Sunteți pe pagina 1din 38

PULPITELE ACUTE

Inflamatiile PD =
PULPITE
ACUTE
CRONICE
CLASIFICAREA are 3 criterii:
- evolutia clinica
- intinderea leziunii in profunzimea
tesutului pulpar
- aspectul morfopatologic

Pulpitele acute
seroase :
- pulpite acute seroase partiale (coronare)
- pulpite acute seroase totale (coronoradiculare)
purulente
pulpite acute purulente partiale ( coronare )
pulpite acute purulente totale ( coronoradiculare)

Pulpitele cronice

Deschise
pulpite cronice deschise ulceroase,
pulpite cronice deschise polipoase( granulomatoase)
Inchise
pulpita cronica inchisa propriu-zisa
pulpita cronica hiperplazica(granulomul intern).
In grupa pulpitelor este incadrata si faza incipienta a
inflamatiei pulpare denumita hiperemie
preinflamatorie ca entitate proprie, ea avand semne
clinice caracteristice si necesita metode particulare
de tratament.

PARTICULARITATI ALE
EVOLUTIEI PULPITELOR
ACUTE.
a) formele clinice - nu exista limite nete, ele reprezentand
stadii evolutive in procesul inflamator.
- semnele clinice pot fi comune la mai multe forme clinice iar
morfopatologic in aceasi pulpa pot fi intalnite stadii diferite
ale procesului inflamator.
Ex. p.ac. pur. Cor.- exudat seros in PR
b) Debutul - hiperemie preinflamatorie care uneori d.p.d.v.
clinic poate trece neobservata iar alteori cand ag. patogen
actioneaza brutal provoaca necroza pulpara .
c) Inflamatia pulpara odata constituita si netratata
corespunzator evolueaza spre necroza sau gangrena pulpara.

HIPEREMIA
PREINFLAMATORIE
DEFINITIE : reprezinta primul stadiu al
procesului inflamator acut in care
modificarile t. pulpar sunt minime si
reversibile daca se instituie la timp un
tratament corespunzator.
ETIOLOGIA :
fizici
chimico-toxici

Factorii fizici:

1. Traumatismele produse in timpul pregatiri cavitatilor si

slefuirilor de bonturi.
2. Excitatiile termice rezultate in timpul pregatirii cavitatilor si
slefuirii bonturilor.
3. Excitatii termice transmise din cavitatea bucala spre PD prin
intermediul unor obturatii metalice aplicate in cavitati de adancime
medie sau profunde fara a avea o obturatie de baza sau un CI .
Acesti factori actioneaza prin excitarea repetata sau de
intensitate mai mare asupra fibrelor nervoase, efectul lor poate fi
amplificat de pierderea de substanta dentara dura (smalt sau
dentina) creandu-se astfel conditii de punere in contact direct sau
neobsnuit a terminatiilor nervoase ce insotesc fb. Tomes din
canaliculele dentinare cu agentii patogeni.

Factorii chimico-toxici
1. Exotoxinele microbiene aflate in
procesul carios din canaliculele dentinare.
2. Substantele medicamentoase
intrebuintate incorect in tratamentul
cariei simple si care patrunzand prin
canaliculele dentinare actioneaza asupra
PD.

PATOGENIA
Ag. patogeni determina un spasm vascular de scurta durata.
Ulterior urmeaza un proces de vasodilatatie arteriolara si capilara
datorata paraliziei vaso-constrictorilor si excitarii vasodialtatorilor.
Volumul capilarelor creste si se intensifica afluxul de sange.
Vasodilatatia activa se transforma intr-o vasodialtatie pasiva datorita
acumularii in focarul infllamator de histamina, exudina, leucotaxina,etc.
V de circulatie a sangelui scade treptat favorizand procesul de
marginatie leucocitara. Odontoblastii isi intensifica activitatea
metabolica in mod compensator pentru a asigura necesitatile de materii
plastice si energetice care sunt necesare pulpei .
SF incepe sa se depolimerizeze sub influenta enzimelor si a

metabolitilor intermediari toxici care apar in PD . Receptorii nervosi


sunt hipersensibilizati ceea ce determina prelungirea durerii care apare
in urma excitarii pulpei de factorii termici si chimici cu cateva minute
dupa incetarea excitatiei.

MORFOPATOLOGIE
Microscopic se evidentiaza urmatoarele modificari:
1. Modificari vasculare :
Vasele sangvine sunt dilatate, sunt sinuoase cu pereti subtiri. Apare fenomenul
de marginatie leucocitara. In zona odontoblastilor se observa vase sangvine.
2. Modificari celulare:
o parte a fibroblastilor si odontoblastilor au un volum marit si prezinta
modificari de forma, de nr si volum a organitelor celulare. Se observa un nr.
crescut de ribozomi si lizozomi, de asemeni mitocondriile sunt mai mari, sunt
rotunjite si cu cresteri proeminente ceea ce denota o intensificare o
functiilor metabolice.
3. Germenii microbieni lipsesc din pulpa fiind insa prezenti in canaliculele
dentinare.
Ex histochimic evidentiaza prezenta FA in apropierea stratului de
odontoblasti, semn ca se intensifica activitatea de formare a dentinei de
reactie.

SEMNE CLINICE

Semne subiective
- aparitia durerii provocata de ag termici (rece), ag chimici (dulce).
- durerea in general are o durata de 8-10 minute dupa incetarea actiunii
excitantului.
- durerea este de intensitate moderata, este localizata, pacientul
precizeaza dintele cauzal.
Semne obiective - situatii clinice:
a) evidentiaza prezenta unui proces carios profund cu un bogat
continut de dentina alterata. Indepartarea acestei dentine alterate se
face cu dificultate, pacientul acuzand o hipersensibilitate dureroasa. Dupa
indepartarea dentinei alterate, camera pulpara ramane inchisa iar stratul
de dentina ce o separa de cavitatea carioasa este dur si uneori pigmentat.
b)Dintele poate prezenta o obturatie recent efectuata . In acest caz
dupa indepartarea obturatiei se constata existenta unei cavitati de
adancime medie sau profunda fara obturatie de baza, sau realizarea unui
CI.

SEMNE CLINICE
c) Putem gasi un bont dentar slefuit care este lasat
neprotejat mai multa vreme printr-o coroana
provizorie.

Indiferet de situatia clinica:


- la percutie in ax avem un raspuns negativ,
- testele de vitalitate pulpara arata o
excitabilitate asemanatoare cu aceea a unui
dinte normal sau o usoara hiperexcitabilitate la
rece.

DIAGNOSTICUL
POZITIV

durere moderata provocata de rece si dulce si care continua


8-10 minute dupa incetarea excitantului,
dintele prezinta un proces carios de adancime medie sau
profund,
dinte cu obturatie care nu prezinta obturatie de baza sau un
coafaj indirect,
sau un bont dentar slefuit si neprotejat cu o coroana
provizorie,
testele de vitalitate sunt pozitive cu o usoara
hiperexcitabilitate la rece ,
percutie in ax negativa.

DIAGNOSTICUL
DIFERENTIAL
1. caria simpla profunda unde procesul carios prezinta un bogat
depozit de dentina alterata in care de asemeni camera pulpara este
inchisa insa durerile provocate de excitantii termici, (rece) si cei
chimici (dulce) inceteaza imediat dupa incetarea actiunii
excitantului.
2. hipersensibiliatea dentinara unde durerea este provocata de
aceasi excitanti si inceteaza odata cu indepartarea actiunii
excitantului .
3. pulpita acuta seroasa partiala unde avem un dinte cu un proces
carios profund, camera pulpara poate ramane inchisa, insa apar
dureri care sunt provocate de ag chimici si fizici cat si o durere
spontana care dureaza de la 30 minute pana la cateva ore.

EVOLUTIE SI
COMPLICATII
Daca hiperemia preinflamatorie e tratata corespunzator printr-un
CI sau CD, pulpa dentara revine la normal odata cu aceasta
disparand si simpotmatologia clinica.
Daca nu se intervine terapueutic evolutia poate lua urmatoarele
directii in functie de : patogenitatea germenilor microbieni si de
reactivitatea pulpara.
Hiperemia preinflamatorie poate trece in:
pulpita seroasa partiala in pulpita seroasa totala in purulenta
totala, si apoi gangrana.
pulpita purulenta partiala, pulpita purulenta totala gangrena
pulpara.
pulpita cronica dechisa (ulceroasa sau polipoasa)
pulpita cronica inchisa (prorpiu-zisa)

INDICATII DE
TRATAMENT

1.Tratametnul cariei simple si coafaj indirect in dublu


timp.
2.Tratamentul cariei simple si coafaj direct in dublu
timp cand este asociata cu deschidereea accidentala
a camerei pulpare .
3.Amputatia vitala la dintii permanenti la care nu s-a
incheiat formarea radacinii si cand metodele de
conservare in totalitate a pulpei dentare nu se pot
aplica datorita contraindicatiilor locale si generale.
4.EV in caz de esec a metodelor de mai sus sau cand
acestea nu sunt indicate.

PULPITA ACUTA SEROASA


PARTIALA:patogenie 07.11.2016

procesul inflamator cuprinde doar pulpa coronara. Avem un proces


de hiperemie pasiva prelungita cu acumulare de metaboliti toxici cu
scaderea pH lui avand loc un proces de depolimerizare a MPZ
declansand un proces de plasmexodie. Incepe si procesul de
diapedeza leucocitara, primele celule care parasesc vasul sunt
polinuclearele neutrofile.
Prin acumulare in tesut pulpar a plasmei cat si a apei

moleculare care rezulta din depolimerizare ( de la nivelul S.F.)


creste presiunea intrapulpara care actioneaza pe toate
componentele pulpare provocand modificari ale functiilor acestora.
Presiunea exercitata pe fibrele nervoase impreuna cu acidoza
pulpara provoaca o stare de nevrita ceea ce explica durata durerii si
intensitatea acesteia.

MORFOPATOLOGIE

Modificari vasculare unde vasodilatatia cuprinde un teritoriu largit din pulpa


coronara, peretii vasculari sunt subtiati cu spatii intre celulele endoteliale. Procesul
de marginatie leucocitara este intens.
Modificarile celulare variaza ca intensitate in functie de situarea lor fata de
focarul inflamator. Celulele odontoblastice de la periferia focarului inflamator
prezinta semne de hiperfunctie : lizozomi, ribozomi si mitocondriile sunt mariti ca
nr, ca forma si volum.
In apropierea focarului inflamator odontoblastii au organitele celulare micsorate de
volum.
In citoplasma apar metaboliti intermediari, semn ca apar procese de incetare a
metabolismului.
Chiar in centrul procesului inflamator odontoblastele sufera un proces de
degenrescenta prin omogenizarea cromatica in nucleu, iar la nivelul citoplasmei apar
vacuolizari si acumulari lipidice.
Fibrobalstele din centrul focarului sau din imediata vecinatate prezinta aceleasi
modificari degenerative ca si odontoblastele.
Ex histochimic evidentiaza cresterea concentratiei de FA, in special in predentina.

SEMNE CLINICE
Subiectiv
Durerea caracteristici:
durerea provocata de agenti fizici, chimici dar si spontan
(apare in special seara si noaptea)
Durere localizata, vie si lancinanta, la inceput cedeaza
spontan, apoi la analgetice obisnuite.
Evolueaza in pusee care se pot repeta la scurta durata
sau la intervale de timp mai mari.
Daca la primul puseu durerea are o durata de aprox. 30
min la celelalte pusee durerea are o durata din ce in ce
mai mare ( 1-3 ore ) pentru ca apoi devine o durere
continua, semn care face trecerea spre o pulpita acuta
seroasa totala.

Obiectiv situatii clinice:


A)In marea majoritate gasim un dinte cu un proces carios profund cu
un bogat depozit de dentina alterata. La indepartare dentinei alterate
pacientul acuza sensibilitate, iar dupa indepartare camera pulpara poate
sa ramana inchisa, dentina de pe peretele pulpar sau parapulpar fiind de
consistenta dura si pigmentata.
- In cazuri mai rare camera pulpara se poate deschide in dreptul
unui corn pulpar. Poate aparea o hemoragie prin orificiul de deschidere
care este de culoare rosie intensa de unde este denumita pulpita rosie
de catre autorii francezi .
B)Putem gasi un dinte cu o obturatie recent efectuata unde se constata
dupa indepartarea acesteie lipsa obturatiei de baza.
C)Putem intalni un bont dentar slefuit si care nu a fost protejat cu o
coroana de acoperire.
Indiferent de situatia clinica percutia e negativa, testele de vitalitate
sunt pozitive cu o usoara hiperexcitabilitate.

DIAGNOSTICUL
POZITIV
Se pune pe baza urmatoarelor semne :
1.durere cu caracter lancinant,
2.durerea e provocata si spontana,
3. durerea este localizata si evolueaza in pusee,
4.testele de vitalitate sunt pozitive, arata o stare
de hiperexcitabilitate usoara pulprara,
5. dintele prezinta un proces carios profund care
are o camera pulpara deschisa sau inchisa.

DIAGNOSTICUL
DIFERENTIAL
1.Pulpita acuta seroasa totala - unde durerile sunt
tot vioelente, continue dar au un caracter iradiant. Nu
se calm la antialgice. Percutia in ax al dintelui este
pozitiva. Testele de vitalitate arata o stare de
hiperexcitabilitate marcata.
2. Hiperemia preinflamatorie - unde durerile sunt
provocate si de scurta durata (8-10 min)dupa
incetarea excintantului.
3. Pulpita acuta purulenta partiala ( durerea
pulsatila ) este o durere spontana calmata de rece si
exacerbata la cald.

EVOLUTIE SI
COMPLICATII
Fiind surprinsa in primul puseu inflamator se face un
CI sau la nevoie CD in dublu timp incercandu-se
conservarea PD in totalitate. Daca nu se face
tratament, procesul inflamator poate urma cateva
directii : din pulpita acuta seroasa partiala trece in
pulpita seroasa totala pulpita purulenta totala
gangrena pulpara.
pulpita purulenta partiala pulpita purulenta
totala gangrena pulpara
pulpita cronica deschisa (ulceroasa sau polipoasa).

INDICATII DE
TRATAMENT
Coafaj direct sau indirect in
dublu timp.
Amputatie vitala.
Extirpare vitala .

PULPITA SEROASA TOTALA


(CORONO-RADICULARA)
Patologie
Prc inflam exudativ seros cuprinde atat pulpa coronara cat
si cea radiculara.
Hiperemia pasiva se accentueaza in pulpa coronara cuprinzand
treptat si pulpa radiculara. Pe langa fenomenul de plasmexodie
paraseste vasul si fibrinogenul.
Devine evident procesul de diapedeza leucocitara cu trecerea
in tesut a polinuclealelor neutrofilele si ulterior a eozinefilelor.
Depolimerizarea S.F.duce la trecerea ei din stare de gel in
stare de sol ceea ce favorizeaza acumularea apei in tesuturi cu
difuzarea germenilor microbieni si a toxinelor microbiene cat
si a produsilor toxici rezultati din degradarea metabolsimelor.

Patologie
scade ph pulpar la valoarea 5,8-6
fibrele nervoase sufera influenta de la toti
factorii agresivi detasand tecile de mielina
ceea ce explica durerea violenta pe care o
acuza pacientul prin punerea in contact
direct a fibrei nervoase cu factorii nocivi.
Toxinele microbiene depasesc spatiul
radicular , trecand si in parodontiul apical de
unde si aparitia durerii la percutia in ax a
dintelui .

MORFOPATOLOGIE

microscopic - modificari:
1. Modificari vasculare unde hiperemia pasiva
cuprinde intreg teritoriu pulpar, peretii
vasculari sunt permeabili ceea ce permite
atat fenomenul de plasmexodie cat si cel
de diapedeza leucocitara. In pulpa se
gaseste plasma bogata in serine, globuline
si fibrinogen cat si un infiltrat celular
format din PN neutrofile , rare limfocite,
eazinofile si hematii.

microscopic - modificari
2. Modificari celulare - celulele pulpareODONTOBLASTII sufera procese de
degenerecenta traduse cu picnoza nucleara,
vacuolizari si incarcari lipidice ale citoplasmei si in
final ruperea membranei celulare cu pierderea
formei si functiei celulei. In pulpa radiculara se
observa o tendinta de preluare a fct
odontoblastilor de catre celulele mezenchimale
primitive - fenomen este de scurta durata.
3. Modifiacri ale S.F. prin depolimerizarea
acesteia se transforma din stare de gel in stare de
sol.

microscopic - modificari
3.Modificari fibrilare - fibrele nervoase
isi pierd teaca de mielina si se
demielinizeaza intrand intr-o stare de
nevrita ceea ce explica durerile
insuportabile din acest stadiu inflamator.
Fibrele conjunctive prin depolimerizare se
detaseaza in fibrele lor componente
degradandu-se complet. In pulpa coronara
incep sa apara germenii microbieni.

SEMNE CLINICE
SUBIECTIV - durerea cu urmatoarele caracteristici :
Spontana, violenta care tine atat ziua cat si noaptea .
Este o durere exarcerbata la rece, dulce, la acru si este o
durere care nu se calmeaza la antialgicele obisnuite.
De multe ori pacientul nu poate preciza dintele cauzal
deoarece durerea iradiaza , de obicei nu depaseste linia
mediana, semn caracteristic nevralgiei trigeminale.
Iradierea durerii se face in functie de dintele cauzal in
urmatoarele regiuni: temporala, occipitala, parietala,
auriculara, orbitara, submandibulara , cervicala.
De obicei durera e insotita de fenomene neuro-vegetative:
lacrimarea, hipersalivatia si congestia conjunctivei.

SEMNE CLINICE
la inceput pot fi prezente perioade de remisiune,
instalate initial brusc; uneori remisiunea poate sa
apara partial prin actiunea medicatiei antialgice
administrate pe cale generala
perioadele de remisiune devin din ce in ce mai
scurte si durerea capata un caracter continuu
intensitatea durerii pentru fiecare pacient in
parte este foarte mare o durere sfasietoare
(turbarea dintilor in literatura franceza)

SEMNE CLINICE
obiectiv:
La inspectie - se observa prezenta unui dinte cu un proces
carios profund plin cu resturi alimentare. Dupa ce se
indeparteaza resturile alimentare se evidentiaza o cavitate
cu un bogat depozit de dentina ramolita.
Indepartarea dentinei ramolite cu ajutorul lingurilor Black
sau escavatoarelor bucale provoaca dureri foarte puternice
si de aceea ne limitam numai la indepartarea ei de pe peretii
laterali ai cavitatii, apoi aplicam un pansament calmant si
continuam tratamentul in sedinta urmatoare sau
indepartam in totalitate dentina dupa insensibilizarea ei
prin anestezie, cand urmeaza sa facem si extirparea vitala in
aceaasi sedinta.

SEMNE CLINICE
obiectiv:
Dupa indepartarea acestei dentine ramolite in aproape toate
cazurile se deschide camera pulpara. Prin orificiu de deschidere
apare o hemoragie cu un sange rosu - violaceu care este un
sange de staza de unde si denumirea de pulpita albastra.
! ! ! Nu se face deschiderea camerei pulpare in lipsa
insensibilizarii dintelui deoarece durerea este foarte violenta.
In alte situatii clinice putem gasi dintele cauzal ca stalp al unei
lucrari protetice conjuncte de obicei pluriradicular unde
coroana este aparent integra si la care la un examen atent
descoperim o carie la nivelul punctului de contact
Testele de vitatlitate arata o hiperexictabilitate marcata in
special la rece sau la proiectarea jetului de apa asupra dintelui.
Percutia in ax este pozitiva.

Diagnosticul pozitiv
se stabileste pe:
caracterul durerii care este o durere
violenta, lancinanta, continua, iradianta,
care nu se calmeaza la antialgice,
deobicei ne intalnim un dinte cu proces
carios profund unde exista o
hiperexcitabilitate pulpara,
percutia in ax este pozitiva.

Diagnosticul diferential

Pulpita acuta seroasa partiala, unde durerile sunt spontane si


provocate, durerea evolueaza in pusee si este o durere
localizata. Dintele are un proces carios profund, testele de
vitalitate arata o usoara hipersensibilitate la rece, iar percutia
in ax este negativa.
Pulpita purulenta totala unde avem dureri spontane, continue.
Durerea are un caracter pulsatil, sincrom cu sistolele
ventriculare si este o durere mai putin iradiata. Dintele prezinta
un proces carios profund, dentina alterata se indeparteaza
relativ usor, pacientul neacuzand sensibilitate dureroasa
marcata.
Daca se deschide camera pulpara poate aparea puroiul, iar
sensibilitatea dureroasa se evidentiaza numai la palpare cu sonda
in profunzimea pulpei coronare. Testele de vitalitate are o
hipoexcitabilitate pulpara, iar percutia in ax este pozitiva.

Diagnosticul diferential

Parodontia apicala acuta seroasa are durerile


asemanatoare cu pulpita seroasa totala, in acest caz avem
un dinte cu tesuturi dure, modificate de culoare si un
proces carios profund cu camera pulpara deschisa.
La palpare cu sonda in camera pulpara si pe tot traiectul
canalelor radiculare nu gasim nici durere nici hemoragie.
Testele de vitalitate sunt negative iar percutia in ax este
pozitiva si este foarte dureroasa. Mucoasa din dreptul
apexului este congestionata, este de culoare violacee, si
dureroasa la palpare. In general starea generala a
organismului este alterata, avem febra ( aprox. 38 grade)
cu frisoane, stari de insomnie si agitatie.

Diagnosticul diferential

Foliculita dintilor inclusi unde durerile pot fi


asemanatoare cu cele din pulpita seroasa totala,
insa la examenul clinic nu gasim dintele cauzal.
Examenul radiologic evidentiaza dintele inclus si
inflamatia sacului folicular.
Nevralgia de trigemen unde durerile sunt
violente cu caractere asemanatoare celor din
pulpita seroasa, insa in nevraligia de trigemen,
durerea porneste de la o anumita zona zona
trigger si in general lipseste si dintele cauzal
de pe arcada .

EVOLUTII SI COMPLICATII

Daca nu se trateaza aceasta pulpita se va transforma in pulpita


purulenta totala, si apoi in gangrena pulpara.

TRATAMENT
Indicatia majora de tratament este reprezentata de:
extirparea vitala , care se face in aceasi sedinta in care s-a
prezentat pacientul la medic. Daca nu se paote efectua in aceasi
sedinta, se pune un pansament calmant, si in sedinta urmatoare se
poate efectua extirparea vitala sau devitala a pulpei dentare.

S-ar putea să vă placă și