Sunteți pe pagina 1din 41

Pesta Porcin African

Prof. Univ. Dr. Doina DANE

Asfarviridae Asfar African


swine fever i virusurile inrudite

Propietile Asfar-virusurilor:
Virion mare, sferic, cu anvelop
Capsida icozaedral
Genom linear, ds DNA
Replicare intracitoplasmatic
maturarea virionilor prin nmugurire
prin membranara cycitoplatic
Efect incluziogen: incluzii acidofile
intracitoplasmatice
Termolabil i sensibil la solvenii
lipielor (alcooli, eter)

PESTA PORCINA AFRICANA - (ASF) boal de mare contagiozitate, boal


mortal pentru membrii familiei Suideae.
Pestis Africana Suum, Peste Porcine Africaine, Peste Porcina Africana, Maladie
de Montgomery, Warthog Disease, Afrikaanse Varkpes, Afrikanische Schweinepest

Etiologie

Virusul ASF genul Asfivirus, familia Asfarviridae


Anterior ncadrat n familia Iridoviridae
Virus mare, structur icosaedral, DNA virus (see References: Wilkinson 1992)

Inactivat la pH < 3.9 i pH > 11.5 sau mai mare n medii cu ser
i pstrez infeciozitatea min. 7 zile la pH 13.4 n mediu cu 25% ser
Viabilitate/infeciozitate

15 SPTMNI n snge n putrefacie


70 zile n snge pe suport de lemn
11 zile n fecale la temperatura camerei
3 ore at 50C
18 luni n snge la 4C
150 zile n carcas 39C
140 zile n crnuri conservate prin srare(Referin: Kleiboeker 2008)

PESTA PORCINA AFRICANA - ASF


Agent Etiologic gen Asfivirus, fam Asfarviridae

Au fost identificate 5 genotipuri distincte prin DNA RFLP

Toate izolatele Europene i Americane aparin aceluiai genogrup, tulpinile Africane prezentand o mai mare variabilitate.

Variaiile de virulen: unele tulpini determin boal sever cu mortalitate de cca. 100%, alte tulpini determin boal tranzitorie sau chiar
infecie inaparenta

Virus cu mare stabilitate genetic

Se cultiv pe culturi celulare, dar replicarea virusului se realizeaz exclusiv n celule de origine suin

Efectul citopatic sinciial. Excepie unele tulpini

Efect incluziogen intracitoplasmatic

Virusul nu aglutineaz hematiile, dar celulele din concentratul leucocitar (buffy coat cells) adsorb pe suprafaa lor hematiile de porc
(proprietatea de hemadsorbtie)

Pe membrana plasmatic a celulelor infectate, n fazele trzii ale infeciei, se exprima o protein viral specific

PESTA PORCINA AFRICANA - ASF

Prima semnalare n 1921 in- Kenya


Evoluie clinic de la acut la cronic
Hipertermie sever
Congestie cutanat
Edeme
Hemoragii n organele interne ln.
Avorturi
Diaree sangvinolent
Prevalen pe mapamond Africa
Sub-Saharian, Europa, Republica
Dominican, Haiti, Cuba, Brazilia
Endemic n Africa i Sudul Europei
Endemicizat n CSI dup 2007
Georgia

Rezumatul evenimentelor n Rusia

Debut
11/09/2009
Confirmare
16/09/2009
Raportare
25/09/2009
Declarare
25/09/2009
Evolutie :
zonal
Numar focare 209
Data stingerii
n evoluie
Comentarii: Rusia a notificat i raporteaz ritmic

In perioada 2007-2014 n federaia rus au fost raportate cel putin


656 focare i cazuri de ASF, dintre care 87 n 2014
(source: OIE, Rossielchoznadzor, 21.IV.2014)

ASF n Europa 11/6/2012

Lina Mur Gil & Jos Manuel Snchez-Vizcano


SUAT-UCM

Pesta Porcina Africana focare 01.01. 2013 01.07.2013


(http://www.oie.int/wahis_2/public/wahid.php/countrymapinteractive)

Pesta Porcina Africana focare 01.01. 2014


01.07.2014
(http://www.oie.int/wahis_2/public/wahid.php/countrymapinteractive)

Pesta Porcina Africana focare 01.01. 2015 01.07.2015


(http://www.oie.int/wahis_2/public/wahid.php/countrymapinteractive)

Pesta Porcina Africana focare 01.01. 2016 01.06.2016


(http://www.oie.int/wahis_2/public/wahid.php/countrymapinteractive)

Specii susceptibile la infecie


Exclusiv suinele porcul domestic susceptibilitate
maxima (de obicei evolutie letal).
Gazde consacrate: porcii, porcul alergtor, porcul
de tufi, mistreul European, mistreul American
mistreul uria de pdure (Referin: Kleiboeker
2008; OIE: Technical disease cards database).
Omul NU este receptiv (Referin : FAO).
Infectia are caracter persistent la prcii slbatici
africani (alergtor si de tufi), considerai rezervor
natural (Referin : Vallee 2001).

PESTA PORCINA AFRICANA


Epidemiologie

Ciclul silvatic

Virusul este meninut intr-un ciclu alcatuit din capue


i porci slbatici cu infecie asimptomatic
Consecutiv infectiei primare porcii alergatori
(warthogs)-tineretul, realizeaza viremie la titruri
foarte mari, suficiente sa asigure infectia capusilor.

Ciclul domestic

Odat intodus virusul in populaia de porci


domestici, porcii infectai devin cea mai
important surs de infecie pentru porcii
susceptibili

Porcii alergtori (warthogs)- aduli, se infecteaz, dar


sunt rezisteni si nu dezvolt viremie .

Capusele din genul Ornithodoros sunt vector


biologic si rezervor de virus

Virusul este eliminat prin toate secreiile

Virusul ASF se replica in capuse si astfel se realizeaza


transmiterea lui trans-stadial, transovarian si sexual

Rspndirea rapid se realizeaz prin contact


dar i prin aerosoli (intre adposturile fermei)

Durata de viata a capuselor este de civa ani i pot


transmite virusul la porc la fiecare priz de snge.

Focarele de boala izbucnesc, fie:


- prin inocularea virusului de catre capue
infectate
- prin consum de resturi alimentare neprocesate
termic sau consumul de esuturi de la porcii cu
infecie acut

Asfivirus este SINGURUL ARBOVIRUS INTRE


VIRUSURILE ADN

BOALA AFECTEAZ EXCLUSIV SUINELE DOMESTICE I


SLBATICE.
- Porcii domestici i cei slbatici europeni sunt susceptibili
la infecie;
Animalele care au supravieuit infeciei pot deveni purttori
asimptomatici
- Speciile de Suideae slbatice din Africa pot fi infectate pe
o perioad ndelungat, fr a manifesta semne clinice;
- Cpuele din specia Ornithodoros - O.erraticus (Europa)
i O.moubata (Africa) reprezint rezervoare virale i vectori
pentru transmiterea virusului.

ASF - modaliti de transmitere

Aceasta este principala cale de introducererspndire a bolii dintr-o ar n alta

Direct
Contact between sick and healthy animals
Indirect
Ingestion of garbage containing infected meat (this is the primary means by which the virus spreads from
country to country)
Biological vectors: soft ticks of the genus Ornithodoros
Fomites: premises, vehicles, implements, clothing

Ornithodorus

PESTA PORCINA AFRICANA (ASF)


Patogeneza

Asfivirusul se replic n cateva din celulele SRE i determin leucopenie sever

Virusul ASF nu infecteaz celulele epiteliale

n perioada de viremie virionul se replic n hematii, n celulele endoteliale i n

Virusul NU se replic n celulele epiteliului intestinal

Leziunile macroscopice majore intereseaz sistemul limfatic i cel vascular

Alterrile vasculare precum degenerarea endoteliului vascular, perturbarea coagulrii,


trombocitopenia i tromboza, genereaz edeme i hemoragii n numeroase esuturi i
organe

Edem pulmonar, splina marit i turgescent, peteii i echimoze

leucocite

PESTA PORCINA AFRICANA (ASF)


Patogeneza/ Rspuns imun

Fetuii avortai sunt liberi de virus

Adesea mumifiai din cauza


deshidratrii peste 5 zile

Similar cu BVD-MD, B. abortus

Scroafele mor adesea dupa 3-6 zile de la


avort

Mortalitate 95-100% la prima expunere


Scade la 20-40%

Infecii subacute/ cronice n zone


endemice
Necroze cutanate, artrite, pneumonie,
retard de cretere

Raspunsul imun umoral nu pare s


protejeze deoarece serul hiperimun nu
neutralizeaz virusul

Vaccinarea fr succes !!! Inc!

PESTA PORCINA AFRICANA (ASF)

tabloul clinic (1)


ASF este asemntoare clinic si lezional cu pesta porcin clasica (hog
cholera) i cu PDNS (circovirus)
Referinta: Pig Disease Information Centre

Confirmarea laboratorului este necesar pentru diferen ierea ntre acestea.

ASF se manifesta clinic in una din urmtoarele forme


( Referinta: OIE: Technical disease cards database; FAO).
Supraacut

Moarte subit, fr semne prodromale


Decubitul i hipertermia sever preced exitusul

PESTA PORCINA AFRICANA (ASF)

tabloul clinic (2)


Acut
(virus inalt
patogen)

Hipertermie (40.5-42C)
Trombocitopenie i leucopenie timpuriu (48-72 h p.i)
Animalele se aglomereaz, caut ntuneric i uneori ap
Animalele se misc cu greutate
Semne de durere abdominal: coloana arcuit, micri anormale i decubit lateral
Congestie cutanata la marginile urechilor, coad, extremitatea membrelor, fa a
ventral a abdomenului i toracelui.
Anorexie, apatie, cianoza, i incoordonri cu 24-48 h naintea exitusului
Frecventa respiratorie i puls mrite
Vom, diaree (uneori cu snge), secreie conjunctival i jetaj mucopurulent
Constipatie cu fecale dure, mici, acoperite cu snge i mucus
Dispnee, cu secreii nazale i bucale spumoase cu striuri de snge
Durata manifestrilor clinice scurt : 2 7 zile n medie; pot fi i evolu ii mai lungi, cu
remitere aparent urmat de recdere i exitus
Exitus dup 6-13 zile (pn la 20 zile)
Avort la scroafele gestante
Mortalitatea la porcii domestici atinge 100% frecvent
Animalele recuperate nu prezint sechele, dar suprevieuitori sunt purttori pe via

DUBLU CLICK

PESTA PORCINA AFRICANA (ASF)

tabloul clinic (3)

Subacut
(tulpini virale de
patogenitate
moderat)

mai frecvent n Europa


semne clinice mai puin intense
febr fluctuant
pierdere n greutate
dispnee i tuse umed (pneumonie intersti ial infecii bacteriene
secundare)
articulaii tumefiate i dureroase
durata bolii 5-30 zile
moarte prin insuficien cardiac, consecina leziunilor cardiace
avort
exitus n 15-45 zile
rata mortalitii sczut (30%-70%, variaza n limite largi)
porcii se pot recupera sau progreseaza spre forma cronic a boli

DUBLU CLICK

PESTA PORCINA AFRICANA (ASF)

tabloul clinic (4)


Cronic

mai frecvent n Europa i Angola


diferite semne clinice: pierdere n greutate, variaii de temperatur
corporala, semne respiratorii, necroze cutanate, ulcere cronice, artrite,
expus infeciilor bacteriene secundare
evolueaz 2-15 luni
mortalitate sczut
remitere improbabil

PESTA PORCINA AFRICANA (ASF)


tabloul lezional

Tipul leziunilor este corelat cu patogenitatea tulpinii si respectiv forma clinica


evolutiva, astfel: (Referinta: Kleiboeker 2008):
Consecutiv evolutiilor acute

Hemoragie severa in limfonodul gastrohepatic si cel renal


Petesii in corticala, medulara si bazinetul renal
Congestie splenica si splenomegalie (cf. Gray Book figure 2B, p 439)
Cianoze si edeme cutanate in zonele glabre
Echimoze pe pielea membrelor si abdomenului
Lichid sero-sangvinolent in cavitatea pleurala, pericardica si peritoneala
Petesii pe mucoasa laringiana si a vezicii urinare, precum si pe fata viscerala a
organelor .
Edem al mezenterului, in zona adiacenta vezicii biliare si in peretele vezicii biliare
Coloratie rosu intens a pielii in zona extremitatilor (cf. Gray Book figure 2A, p 439)

Consecutiv evolutiilor cronice


Focare cazeo-necrotice si mineralizari pulmonare (pot exista)
Marirea in volum a limfonodurilor (cf. Referinta: OIE: Technical disease cards
database)
Pericardita si aderente pleurale

PESTA PORCINA AFRICANA (ASF)


Diagnostic diferential

ASF frecvent confundata cu pesta porcina clasica

In afara PPC se impune discriminarea fata de:


Rujet
Septicemia salmonelica
Pasteureloza
Infectia cu Streptococcus suis
Infectia cu Circovirus tip 2 PDNS (Porcine dermatitis and nephropathy
syndrome)
PRRS (Porcine reproductive and respiratory syndrome) mai ales in
formele atipice
Boala Aujeszky
Pleuropneumonia contagioasa ( Actinobacillus suis)
Toate starile septicemice
Intoxicatia cu cumarinice
Intoxicatia cu sare

PESTA PORCINA AFRICANA


(ASF)
Diagnosticul de confirmare
Trebuiesc recoltate si trimise laboratorului (la cat mai scazuta temperatura, fara congelare) urmatoarele probe
(specimene)):
Sange pe anticoagulant
Splina
Amigdale
Rinichi
limfonoduri
Pentru identificarea virusului se utilizeaza:

Testul de hemadsorbtie (HAD)


Polymerase chain reaction (PCR)
bioproba (eliminata in prezent)

Detectia anticorpilor poate fi utilizata in cazul subiectilor ce se remit dar nu mai devreme de 8, optim 21 zile dupa infectie. :
ELISA (recomandata pentru comertul international)

Imunofluorescenta indirecta pentru detectie de anticorpi (FAT)

Imunoblott-ul

Contraimunelectroforeza (imunoelectroosmoforeza)
Cf. References: OIE: Manual of standards for diagnostic tests and vaccines.

CONTROLUL PESTEI PORCINE AFRICANE: PUNCTE - CHEIE


NU exist disponibil un vaccin

ANTICORPI = INFECIE

NU induce anticorpi neutralizani.


PPAv anticorpii specifici nu neutralizeaz virusul n
sensul clasic de neutralizare=inactivare,
fiind demonstrat doar o neutralizare parial in vitro.

VIREMIA SE MENINE O PERIOAD NDELUNGAT.


Prezena anticorpilor persist luni, uneori chiar ani de zile.
(de la 7-12 zile post infecie).

Anticorpii = markeri de
infecie !!

Formarea complexului imunologic Ac-Ag


Sensibilitate sczut a tehnicilor de detecie a antigenului.

PESTA PORCIN AFRICAN

DETECIE ANTICORPI:

CE SE UTILIZEAZ N EUROPA?
RING TRIAL 2005/06 19 din cele 25 de ri (17 din UE) fac testul Ring

TEHNICI DE DETECIE ANTICORPI

80% n 2004

ELISA: 5 laboratoare practic tehnica in house sau teste OIE


Restul utilizeaz kit-uri comerciale.
Tehnici de confirmare:
IB: 90% NRLs,

66% n 2004/05

40% failed in the limits

IIF 1, IIP 1.

TEHNICI DE DETECIE VIRAL

80% n 2004

DIAGNOSTIC DE CONFIRMARE

- Izolare viral la 48% NRLs 33% n 2004/05

- Identificarea agentului cauzal:

- PCR la 76% NRLs 60% n 2004/05 4 noi NRLs

- Izolare pe culturi celulare: HA cu leucocite din sngele periferic al


animalelor infectate.

- Kit-uri comerciale ELISA la 23% NRLs


(la 3 din 5 nu a putut fi aplicat PCR-ul)

- Imunofluorescen direct
(sensibilitate redus n forme subacute i cronice)
-Ag ELISA

Detectarea virusului prin PCR, Real time King et al, 2003

(sensibilitate mare datorit formrii complexului Ag-Ac. Nu se


recomand la analiza probelor de ser sau esuturi omogenizate,
dup prima spt. post infecie, datorit unor rezultate fals negative.

NU EXIST VACCIN MPOTRIVA VIRUSULUI !

DE CE?

DIFICULTI N INDUCEREA IMUNITII DATORATE:


- Variabilitii mari observat n toate izolatele virale;
- Faptului c virusul se replic chiar n celulele
responsabile cu rspunsul imun.

Agentul cauzal nu este un virus unic;


se poate vorbi de o adevrat familie
(familii multigenice)

-Se cunosc puine informaii despre rspunsul imun i mecanismul de protecie.


-Rolul imunitii mediate umoral sau celular este insuficient elucidat.
-Experimental, animalele trecute prin boal au un nivel normal de anticorpi neutralizani ASF.
- Au fost evideniai anticorpi specifici pestei porcine africane ce ntrzie apariia semnelor
clinice, reduc nivelul viremiei i prentmpin moartea.

NU OFER PROTECIE

STRATEGIILE ANTERIOARE, BAZATE PE:


Imunizare cu vaccinuri vii atenuate
Vaccinuri inactivate i imunizare cu
proteinele virale p54, p30, i HA
omolog CD2
Mutani prin deleie

Experimental, unele animale se imunizeaz


mpotriva unor tulpini virale omoloage, dar
devin purttori i exprim leziuni cronice.
-Ac mpotriva p73 i p54 neutralizeaz capsida viral (in
vitro);
- Ac mpotriva p30 inhib ptrunderea virusului n celul (in
vitro);
- HA viral poate induce un rspuns puternic al celulelor T.

PESTA PORCINA AFRICANA (ASF)

Prevenire si Control
Tari indemne ASF
Prohibirea importurilor din tari contaminate
Monitorizarea stricta a neutralizarii
deseurilor alimentare ce provin de pe nave
si aeronave de circulatie internationala
Eradicarea eventualelor focare ASF

PESTA PORCINA AFRICANA (ASF)


Controlul
Masuri de aplicat in cazul izbucnirii unui focar:

Uciderea rapida a tuturor porcilor din focar si neutralizarea carcaselor si a surselor secundare
de infectie
Curatenia si decontaminarea adaposturilor si inventarului
Delimitarea zonei infectate ( de focar) si a zonei de protectie pentru miscarea animalelor
Ancheta epidemiologica detaliata, pentru identificarea sursei(originii) infectiei si pentru
identificarea posibilelor directii de diseminare a infectiei
Supravegherea zonei de protectie si in zona de supraveghere

In teritoriile in care ASF este endemica se recomanda:

Evitarea contactului porcilor cu vectori (Africa) ( Referinta: OIE: Technical disease cards
database).

Evitarea contactului porcilor salbatici cu cei domestici.

Interzicerea utilizarii resturilor de la procesarea alimentelor netratate termic

Separarea incintelor cu pereti dublii pt. a impiedica accesul vectorilor

///F:/ASF%20EPIZONE%2025%20sept%202014.pdf
- 8th Annual EPIZONE meeting
23-25 September 2014, Copenhagen, Denmark

Targeted research effort on African swine fever


Carlos Martins, Faculdade de Medicina Veterinria, Universidade de Lisboa, Portugal

Development of protection tools against ASF (Theme 4)

Cercetari pentru obtinerea unui vaccin folosind doua strategii:

1) deletia genelor de patogenitate pentru a obtine o tulpina atenuata si


incapabila de replicare ca si tulpina vaccinala ASFV;

2) identificarea antigenelor de protectie si clonarea determinantilor lor


genomici intr-un genom vector

Ambele strategii urmate de:


- testarea efectului protector fata de infectia cu tulpini patogene,
- testarea capacitatii de a induce instalarea portajului
- Realizarea unor produse de diagnostic pt.detectie de antigen si anticorpi cu
performante superioare