A FI BINE INFORMAT,

INSEAMNA CA PUTEREA
ESTE IN MANA TA .

Inspector securitate si
sanatate in munca

Inspector in domeniul SSM

Prin Ordinul nr.238/07.04.2008 al M.M.F.E.S, precum si in baza HG
955/2010 denumirea ocupaiei inspector protectia muncii - cod COR:
315219 - a devenit inspector in domeniul securitatii si sanatatii in
munca si, respectiv cod COR 315206 tehnician protectia muncii,
ce se va numi tehnician in domeniul sanatatii si securitatii in
munca din 27 septembrie 2011 . Descrierea acestei ocupatii si
continutul unitatilor de competenta sunt conforme cu standardul
ocupational din 2006 care face parte din domeniul: administratie si
servicii publice.
Denumirea ocupatiei inspector in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, similar cu cel de tehnician protectia muncii este
sinonima cu sintagma lucrator desemnat ce este conforma Legii
Securitatii si Sanatatii in Munca nr.319/14.07.2006. Obiectivele
cursurilor necesare pregatirii in domeniul securitatii si sanatatii in
munca, conform anexei nr.6 din H.G.nr.1425/2006 pentru nivelul de
baza sunt acoperite de obiectivele ocupatiei prezentate in standardul
ocupational. Continutul prezentului suport de curs poate fi utilizat pentu
nivelele de baza si mediu de pregatire
Obiectivele ocupatiei, denumirile unitatilor de competenta, elementele
de competenta si criteriile de realizare a acestora pentru fiecare unitate,
conform standardului ocupational, sunt prezentate in continuare.

Obiectivele ocupatiei Inspector SSM sunt:

A. Urmareste organizarea, coordonarea si monitorizarea activitatii de

asigurare a SSM , in conformitate cu legislatia in vigoare.
B. Elaboreaza instructiuni proprii de SSM in functie de particularitatile
sitemului de munca din unitatea in care isi desfasoara activitatea angajatul,
numarul de angajati al unitatii, riscurile de accidentare si/sau imbolnavire
profesionala, repartizarea teritoriala a unitatii si/sau a sucursalelor, filialelor,
sediilor de lucru ale acesteia.
C. Intocmeste planul anual de protectie si prevenire a accidentelor
si/sau imbolnavirilor profesionale
D. Organizeaza si amenajeaza spatiul necesar desfasurarii actvitatii
specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca, precum si punctele de
prim ajutor din unitate.
E. Asigura semnalizarea de SSM in munca in corelatie cu potentialul de
risc de accidentare si/sau imbolnavire profesionala determinat, alegand tipul
de semnalizare necesar pentru riscurile specifice locurilor de munca, in
functie de necesitatea lor, precum si adecvarea lor pe amplasamente pentru
mijloacele de semnalizare.
F. Pregateste si deruleaza informarile specificice locurilor de munca si
riscurilor specifice acestora, pregateste si efectueaza instructajele de
securitate si sanatate in munca in functie de domeniul de activitate al unitatii,
categoriile de personal existente si specificul ocupatiilor practicate.
G. Pregateste si desemneaza salvatorii la locul de munca si
desfasoara diverse activitati de perfectionare in domeniul securitatii si
sanatatii in munca, precum si al acordarii primului ajutor, in functie de
necesitatile unitatii,dupa ce acestia au urmat un curs de minim 8 ore de
pregatire in acordarea primului ajutor .

Obiectivele ocupatiei
H. Se implica in asigurarea echipamentului individual de protectie si de lucru,
stabilind tipul si cantitatile necesare in functie de riscurile specifice locurilor
de munca, participand la receptionarea acestuia pe baza declaratiilor de
conformitate eliberate de furnizori, conform criteriilor de calitate specificate.
I. Are ca responsabilitate permanenta prevenirea accidentelor de munca i a
mbolnavirilor profesionale, putand sa faca parte din echipa de evaluare a
riscurilor profesionale, lucrand in sensul reducerii sau chiar eliminarii
evenimentelor periculoase, propunand masuri pentru asigurarea siguranei n
desfaurarea proceselor de munca.
J. Verifica si controleaza continuu modul de respectare si aplicare a
instructiunilor proprii pe linie de securitatea si sanatatea muncii, starea i
modul de utilizare a echipamentului individual de protecie, precum si modul
de folosire al instalatiilor, echipamentelor si mijloacelor de productie din dotare
.
K. In situaii de pericol iminent, dezastre, situaii de accident, anunta toi
factorii de intervenie, intrerupe activitatea in zona de pericol iminent si
coordoneaza activitaile de intervenie i evacuare in cadrul unitatii,iar la
cerere, efectueaza primele cercetari privind cauzele i Imprejurarile producerii
acestora , in lipsa unei persoane instruite si desemnate de specialitate (Cadru
tehnic PSI,Insp. Protectia civila,Manager securitate)
L. Dovedeste deprinderi privind comunicarea cu diferite categorii de
interlocutori, precum si lucrul in echipa.
M. Detine cunostinte solide in domeniul legislatiei de SSM, se preocupa
permanent de asimilarea noutatilor specifice si adaptarea continutului
prevederilor legislative la particularitatile proceselor de munca din cadrul
unitatii In care activeaza.
N. Intocmeste documentatia in domeniul SSM (incluzand evidenta meseriilor
si a profesiilor prevazute de legislatia in vigoare), pentru care este necesara
autorizarea exercitarii lor.

Legislaia naional n domeniul securitii i sntii n

munc

Constituia Romniei
Codul Muncii
Legea nr.319/2006 a securitii i sntii n munc
H.G. nr.1425/2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr.319/2006
H.G. nr.955/2010 pentru modificarea H.G. 1425/2006
cu noi reglementari privind securitatea si sanatatea in
munca
H.G.-uri prin care au fost transpuse prevederile
directivelor europene, pe domenii specifice

Legislaia armonizat cu Directivele europene din

domeniul securitii i sntii n munc
Nr
crt.

Actul
normativ

Domeniul

Directiva
transpus

Legea nr.
319/2006

Legea securitii i sntii n munc

89/391/CEE

H.G. nr.
1875/2005

protecia sntii i securitii lucrtorilor

fa de riscurile datorate expunerii la azbest

83/477/CEE
91/382/CEE
98/24/CE
2003/18/CE

H.G. nr.
1876/2005

cerinele minime de securitate i sntate

referitoare la expunerea lucrtorilor la
riscurile generate de vibraii

2002/44/CE

H.G. nr.
300/2006

cerinele minime de securitate i sntate

pentru antierele temporare sau
mobile

92/57/CEE

H.G. nr.
493/2006

cerinele minime de securitate i sntate

referitoare la expunerea lucrtorilor la
riscurile generate de zgomot

2003/10/CE

H.G. nr.
971/2006

cerinele minime pentru semnalizarea

de securitate i/sausntate la locul de
munc

de 92/58/CEE

H.G. nr.

cerinele minime de securitate i

la 92/29/CEE

Legislaia armonizat cu Directivele europene din

domeniul securitii i sntii n munc
Nr
crt
.

Actul
normativ

Domeniul

Directiva
transpus

H.G. nr.
1028/2006

cerinele minime de SSM referitoare la utilizarea

echipamentelor cu ecran de vizualizare

90/270/CEE

H.G. nr.
1048/2006

cerinele minime de securitate i sntate pentru

utilizarea de ctre lucrtori a echipamentelor
individuale de protecie la locul de munc

89/656/CEE

10

H.G. nr.
1049/2006

cerinele minime pentru asigurarea securitii i

sntii lucrtorilor din industria extractiv de
suprafa sau subteran

92/104/CEE

11

H.G. nr.
1050/2006

cerinele minime pentru asigurarea securitii i

sntii lucrtorilor din industria extractiva de foraj

92/91/CEE

12

H.G. nr.
1051/2006

cerinele minime de securitate i sntate pentru

manipularea manuala a maselor care prezint
riscuri pentru lucrtori, n
special de afeciuni dorsolombare

90/269/CEE

13

H.G. nr.
1058/2006

cerinele minime pentru mbuntirea securitii i

protecia sntii lucrtorilor care pot fi expui unui
potenial risc
datorat atmosferelor explozive

99/92/CE

Legislaia armonizat cu Directivele europene din

domeniul securitii i sntii n munc
Nr
crt
.

Actul
normativ

Domeniul

Directiva
transpus

14

H.G. nr.
1091/2006

privind cerinele minime de securitate i sntate pentru

locul de munc

89/654/CE

15

H.G. nr.
1092/2006

protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de

expunerea la ageni biologici n munc

2000/54/CE

16

H.G. nr.
1093/2006

stabilirea cerinelor minime de securitate i sntate

2004/37/CE
pentru protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de
expunerea la ageni cancerigeni sau mutageni la locul
de munc

17

H.G. nr.
1135/2006

cerinele minime de securitate i sntate n munca la

bordul navelor de pescuit

93/103/CEE

18

H.G. nr.
1136/2006

cerinele minime de securitate i sntate referitoare

expunerea lucrtorilor la riscuri generate de cmpuri
electromagnetice

la 2004/40/CE

19

H.G. nr.
1146/2006

cerinele minime de securitate i sntate pentru

utilizarea n munc de ctre lucrtori a echipamentelor
de munc

89/655/CEE
95/63/CE
2001/45/CE

Legislaia armonizat cu Directivele europene din

domeniul securitii i sntii n munc
Nr
crt.

Actul
normativ

Domeniul

Directiva
transpus

20

H.G. nr.
1218/200
6

stabilirea cerinelor minime de securitate i sntate n

munc pentru asigurarea proteciei lucrtorilor mpotriva
riscurilor legate de prezena agenilor chimici

98/24/CE
91/322/CEE
2000/39/CE
2006/15/CE

21

H.G. nr.
600/2007

privind protecia tinerilor la locul de munc

94/33/CEE

22

H.G.nr.
557/2007

privind completarea msurilor destinate s promoveze

mbuntirea securitii i sntii la locul de
munc pentru salariaii ncadrai n baza unui
contract individual de munc pe durat determinat
i pentru salariaii temporari ncadrai la ageni de
munc temporar

91/383/CEE

23

Legea nr.
25/2004

aprobarea O.U.G. nr. 96/2003 privind protecia

maternitii

92/85/CEE

24

H.G. nr.
537/2004

aprobarea normelor metodologice de aplicare a

prevederilor
O.U.G. nr. 96/2003 privind protecia maternitii

92/85/CEE

Directive europene din domeniul securitii

i sntii n munc care urmeaz s fie
transpuse
Directiva 2006/25/CE privind cerine minime
de
securitate i sntate privind expunerea
lucrtorilor la
riscurile datorate agenilor fizici
(radiaii optice artificiale)

ALTE ACTE NORMATIVE NOU APRUTE N DOMENIUL

SECURITII I SNTII N MUNC
Nr
crt

Denumire

H.G. nr.1425/2006

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

prevederilor Legii securitii i sntii n munc
nr.319/2006

Ordin nr.706/2006

privind cerinele minime de securitate i sntate

referitoare la expunerea lucrtorilor la riscurile generate
de radiaiile optice artificiale

Ordin nr. 3/2007

privind aprobarea Formularului pentru nregistrarea

accidentului de munc FIAM

Ordin nr. 242/2007

pentru aprobarea Regulamentului privind formarea

specific de coordonator n materie de securitate i
sntate pe durata elaborrii proiectului i/sau a
realizrii lucrrii pentru antiere temporare ori mobile

Ordin nr.455/2010

pentru constituirea comisiilor de abilitare a serviciilor

externe de prevenire i protecie i de avizare a
documentaiilor cu caracter tehnic de informare i
instruire n domeniul securitii i sntii n munc din
cadrul inspectoratelor teritoriale de munc

Conform Legii 319/2006, in tara noastra,

angajatorul este obligat sa asigure conditiile
necesare ca angajatii sa se bucure de sanatate
si securitate in munca.

Obligatiile angajatorului din punct de vedere

al sanatatii si securitatii in munca, ce decurg
Angajatorul trebuie sa asigure planificarea, organizarea si
din Legea
319/2006:
resursele
umane,
financiare si materiale, necesare activitatii
de prevenire si protectie din organizatia sa.

Angajatorul trebuie sa asigure Evaluarea riscurilor profesionale

si a imbolnavirilor profesionale, a organizatiei.
Angajatorul trebuie sa asigure instruirea si informarea
angajatilor.
Angajatorul trebuie sa asigure participarea angajatilor la
activitatea de prevenire si protectie din cadrul organizatiei
sale.
Angajatorul trebuie sa asigure colaborarea cu tertii din punctul
de vedere al sanatatii si securitatii in munca.

Acest lucru poate fi realizat cu respectarea

prevederilor Legii 319/2006 si HG 1425/2006
modificat prin HG 955/2010, numita in continuare
HG
1425/2006
actualizata,
in urmatoarele
moduri:
a) prin
asumarea
de ctre angajator,
a atribuiilor
pentru realizarea msurilor prevzute de lege;

b) prin desemnarea unuia sau mai multor lucrtori

pentru a se ocupa de activitile de prevenire i protecie;
c) prin nfiinarea unuia sau mai multor servicii interne
de prevenire i protecie;
d) prin apelarea la servicii externe de prevenire i
protecie.

HG 1425/2006 actualizata:

ART. 16
(1) n cazul ntreprinderilor cu pn la 9 lucrtori inclusiv,
angajatorul poate efectua activitile din domeniul SSM, dac se
ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:
a) activitile desfurate n cadrul ntreprinderii nu sunt dintre cele
prevzute n anexa nr. 5;
b) angajatorul i desfoar activitatea profesional n mod efectiv
i cu regularitate n ntreprindere i/sau unitate;
c) angajatorul a urmat cel puin un program de pregtire n
domeniul securitii i sntii n munc, cu o durat minim de 40
de ore i coninutul prevzut n anexa nr. 6 lit. A, fapt care se atest
printr-un document de absolvire a programului de pregtire.(pentru
conducatorul societatii ,ori reprezentantul lucratorilor)
(2) n situaia n care nu sunt ndeplinite condiiile prevzute la alin.
(1), angajatorul trebuie s desemneze unul sau mai muli lucrtori ori
poate organiza serviciul intern de prevenire i protecie i/sau poate s
apeleze la servicii externe, n condiiile prezentelor norme
metodologice.
(3) n cazul n care angajatorul/lucrtorii desemnai/serviciile interne
de prevenire i protecie nu au capacitile i aptitudinile necesare
pentru efectuarea tuturor activitilor de prevenire i protecie
prevzute la art. 15, angajatorul trebuie s apeleze la servicii externe
pentru acele activiti de prevenire i protecie pe care nu le poate
desfura cu personalul propriu.

HG 1425/2006 actualizata:

ART. 17

(1) n cazul ntreprinderilor care au ntre 10 i 49 de lucrtori

inclusiv, angajatorul poate efectua activitile din domeniul SSM,
dac se ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:
a) sunt respectate prevederile art. 16 alin. (1) lit. a)-c);
b) riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli
profesionale cu consecine grave, ireversibile, respectiv deces ori
invaliditate.
(2) n situaia n care nu sunt ndeplinite condiiile prevzute la
alin. (1), angajatorul trebuie s desemneze unul sau mai muli
lucrtori ori poate organiza unul sau mai multe servicii interne de
prevenire i protecie i/sau poate s apeleze la servicii externe, n
condiiile prezentelor norme metodologice.
(3) n cazul n care angajatorul/lucrtorii desemnai/serviciile
interne de prevenire i protecie nu au capacitile i aptitudinile
necesare pentru efectuarea tuturor activitilor de prevenire i
protecie prevzute la art. 15, angajatorul trebuie s apeleze la
servicii externe pentru acele activiti de prevenire i protecie pe
care nu le poate desfura cu personalul propriu.

HG 1425/2006 actualizata:

ART. 18
(1) n cazul ntreprinderilor i/sau unitilor care au ntre 50 i 249 de
lucrtori, angajatorul trebuie s desemneze unul sau mai muli lucrtori ori
s organizeze unul sau mai multe servicii interne de prevenire i protecie
pentru a se ocupa de activitile de prevenire i protecie din cadrul
ntreprinderii.
(2) n cazul ntreprinderilor i/sau unitilor prevzute la alin. (1) care
desfoar activiti dintre cele prevzute n anexa nr. 5, angajatorul trebuie
s organizeze unul sau mai multe servicii interne de prevenire i protecie.
(3) n cazul n care lucrtorii desemnai, serviciile interne de prevenire i
protecie nu au capacitile i aptitudinile necesare pentru efectuarea
tuturor activitilor de prevenire i protecie prevzute la art. 15, angajatorul
trebuie s apeleze la servicii externe pentru acele activiti de prevenire i
protecie pe care nu le poate desfura cu personalul propriu.
ART. 19
(1) n cazul ntreprinderilor i/sau unitilor care au peste 250 de
lucrtori, angajatorul trebuie s organizeze unul sau mai multe servicii
interne de prevenire i protecie (!! CSSM)
(2) n cazul n care serviciile interne de prevenire i protecie nu au
capacitile i aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitilor de
prevenire i protecie prevzute la art. 15, angajatorul trebuie s apeleze la
unul sau mai multe servicii externe pentru acele activiti de prevenire i
protecie pe care nu le poate desfura cu personalul propriu.

INSPECTORUL IN DOMENIUL SANATATII SI

SECURITATII IN MUNCA
SINONIM CU

LUCRATORUL DESEMNAT
ori
Specialist in Securitatea si Sanatatea
Muncii

ART. 21
HG1425/2006
actualizat:
Pentru a putea s desfoare activitile de prevenire i protecie, lucrtorul

desemnat
trebuie s ndeplineasc cel puin cerinele minime de pregtire n
domeniul securitii i sntii n munc, potrivit prevederilor art. 49, sau
prevederile art. 51^1 lit. a).

ART. 49*)
(1) Cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n
munc corespunztoare nivelului mediu sunt:
a) studii n nvmntul liceal filiera teoretic n profil real sau filiera
tehnologic n profil tehnic;
b) curs n domeniul securitii i sntii n munc, cu coninut minim
conform celui prevzut n anexa nr. 6 lit. B, cu o durat de cel puin 80 de ore.
(2) Nivelul mediu prevzut la alin. (1) se atest prin diploma de studii i
certificatul de absolvire a cursului prevzut la alin. (1) lit. b).

ART. 51^1*)
Ocupaiile specifice domeniului securitii i sntii n munc, necesare
efecturii activitilor de prevenire i protecie, sunt urmtoarele:
a) tehnician n securitate i sntate n munc.

UNITATI DE COMPETENTA (1-12)

1. Comunicarea interactiva la locul de munca

2. Lucrul in echipa
3. Planificarea activitatii proprii
4. Dezvoltarea profesionala
5. Organizarea activitatii de securitatea muncii
6. Asigurarea semnalizarii de securitate si sanatate in munca
7. Instruirea personalului domeniul securitatii si sanatatii in
munca
8. Asigurarea echipamentului individual de protectie/lucru
9. Prevenirea accidentelor de munca si mentinerea starii de
sanatate a
personalului
10. Investigarea cauzelor producerii accidentelor de munca
si a
imbolnavirilor
11. Monitorizarea activitatii de securitatea muncii
12. Coordonarea activitatilor de interventie In cazuri de
necesitate

DOMENIUL DE COMPETENTA
COMPETENTE FUNDAMENTALE
1. Comunicarea interactiva la locul de munca
2. Lucrul in echipa

COMPETENTE GENERALE PE DOMENIUL DE ACTIVITATE

3. Planificarea activitatii proprii
4. Dezvoltarea profesionala

COMPETENTE SPECIFICE OCUPATIEI

5. Organizarea activitatii de securitatea muncii
6. Asigurarea semnalizarii de securitate si sanatate in munca
7. Instruirea personalului pe probleme de securitate si sanatate in
munca
8. Asigurarea echipamentului individual de protectie/lucru
9. Prevenirea accidentelor de munca si mentinerea starii de
sanatate a
personalului
10. Investigarea cauzelor producerii accidentelor de munca si a
imbolnavirilor
11. Monitorizarea activitatii de protectie a muncii
12. Coordonarea activitatilor de interventie in cazuri de necesitate.

In vederea studierii activitatii si intelegerii

competentelor unui Inspector de/in Sanatate si
Securitate in Munca va trebui sa reliefam
Executant
elementele SISTEMUL DE MUNCA.

Sarcina de munca

Mijloace de productie
Mediul de munca

TOATE ELEMENTELE
SISTEMULUI DE MUNCA
SUNT
GENERATOARE DE FACTORI
DE RISC

Planul anual de prevenire si protectie

N
r
cr
t

Loc
de
mun
ca/p
ost
de
lucru

Riscur
i
evalu
ate

Masu
ri
tehni
ce

Masu
ri
orga
nizat
orice

Masur
i
igenic
osanita
re

Masu
ri de
alta
natu
ra

Actiun
i in
scopul
realiz
arii
masur
ii

Term
en
de
reali
zare

Persoa
na
care
raspun
de de
realiza
rea
masuri
i

Obs
erv
atii

10

Planul anual de prevenire si protectie

Planul anual de prevenire si protectie trebuie

sa contina
termene clare,
responsabili si bugete.
El trebuie aprobat de catre angajator.
Continand termenele, resposabilii si
BUGETELE, Planul anual de prevenire si
protectie va determina, prin angajator, toate
compartimentele implicate sa actioneze in
consecinta.
Foarte importanta este coloana Observatii
in care se vor nota rezultatele monitorizarii
indeplinirii masurilor cuprinse in plan.

Primul ajutor in caz de

accidentare
Inspectorul SSM se va ocupa de:
numirea si pregatirea salvatorilor si de
organizarea punctelor de prim ajutor.

O trusa de prim ajutor trebuie sa deserveasca max. de 20 de

persoane.

Atributii Inspector SSM

In cadrul organizatiei, Inspectorul SSM va trebui sa:
1. ajute la determinarea factorilor de risc in functie de particularitatile
echipamentului de munca si in corelatie cu conditiile specifice existente la fiecare loc
de munca (mediu ambiant, social si economic) si categoriile de personal utilizate;

2. stabileasca tipul si necesarul de semnalizare tinand cont de aceleasi elemente

mentionate mai sus, precum si dispozitivele de instalare, dar si sa urmareasca
operatiunea de semnalizare pana la ducerea ei la indeplinire, avand in vedere
locurile cele mai vizibile pentru receptionarea mesajelor de catre personalul
organizatiei;
3. stabileasca componenta si necesarul de echipament individual de protectie si
distribuirea acestuia pe baza de semnatura;
4. asigure informarea si instruirea angajatilor;
5. stabileasca pentru organizatie, caile de evacuare a personalului in situatii de
urgenta sau pericol iminent, cu discernamant, avand in vedere posibilitatile reale de
deplasare si evacuare in timp util, si evitandu-se zonele cu potential crescut de
pericol;
7. comunice accidentele de munca si sa participe atat cat este posibil la cercetarea
si inregistrarea lor.

DECLARAREA SI CERCETAREA ACCIDENTELOR DE

MUNCA
Prin
accident de
munca se intelege vatamarea violenta a
PREVEDERI
GENERALE

organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala,

care au loc in timpul procesului de munca sau in
indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca
incapacitate temporara de munca (ITM) de cel putin 3
zile calendaristice, invaliditate (INV) ori deces(D).
(Art. 5
(g), din Legea 319/2006)

n sensul prevederilor art. 5 lit. g) din Legea 319/2006,

este, de asemenea,
accident de munca:
a) accidentul suferit de persoane aflate n vizita n ntreprindere i/sau
unitate, cu permisiunea angajatorului;
b) accidentul suferit de persoanele care ndeplinesc sarcini de stat sau
de interes public, inclusiv n cadrul unor activiti culturale, sportive,
n ara sau n afar granielor tarii, n timpul i din cauza ndeplinirii
acestor sarcini;
c) accidentul survenit n cadrul activitilor cultural-sportive
organizate, n timpul i din cauza ndeplinirii acestor activiti;
d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei aciuni
ntreprinse din proprie initiativa pentru salvarea de viei omeneti;
e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei aciuni
ntreprinse din proprie initiativa pentru prevenirea ori nlturarea unui
pericol care ameninta avutul public i privat;
f) accidentul cauzat de activiti care nu au legatura cu procesul
muncii, dac se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa
persoanei fizice, n calitate de angajator, ori n alt loc de munca
organizat de acetia, n timpul programului de munca, i nu se
datoreaz culpei exclusive a accidentatului;
g) accidentul de traseu, dac deplasarea s-a fcut n timpul i pe
traseul normal de la domiciliul lucrtorului la locul de munca organizat
de angajator i invers;

h) accidentul suferit n timpul deplasarii de la sediul persoanei

juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de munca sau de la
un loc de munca la altul, pentru ndeplinirea unei sarcini de munca;
i) accidentul suferit n timpul deplasarii de la sediul persoanei
juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este incadrata
victima, ori de la orice alt loc de munca organizat de acestea, la o
alta persoana juridic sau fizica, pentru ndeplinirea sarcinilor de
munca, pe durata normal de deplasare;
j) accidentul suferit nainte sau dup ncetarea lucrului, dac victima
prelua sau preda uneltele de lucru, locul de munca, utilajul ori
materialele, dac schimba mbrcmintea personal, echipamentul
individual de protecie sau orice alt echipament pus la dispoziie de
angajator, dac se afla n baie ori n spalator sau dac se deplasa de
la locul de munca la ieirea din ntreprindere sau unitate i invers;
k) accidentul suferit n timpul pauzelor regulamentare, dac acesta a
avut loc n locuri organizate de angajator, precum i n timpul i pe
traseul normal spre i de la aceste locuri;
l) accidentul suferit de lucrtori ai angajatorilor romani sau de
persoane fizice romane, delegai pentru ndeplinirea ndatoririlor de
serviciu n afar granielor tarii, pe durata i traseul prevzute n
documentul de deplasare;

m) accidentul suferit de personalul roman care efectueaz lucrri i

servicii pe teritoriul altor tari, n baza unor contracte, convenii sau
n alte condiii prevzute de lege, ncheiate de persoane juridice
romane cu parteneri strini, n timpul i din cauza ndeplinirii
ndatoririlor de serviciu;
n) accidentul suferit de cei care urmeaz cursuri de calificare,
recalificare sau perfecionare a pregtirii profesionale, n timpul i
din cauza efecturii activitilor aferente stagiului de practica;
o) accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum
ar fi furtuna, viscol, cutremur, inundaie, alunecri de teren, trasnet
(electrocutare), dac victima se afla n timpul procesului de munca
sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu;
p) disparitia unei persoane, n condiiile unui accident de munca i
n mprejurri care indreptatesc presupunerea decesului acesteia;
q) accidentul suferit de o persoana aflat n ndeplinirea atribuiilor
de serviciu, ca urmare a unei agresiuni.

2) n situaiile menionate la alin. (1) lit. g), h), i) i l), deplasarea

trebuie sa se fac fr abateri nejustificate de la traseul normal i,
de asemenea, transportul sa se fac n condiiile prevzute de
reglementrile de securitate i sntate n munca sau de circulaie
n vigoare.

Accidentul de munca se clasifica in raport

cu urmarile
produse si cu numarul
persoanelor accidentate in:
Accident ce produce incapacitate temporara de
munca de cel putin
3 zile calendaristice;
Accident care produce invaliditate;
Accident mortal;
Accident colectiv, cand sunt
accidentate cel putin 3 persoane in
acelasi timp si din aceeasi cauza.

Accidentul de munca urmat de incapacitate temporara

de munca ori, dupa caz, urmat de invaliditate sau deces,
precum si accidentul de munca colectiv vor fi comunicate
de indata de catre conducerea persoanei juridice sau,
dupa caz, de persoana fizica, in calitate de
angajator,Inspectoratului Teritorial de Munca si dupa caz,
organelor de urmarire penala competente, potrivit legii.

In cazul accidentelor de circulatie produse pe drumurile

publice, in care printre victime sunt si persoane aflate in
indeplinirea unor sarcini de serviciu, persoana juridica
sau fizica la care sunt angajati accidentatii va anunta de
indata Inspectoratul Teritorial de Munca din judetul in
raza caruia s-a produs accidentul.

Cercetarea accidentelor de munca se efectueaza

astfel:
de catre persoana juridica in cazul accidentului
care a produs incapacitate temporara de munca;
de catre inspectoratele teritoriale de munca in
cazul accidentelor care au produs invaliditate,
deces, al accidentelor colective, precum si in cazul
accidentelor de munca ce au produs incapacitate
temporara de munca salariatilor angajati la
persoane fizice;
de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale in
cazul accidentelor de munca colective, generate
de unele evenimente deosebite, precum avariile
sau exploziile
de catre autoritatea de sanatate publica in cazul
suspiciunilor de boala profesionala

Persoana fizica, precum si persoana juridica care nu dispune de personal

competent, sau nu are personal suficient, trebuie sa asigure cercetarea
apelind la servicii externe abilitate sa presteze activitati in domeniul securitatii
si sanatatii in munca.
In baza procesului-verbal de cercetare intocmit de organele
abilitate prin lege,
persoana juridica sau fizica la care se inregistreaza
accidentul va
completa
Formular de inregistrare a accidentelor de munca (FIAM)
Fisa de comunicare operativa a accidentelor de munca si incidentelor periculoa
se
Accidentul de munca se comunica la ITM filiala
teritoriala in raza careia s-a produs, in ziua in care a avut loc,
cel putin telefonic daca s-a produs la sfarsitul programului sau a saptamanii.

Daca printre victimele evenimentului se afla si lucratori ai altor angajatori,

evenimentul va fi comunicat si angajatorilor acestora de catre angajatorul la
care s-a produs evenimentul.

persoana

Nerespectarea de catre orice

a obligatiilor si a masurilor stabilite cu privire la SSM, daca prin

aceasta se creeaza un pericol grav si iminent de producere a unui
accident de munca sau de imbolnavire profesionala,
constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la
2 ani sau cu amenda.

Cu cat consecintele rezultate din producerea accidentului sunt mai

grave cu atat sanctiunea/pedeapsa creste.

Cercetarea evenimentelor

Cercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea

mprejurarilor si a cauzelor care au condus la producerea
acestora, a reglementarilor legale incalcate, a
raspunderilor si a masurilor ce se impun a fi luate pentru
prevenirea producerii altor cazuri similare si, respectiv,
pentru determinarea caracterului accidentului.

Cercetarea se face imediat dupa comunicare, n

conformitate cu prevederile legii.

(1) Cercetarea evenimentelor care produc incapacitate temporara de munca se

efectueaza de catre angajatorul la care s-a produs evenimentul.

(2) Angajatorul are obligatia sa numeasca de ndata, prin decizie scrisa, comisia
de cercetare a evenimentului.
(3) Comisia de cercetare a evenimentului va fi compusa din cel putin 3 persoane;
una dintre acestea trebuie sa fie lucrator desemnat, reprezentant al serviciului
intern sau reprezentant al serviciului extern, cu pregatire de nivel superior.
(4) Persoanele numite de catre angajator n comisia de cercetare a evenimentului
trebuie sa aiba pregatire tehnica corespunzatoare si sa nu fie implicate n
organizarea si conducerea locului de munca unde a avut loc evenimentul si sa nu
fi avut o responsabilitate n producerea evenimentului.
(5) Angajatorul care si-a asumat atributiile n domeniul SSM nu poate face parte
din comisia de cercetare a evenimentului, n acest caz urmnd sa apeleze la
servicii externe.
(6) Daca n eveniment sunt implicate victime cu angajatori diferiti, n comisia de
cercetare numita de angajatorul la care s-a produs evenimentul vor fi
nominalizate si persoane numite prin decizie scrisa de catre ceilalti angajatori.
(7) Angajatorul care a organizat transportul raspunde pentru cercetarea
accidentului de circulatie produs pe drumurile publice, urmat de incapacitate
temporara de munca, cu respectarea, atunci cnd este cazul, a prevederilor
legale.
(8) Angajatorul care nu dispune de personal competent n conformitate cu alin.

Atributii Inspector SSM

7. monitorizeze activitatea de prevenire si protectie din
organizatie;

8. urmareasca verificarea nivelului noxelor (acolo unde

este cazul);
9. controleze starea si modul de utilizare a EIP;
10. coordoneze activitatile de interventie in caz de
urgenta sau la aparitia unui pericol iminent de
accidentare sau imbolnavire profesionala.

CRITERII GENERALE PENTRU EVALUAREA RISCURILOR DE

ACCIDENTARE SI/SAU IMBOLNAVIRE PROFESIONALA

Evaluarea nivelului de securitate sau de risc intr-un sistem de munca

reprezinta punctul de plecare si totodata, baza stiintifica pentru
stabilirea prioritatilor in actiunile de prevenire.
Criteriile si metodele de evaluare s-au dezvoltat in pas cu evolutia
generala a conceptului de securitate a muncii, respectiv cu diversele
teorii privind geneza accidentelor de munca si a bolilor profesionale,
functie de probabilitatea riscului, timpul de expunere la riscuri
specifice, precum si vatamarea maxima ce poate fi produsa .
Exista doua posibilitati de evaluare a nivelului de risc, respectiv de
securitate a muncii, intr-un sistem:

evaluare post-accident sau post-boala profesionala (a

posteriori) - si se bazeaza pe analiza statistica a accidentelor de
munca si a bolilor profesionale produse; criteriile de evaluare folosite
sunt indicatorii statistici de tipul coeficientilor (indicilor) de frecventa
si de gravitatea vatamarii;

evaluarea pre-accident sau pre-boala profesionala (a

priori) se bazeaza pe analiza riscurilor, inainte de a se materializa in
accidente sau boli profesionale;
Pentru ambele posibilitati mentionate demersul poate fi:
- inductiv (direct) - se porneste de la cauza spre efect;
- deductiv (indirect) - se porneste de la efect spre cauza.

Principalele metode apriorice existente in prezent

pot fi grupate
indepatru
categorii:
controale
si verificari
rutina,mari
aparute
in faza centrata pe masina
a evolutiei conceptului de securitate a muncii;

metode bazate pe modelul Heinrich, aparute in faza centrata pe

om;

metode bazate pe teoria fiabilitatii sistemelor, aplicabile sistemelor

tehnice usor de definit, dar care nu iau in considerare factorul uman;

metode bazate pe ergonomia sistemelor, avand o sfera mai larga, de

optimizare a functionarii sistemului si tratand problemele de secu
ritate a muncii doar la modul implicit si secundar.

Pentru organizatii care au mai mult de 50 de angajati (inclusiv),

conform legii angajatorii sunt obligati sa creeze

Comitetul de Sanatate
si Securitate in Munca
!

Organizarea comitetului de securitate i

sntate n munc
HG1425/2006 actualizata:
ART. 57
(1) Comitetul de securitate i sntate n munc se constituie n unitile
care au un numr de cel puin 50 de lucrtori, inclusiv cu capital strin,
care desfoar activiti pe teritoriul Romniei.
(2) Inspectorul de munc poate impune constituirea comitetului de
securitate i sntate n munc n unitile cu un numr mai mic de 50 de
lucrtori n funcie de natura activitii i de riscurile identificate.
(3) n cazul n care activitatea se desfoar n uniti dispersate
teritorial, se pot nfiina mai multe comitete de securitate i sntate n
munc; numrul acestora se stabilete prin contractul colectiv de munc
aplicabil sau prin regulamentul intern ori regulamentul de organizare i
funcionare.
(4) Comitetul de securitate i sntate n munc se constituie i n cazul
activitilor care se desfoar temporar, respectiv cu o durat mai mare
de 3 luni.
(5) n unitile care au mai puin de 50 de lucrtori, unde nu s-a
constituit comitet de securitate i sntate n munc, atribuiile
acestuia revin reprezentanilor lucrtorilor cu rspunderi specifice n
domeniul securitii i sntii lucrtorilor.

ART. 58
(1) Comitetul de securitate i sntate n munc este
constituit din urmtorii membri:
a) angajator sau reprezentantul su legal;
b) reprezentani ai angajatorului cu atribuii de
securitate i
sntate n munc;
c) reprezentani ai lucrtorilor cu rspunderi
specifice n
domeniul securitii i sntii
lucrtorilor;
d) medicul de medicin a muncii.
(2) Numrul reprezentanilor lucrtorilor este egal cu
numrul format din angajator sau reprezentantul su
legal i reprezentanii angajatorului.
(3) Lucrtorul desemnat sau reprezentantul
serviciului intern de prevenire i protecie este secretarul
comitetului de securitate i sntate n munc.

ART. 59
(1) Reprezentanii lucrtorilor n comitetul de securitate
i sntate n munc vor fi alei pe o perioad de 2 ani.
(2) n cazul n care unul sau mai muli reprezentani ai
lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii
i sntii lucrtorilor se retrag din comitetul de
securitate i sntate n munc, acetia vor fi nlocuii
imediat prin ali reprezentani alei.
ART. 60
(1) Modalitatea de desemnare a reprezentanilor
lucrtorilor n comitetele de securitate i sntate n
munc va fi stabilit prin contractul colectiv de munc,
regulamentul intern sau regulamentul de organizare i
funcionare.
(2) Reprezentanii lucrtorilor n comitetele de
securitate i sntate n munc vor fi desemnai de ctre
lucrtori dintre reprezentanii lucrtorilor cu rspunderi
specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor.

(3) Numrul minim al reprezentanilor lucrtorilor n comitetele de

securitate i sntate n munc se stabilete n funcie de numrul
total al lucrtorilor din ntreprindere/unitate, dup cum urmeaz:
a) de la 10 la 100 de lucrtori - 2 reprezentani;
b) de la 101 la 500 de lucrtori - 3 reprezentani;
c) de la 501 la 1.000 de lucrtori - 4 reprezentani;
d) de la 1.001 la 2.000 de lucrtori - 5 reprezentani;
e) de la 2.001 la 3.000 de lucrtori - 6 reprezentani;
f) de la 3.001 la 4.000 de lucrtori - 7 reprezentani;
g) peste 4.000 de lucrtori - 8 reprezentani.
Comitetul de sanatate si securitate in munca se intruneste in
sedinte ori de cate ori este nevoie dar nu mai putin de o data la 3 luni.
El analizeaza activitatea in domeniul SSM a organizatiei si face
propuneri pentru imbunatatirea ei. Sedinta se incheie cu un proces
verbal incheiat in cel putin 2 exemplare, intocmit de secretarul
Comitetului. Un exemplar din procesul verbal se inainteaza de catre
secretar, la Inspectoratul Teritorial de Munca in max. 10 zile de la
incheiere.
Comitetul se intruneste legal in sedinta numai cu o participare de
min. 2/3 din totalul membrilor. Pentru ca o hotarare sa fie adoptata in
CSSM este necesar ca ea sa intruneasca cel putin jumatate plus unul
voturi.

CONSECINTELE NERESPECTARII PREVEDERILOR

LEGALE IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN
MUNCA
In primul
rand securitatea si sanatatea angajatilor

depinde de propriul lor comportament

grija personala manifestata fata de respectarea
instructiunilor proprii de securitate si sanatate in munca.

Dar acest aspect este mai degraba un domeniu al

psihologilor decat al economistilor.

Analizand rapoartele de accidente, boli profesionale,

incidente, avarii etc. aceasta arata clar ca nimeni nu se
gandeste cu adevarat ca un individ sau altul este expus
pericolelor de tot soiul.

Accidentarea unor oameni, se datoreaza intotdeauna unui comportament

neadecvat, accidentarea altora este intotdeauna o simpla intamplare asa cum
arata expresia :
un simplu........un biet accident.
Asa ca pentru a economisi, cazul e clar: Exista acest simplu, nu pretentia
pentru siguranta lucratorilor, deoarece nu este nevoie nimeni nu se simte in
pericol.
Pentru intreprinderi exista problema gasirii unui optim cu privire la doua
tendinte diferite:
- una: exista un interes pentru reducerea si controlul perturbarilor in procesul
de munca datorat accidentelor, bolilor profesionale, incidentelor.
- a doua: acest aspect nu trebuie sa mearga prea departe, din cauza
costurilor activitatii de securitate.
Noi mai adaugam pe a treia: mai bine previi decat sa trebuiasca sa
reabilitezi

Conform Legii 319/2006 art.3 angajatorul are responsabilitate totala cu privire la

organizarea securitatii si sanatatii in munca, deci el este cel care plateste. Orice
accident de munca, orice eveniment ce produce pagube, devine astfel o cheltuiala
in plus pentru angajator, deci pentru inteprindere.

Amenzile, sanctionarile, avertismentele scrise din partea organelor de

control la nivel de stat sau de judet emise catre unitate nu reprezinta
altceva decat consecinte ale nerespectarii prevederilor legale in
domeniu.

Evidenta accidentelor in registrul de accidente prin numarul lor

reprezinta un mod de evidentiere a importantei acordate de catre
angajator angajatilor sai si conditiilor lor de munca, si nu in ultimul
rand, un termen de afisare a imaginii firmei din punct de vedere al
securitatii muncii.

Ca sa obtii siguranta in munca trebuie sa investesti.

A investi in oameni inseamna a investi in resursa cea mai pretioasa a
oricarei inteprinderi !

Daca ai siguranta in munca,

castigi timp disponibil, creste productivitatea, creste calitatea
productiei, iar investitiile se recupereaza, deci per ansamblu, NU
COSTA !

VA MULTUMESC PENTRU ATENTIA ACORDATA SI VA DORESC

SUCCES

Psi.Inginer ms.
CONSTANTIN IOAN BURCIU
neluburciu@yahoo.com