STATIUNEA BORSA

MESAROS MARUSIA ANGELA

MASTER ,ANUL I
ETT

ARGUMENT
Statiune climaterica situata in Muntii Rodnei
(judetul Maramures), o zona foarte bogata in
folclor si in obiceiuri populare. Aici se
practica ski-ul inca din ultimele decenii ale
secolului XIX. Partiile de ski sunt situate la
1200-1500 m altitudine, iar ca si atractie,
statiune dispune de prima trambulina,
natural amenajata, de sarituri cu skiurile (50
m inaltime) care este unica in Europa.

AMPLASARE GEOGRAFIC

Borsa este o localitate in nordul extrem al

Romaniei (Judetul Maramures), in partea
rasariteana a Depresiunii Maramuresului inchisa de
Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului (Carpatii
Rasariteni), situata la 700-850 m altitudine, pe
Valea Viseului, in apropierea Pasului Prislop
(altitudine 1.414 m), care leaga Transilvania de
Bucovina.
Regiunea Borei este accesibil si printr-o o cale
ferat linia: Salva Vieul de Sus Sighetu
Marmaiei cu legatur la Bora. Din pcate de
ctiva ani, C.F.R.-ul a sistat transportul de cltori
pe ruta Vieu - Bora, aceasta fiind preluat de
transportul I.R.T.A. cu autobuze sau maxi-taxi.

ACCESIBILITATE

Intr-o descriere a localitatii din anul 1941 se aminteste ca

aceasta comuna rasfirata si risipita are o lungime de 59
km si o latime de 35 km. Localitatea Borsa se intinde, azi,
pe o suprafata de 47 482 ha. Intinderea localitatii de-a
lungul soselei care o strabate de la Valea Hotarului, pe
langa pasajul de cale ferata, pana la Gura Tiboului (raul
Tibou), masoara 52 km, fiind una dintre cele mai lungi
asezari din tara.
In interiorul zonei, exista o serie de obiective interesante,
care prin folosirea drumurilor forestiere existente sunt
accesibile turistilor. Regiunea Borsei era accesibila si
printr-o cale ferata: linia Salva - Viseul de Sus - Sighetu
Marmatiei cu legatura la Borsa. Din pacate de cativa ani,
C.F.R.-ul a sistat transportul de calatori pe ruta Viseu Borsa, aceasta fiind preluata de transportul I.R.T.A. cu
autobuze sau maxi-taxi, doar pana in orasul Viseu de
Sus, sau cu autoturismele personale, din lipsa de calatori.
Calea ferata cu ecartament ingust care asigura accesul
pentru exploatarile forestiere in zona Vaser - Novat, a

ELEMENTE SPECIFICE
Statiunea turistica montana Borsa (in maghiara Borsa, in
germana Borscha) este situata in judetul Maramures, Romania si
are o populatie de aproximativ 29 000 de locuitori. Aceasta se
afla la 47?39? latitudine nordica si 24?39? longitudine estica,
altitudinea localitatii fiind la Valea Hotarului de 617 m, in centrul
orasului de 673 m, iar in complexul turistic, la Gura Fantanii de
823 m.
Desi turismul este un bun motor de dezvoltare atat al statiunii, si
automat al calitatii vietii, acestia nu au un nivel de trai ridicat.
Veniturile din turism sunt destul de scazute avand in vedere
potentialul natural montan si balneoclimateric al Borsei.
Borsa este cunoscuta pentru economia subterana, si pentru o
rata a criminalitatii crescute, in mod special datorita muncitorilor
cu un nivel scazut de educatie, si a saraciei continue. Gradul de
coruptie in cadrul administratiei locale, si a politiei, fiind ridicat.

OBIECTIVE TURISTICE
Staiunea Bora situat la 850 m altitudine este un loc agreabil atat
pentru excursiile estivale cat i pentru practicarea sporturilor de
iarn.
Pornind de aici veti putea face ascensiuni uoare n mprejurimi, sau
drumetii pe trasele ce au ca punct final cel mai nalt punct al
Carpailor Orientali: Vrful Pietrosul din Munii Rodnei (2303 m).
Acest masiv, Munii Rodnei, de o frumusee natural deosebit a
fost organizat sub forma unei arii naturale protejate numite: Parcul
Naional Rodna. Motivele care au condus la protejarea acestei arii
sunt n principal legate de geomorfologia specific locului i de
prezena a numeroase specii vegetale i animale deosebite. Parcul
Naional Munii Rodnei este al doilea parc national din tara,cu o
suprafa de 47.177 ha. In aceasta arie protejata sunt prezente
peste 30 de specii de faun i flor unice, endemice i relicte
glaciare, zona fiind propusa s fac parte din patrimoniul mondial
pentru natur.

Peisajul montan deosebit de pitoresc, oferit de Muntii Rodnei (in sud) cu varfurile Pietrosu
(2303m), Rebra (2225m) si Muntii Maramuresului (in nord), cu padurile de conifere, pasuni si
fanete (peisaj mai putin spectaculo, dar mai umanizat).

FRUMOOOSSSSSSSSSSSSSSSSSS

OBIECTIVE TURSTICE
Rezervaii naturale din regiunea Bora

Rezervaia Pietrosu Rodnei

Rezervaia Cornu Nedeii Ciungii
Blsnii
Rezervatia Salhoi
Zambroslaviile
Rezervaia Izvorul Albastru al
Izei
Petera de la Izvorul Izei
Rezervaia Piatra Rea

PENSIUNI TURISTICE

CASCADA CAIILOR
Cascada Cailor, una
din nenumaratele
cascade din zona, cu
o cdere de ap
impresionant si de o
frumusete rara.
Traseul de la
telescaun pana la
cascada este relativ
usor si este o
adevarata plimbare in
natura care te incarca
de energie si te
relaxeaza in orice
anotimp.

TRADITII
De cum ncepe postul Crciunului, copiii i tinerii ncep repetiiile pentru obiceiurile
destinate naterii Mntuitorului i Anului Nou. Copiii mici pleac cu steaua la colindat pn
la miezul nopii. Numai fetiele colind costumate n Trei Zne sau Trei Crie. Tinerii i
adulii colind toat noaptea costumai n Trei Crai i poart pe cap epci de carton,
nflorate cu staniol n rou, galben i albastru, halat alb, bru din tricolor i sabie. ntre ei
are loc un schimb de replici din care reiese c Isus s-a nscut i n final ngenuncheaz
pentru a-i aduce daruri. Viflaimul mic (6 persoane) i Viflaimul Mare (12 persoane) sunt
adevrate piese folclorice n care se povestete despre cltoria lui Iosif cu Maria, despre
ordinul lui Irod, despre cei trei crai i cei trei pstori. ngerul ncheie cu o nvtur moral.
n seara de Anul nou se umbl cu Capra, Ursul, Banda lui Bujor, Pluguorul. Piesele sunt
scrise ntr-un stil vesel. Personajele au mti adecvate i hazlii. Fata, ca s fie frumoas i
strlucitoare ca mndrul soare, se trezete n zori i ateapt pn cnd astrul se ivete pe
cer, rostind: Mndre soare ce rsai cu douzeci i patru de rzioare/ Cu trei ncinge-m/
Cu trei ncal-m/ Cu trei mbrac-m/ Cu trei pe obraz mngie-m/ Cu trei pe umeri
mpodobe-m/ Tri n gene/ Tri sprncene/ Tri n pr mplete-mi-le....
n ajunul Bobotezei se practic i acum umblatul dup cruce. Tinerii sunt trimii naintea
preotului sau diaconului i strig: Tiralexa gru de var/ i prin pod i prin cmar,/ Ieii
cu lumin-afar,/ Tiralexa, Tiralexa!. Acum, fetele de mritat caut s fure din adizu cte o
crengu pentru a o pune seara sub pern, dorind s i viseze viitorul so. Rudele, prietenii
se adun la sfinirea casei i servesc apoi uic i mncare de post.

De Bunavestire, n ajun, gospodarii cur grdinile i aprind focul pe nserat pentru a

ndeprta duhurile rele.
De Florii, se merge la biseric cu mioare care apoi se sfinesc i se aduc n cas. Se pun
la icoan, pentru a pzi casa de cumpene.
Dup post i rugciune, de Pate, borenii merg cu pasca la sfinit, iar de diminea pn la
prnz copiii pn la 12 ani umbl n tez, primind ou roii n tristu. Dac se ntmpl s
se strecoare copii mai mari, li se ofer ca pedeaps, pentru a rde de ei, pranicul i
cociorva.
n 23 aprilie, de Sfntul Gheorghe, borenii srbtoresc Ziua Oraului cu slujb bisericeasc,
urmat de cntec i dans i voie bun. Tot acum se sfinete i caul, semn al pstrrii
pstoritului n zon.
n seara zilei de 24 iunie a fiecrui an, feciorii i copiii, dar i fetele nvrt deasupra capului
fcliile. Fclia este fcut cu cteva zile nainte dintr-un par uscat, care se crap n 4 sau n
8, iar n mijlocul parului se pune rin ntr-un co din coaj de molid. Pentru a se aprinde
mai repede, se pune surcele uscate i cli. Dup ce au ars, fcliile se pun n straturile cu
zarzavaturi pentru a fi ferite de duntori. Tot acum, fetele strng flori de Snziene din care
fac coronie pe care le arunc pe cas pentru a afla dac se vor mrita sau nu curnd.
Noaptea, se mbiaz n locuri netiute, n apele curgtoare din localitate. De la copiii de 6-7
ani pn la oamenii vrstnici, mai aprind pe dealuri, i n zilele noastre, fclii, fac foc la
crucea de ulii, pentru a alunga gngniile i slbticiunile de prin holde i livezi. 12 feciori
cu fclii aprinse, descriind deasupra capului cercuri de foc, strig Hai, Mri, la Snziene
sau Fclia mare, mi coconi, apoi se avnt ntr-o roat, dans ritual de mare virtuozitate i
for, rostind n cor: Fugi soare dup soare/ C te-ajunge altu Soare,/ Du-te Soare, zin
soare/ S zin altul mai mare. Fetele mbrcate n alb merg pe malul unei ape curgtoare i
rostesc descntecul: Sara buna, ap curg-toare i mirositoare / i-am adus pit i sare .

ANALIZA SWOT ASTATIUNII BORSA

TURISMUL
PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

Potential turistic ridicat

Rezervatii naturale
Retea hidrografica care
favorizeaza sporturi nautice
externe
Trasee turisticediversificate
Infrastrucura de acces
Spatii de cazare in hoteluri si
pensiuni
Agentii de turism
Obiceiuri traditionale
Echipa de salvamontisti

Lipsa amenajarilor retelei

hidrogarfice
Lipsa amenajarii traseelor
turistice ,adaposturilor si a
punctelor sanitare
Infrastrucura de acces
impracticabila mai ales
pentru straini
Bazele de tratament
nemodernizate
Agentii de turism
insuficiente

CONCLUZII
Din analiza SWOT realizata mai sus putem trage
numeroase concluzii legate de statiunea
montana BORSA:
Este o zona cu potential turistic ridicat;
Este inconjurata cu rezervatii naturale ,partii de
schii,trasee turistice,ape minerale ;
Aerul ozonat al statiunii favorizeaza tratamentul
afectiunilor pulmonare;
Din toate acestea ,parerea mea este, ca
statiunea BORSA nu este destul de promovata
atat pe plan national cat si pe plan international.

HARTA OBIECTIVE TURISTICE

HARTA TURISTICA - BORSA ,JUD. MARAMURES

VA MULTUMESC!