumitul Cimitet Delors pentru elaborarea

proiectului privind UME.
Aprobrarea Raportului Delors 1989
realizarea UME n 3 etape:
1.

reducerea discrepanelor dintre rile membre (la

nivelul
politicilor
macroeconomice),
eliminarea
restriciilor privind integrarea financiar, intensificarea
cooperrii monetare
2.
constituirea cadrului instituional al UME i
asigurarea convergenei economice
3. stabilirea paritilor fixe i trecerea la moneda unic

Tratatul de la Maastricht (1992)

amendamente

i adnotri pe cele trei Tratate

adoptate iniial, Comunitatea Economic
European devenind din acest moment
Comunitatea European.
prevederi referitoare la autoritile politice i
juridice;
prevedere referitoare la politica valutar
comun;
reguli speciale privind politica social.

Calendarul adoptrii EURO

1.
2.
3.
4.

1 noiembrie 31 decembrie 1993

1 ianuarie 1994 1 ianuarie 1999
1 ianuarie 1999 1 ianuarie 2002
1 ianuarie 1 iulie 2002

1. 1 noiembrie 31 decembrie 1993

Caracteristici:
stoparea

monetizrii deficitelor bugetare

eliminarea restriciilor privind circulaia capitalurilor
ntre rile membre
lrgirea cooperrii dintre bncile centrale
libera utilizare a ECU
Eveniment:
Intrarea

n vigoare a Tratatului de la Maastricht

2. 1 ianuarie 1994 1 ianuarie 1999

Crearea

Institutului Monetar European

(predecesorul BCE)
Austria, Finlanda si Suedia devin membre
UE
Rol:

asigurarea trecerii la moneda unic - Euro

Eveniment:

Selecia rilor ce au fost incluse

in Zona Euro: Austria, Belgia, Frana,
Finlanda, Germania, Italia, Irlanda,
Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania

Stabilirea denumirii monedei europene

Consiliului

European de la Madrid (1995)

Propuneri:
ducat,

ecu, florin, franc

sau cea de utilizare a euro ca prefix la valute
existente (de exemplu euromarca)
Decizie:

simplu EURO

3. 1 ianuarie 1999 1 ianuarie 2002

Constituirea

Zonei Euro i adoptarea

monedei unice EURO
ECB ia locul Institutului Monetar European
Eveniment: din 4 ianuarie 1999 tranzaciile
pe piaa financiar nu se mai deruleaz n
monedele statelor membre UME

4. 1 ianuarie 2002 1 iulie 2002

ncheierea

procesului de punere n circulaie

a monedei europene
Eveniment: 1 iulie 2002 monedele rilor
membre UME nu mai au capacitate
liberatorie

Convergena nominal
un

grad nalt de stabilitate a preurilor

finane publice solide
un curs de schimb stabil
rate sczute i stabile ale dobnzilor
pe termen lung

Criteriile de convergen

Criteriile de convergent:
http://www.ecb.int/pub/pdf/conrep/cr1998en.pdf

Convergena real poate fi urmrit

prin:
nivelul PIB/locuitor (exprimat PPP)
structura ramurilor economiei
naionale
gradul de deschidere a economiei
volumul comerului exterior i
gradul de integrare a acestuia n UE
costurile cu fora de munc

Cronologia integrrii europene: UE

Anul

Organizatia

1952

- Comunitii Economice a
Crbunelui i Oelului
- Comunitii Europene a
Energiei Atomice

1958

Extinderea CEE

1986
1986

CEE devine Uniunea

European

2004

Danemarca, Irlanda,
Marea Britanie

Grecia

Spania ,Portugalia

12
3

1995
Extindere UE

Tri participante

Belgia, Germania,
Frana, Italia,
Luxemburg,Oland
a

- Comunitatea Economic
European

1973
1981

Nr ri participante

10

Austria, Finlanda,
Suedia
Cehia, Estonia, Cipru, Letonia,
Lituania, Ungaria,
Malta, Polonia,
Slovenia i Slovacia

Banca Central European - Rol

Definirea

politicilor la nivelul Eurosistemului

Stabilirea, coordonarea i monitorizarea operaiunilor de
politic monetar la nivelul Eurosistemului
Emisiune monetar stabileste strategia in acest sens,
coordoneaz i monitorizeaz emisiunea monetar
Intervenii pe piaa forex alturi de bncile centrale
naionale
Asigur cooperarea monetar internaional i
european
Monitorizeaz riscurile financiare
Coordoneaz gestionarea rezervelor valutare la nivelul
Eurosistemului
Asigurarea sistemului de decontare la nivel european