Sunteți pe pagina 1din 13

IA ROMANEASCA

REALIZAT DE:
JARWAN KAMAL,TANASE
MIHAI
SI
DUMITRESCU
MARIUS
PROFESOR
COORDONATOR:
SIMION ELENA

Ia este o bluz, component a


costumului
traditional
romnesc,
purtat de femei. Este confectionat
din pnz alb de bumbac, in sau
borangic.Este mpodobit cu broderii
n motive populare romneti mai
ales la mneci, pe piept i la gt.
Unele ii sunt mpodobite i cu
mrgele sau paiete.

II DIN MUSCEL

Elementele de baz n compoziia iei


sunt umrul (custura ce unete
mneca de prile din fa i spate ale
iei), ncreul, altia (band lat, bogat
decorat
pe
mnec
care
este
elementul definitoriu al modelului i
care nu se repet n nici o alt parte a
iei), rurile (benzi drepte sau oblice pe
piept i mneci) i bibilurile sau
cheiele
(custuri
de
mbinare
a
bucilor
de
material).
Modelele
broderiilor i podoabelor difer de la o
zon la alta pe meleagurile locuite de
romni de la Nistru pn n Banatul
srbesc.n Moldova s-au purtat n

Maria
Rosetti,
pictur
Constantin Daniel Rosenthal

de

Pe ambele maluri ale Oltului i n Oltenia, s-au purtat


mai mult rurii "nfurcai" ca nite ramuri (furci) care
pleac dintr-un ax de simetrie numit "cosoi". In Gorj
apare tipul de ruri numii "sbiate"; cosoiul dispare i
fostele ramuri sunt acum benzi evidente, care se
ntlnesc pe centrul mnecii, n unghi.
Dupa ce ncreul i-a pierdut rolul functional, a fost
pstrat totui ca band decoartiv, aproape nelipsit n
compoziia mnecii. Sunt excepii iile mai noi din Muscel
i Prahova, unde rurii pleac direct din alti, repetnd
aceleai modele. Alt excepie sunt iile mai noi (1900)
de pe Valea Oltului, unde toat mneca este acoperit
de broderie fin, numita "tabl". Tot atunci iile din sud sau mbogit cu fluturi (paiete) i fir (metalic). n
Bucovina s-au folosit mrgele n special pentru a
mbogi ncreul; dar apar i pe altie cteodat.

Ia de Suceava are culori sobre, dar


plcute, naturale: brun, cafeniu, negru,
verde inchis.
Cea de Campulung e plin de rou i
negru i se lucreaz cu fir gros, buclat,
care d volum.
n
Vrancea,
apare
o
geometrie
puternic i culori tari: rou, negru,
albastru, verde, ocru contraste; dar i
o croial special a mnecii: efectul de
spiral nu e dat de ruri costiai ci de
croiala mnecii, care este rsucit.
n Vlaca i Ilfov se folosesc culori
calde, mai multe nuane de rou, auriu,

Ii din Arge

Costumul romnesc este un monument n sensul


propriu al cuvntului. El nu st n csua
sociologic sau etnografic a mbrcmintei, ci n
linie cu piramidele egiptene, cu catedralele
franceze i cu digurile Olandei. El are acest drept
pentru c este o prob adus la maturitatea
existenei unei civilizaii nchegate. El este una din
mrturiile vizibile i tangibile ale civilizaiei satului
de pe pmntul nostru. Costumul romnesc ne
scoate din domeniul artei i ne duce n acela al
istoriei. Pentru mine el nu se asociaz cu hora
satului, cu cimiliturile i cu povetile populare ; el
rimeaz cu perfecta i armonioasa aezare a
comunitii libere, care a tiut s strbat toate
intemperiile istoriei prin nentrecutul su sistem
de autoghidare i adaptare.

VA
MULTUMIM!!

S-ar putea să vă placă și