Sunteți pe pagina 1din 50

Infectii respiratorii

Pneumonia. Gripa. Tusea


convlusiva

Pneumonia
Definitie:

Proces inflamator acut cauzat de o varietate de agenti patogeni, interesand variate


portiuni ale parenchimului pulmonar, relativ rara comparativ cu infectiile bronsice

Factori de prognostic:

Factorii ce tin de gazda (terenul pacientului)


Caracterul comunitar sau nozocomial (CAP, HAP)

Patogenie:
Calea de patrundere:

aeriana
endogena (saprofitii bucali / flora nazofaringiana)
hematogena (stafilococia bronhopulmonara)
Transparietal (rar)

Rol predispozant: alterarea drenajului mucociliar

Bronsita cronica, bronsiectazia, mucoviscidoza, bronsita tabacica, inhalarea de praf


/ toxice
Neoplazii obstructive
Bronsitele acute virale (gripa, rujeola) suprainfectii bacteriene
Inhalarea de germeni de la nivelul regiunii de intersectie a cailor aeriene si
digestive (sonda nasogastrica, tulburarile de deglutitie, coma, parodontoza)
Imunodepresia (splenectomie, neutropenie, infectia HIV, hipo / agamaglobulinemie,
prematuritatea, consumul de alcool, diabetul zaharat, malnutritia)

Pneumonia
Etiologie:
Comunitara (20% mortalitate in formele severe, care necesita

spitalizare)
Str. pneumoniae, MSSA, H influenzae, Moraxella catarrhalis, Chlamydia,
Mycoplasma, Klebsiella si alti BGN, Legionella, Bordetella pertussis

Nozocomiala (mortalitate peste 30-50%, creste la 70% pentru

Pseudomonas aeruginosa si Acinetobacter)


debut precoce (< 5 zile de spitalizare, severitate medie): BGN (5070%), MSSA / MRSA (15-30%), Anaerobi, H.influenzae, Pneumococ
debut tardiv (severe): Piocianic, Acinetobacter, MRSA

Alte etiologii:
Virale: VSR, V gripale, paragripale, adenovirusuri, V rujeolic, VVZ, CMV,
HSV
Bacterii intracelulare: Coxiella burnetii, Mycoplasma pn, Chlamydia
pn
Fungi: Candida, Aspergillus

Pneumonia comunitara
Prevalence (%)
Bartlett (1)

Streptococcus pneumoniae

Read (2)

2060

30-54
Haemophilus influenzae

310

6-15

Moraxella catarrhalis

12

Chlamydia pneumoniae

46 0-6

Mycoplasma pneumoniae

16 0-18

Staphylococcus aureus

35

Legionella pneumophila

28 2-7

Aerobi Gram-negativi
1-Bartlett JG, et al. N Engl J Med. 1995;333:16181624.
Sue. West J Med. 1994;161:383.

310

0-3
2-Read RC Managing difficult infections.
Science Press 1999;1-13

Infectii de tract respirator inferior

Pneumococ

Mycoplasma

H.influenzae

Mai mult de 2/3 din AB se prescriu


pentru infectii ale tractului respirator
inferior comunitare

H.influenzae Pneumococ
Moraxella

Frotiu gram din sputa


diplococi lanceolati de la un pacient cu
pneumonie pneumococica

Frotiu gram din sputa


Coci gram pozitivi dispusi in ciorchine la
un pacient Pneumonie cu Staphylococcus
aureus

Pneumonia
Clasificare:
Aspectul histopatologic:

Interstitiala
Alveolara
Alveolo-interstitiala (leziuni exudative alveolare + infiltrate difuze
interstitiale)
Bronhopneumonie

Etiologie:

Virale
Bacteriene
Bacterii intracelulare

Aspectul radiologic:

Pneumonie alveolara (proces de condensare ce intereseaza de


obicei un singur lob) - opacitate omogena adesea limitata de scizuri
cu pastrarea bronhogramei aerice
Pneumonie interstitiala imagine reticulo si/sau micronodulara
diseminata predominant hiliobazal bilateral
Bronhopneumonie noduli cu 10-15 mm omogeni, imprecis
delimitati, neregulati, mai mult sau mai putin confluenti, dispusi
predominent perihilar

Bronhopneumonie la un pacient cu
infectie cu Streptococcus pneumoniae

umonie mixta alveolo-interstitiala la un pacien


infectie virala

Pneumatocele la nivelul lobului superior stg


la un pacient cu pneumonie stafilococica

Pneumonii
Clinic
Semne functionale: tuse, expectoratie
mucoasa/purulenta/hemoptizie, durere toracica,
dispnee
Nete, bine exprimate-pneumonia alveolara
Discrete-pneumonia interstitiala

Semne fizice: raluri bronsice, sindrom de condensare


Sindrom infectios: febra, frisoane, alterarea starii
generale (variabil ca intensitate)
Uneori simptomatologia-limitata la: tuse febrila
expectoratie/
febra izolata

Pneumonii
Diagnostic de boala
25-50 % din cazuri etiologia-necunoscuta
Elemente de orientare:
Notiunea de epidemie (grip), anotimp, mod de viata (ex
colectivitate-M.pneumoniae; tabagism, etilism-Legionella, TB), mediu
rural/urban, contact cu psri, animale (Chlamydia psittaci,
C.burnetii)
Circumstane de apariie i patologii prealabile (imunodepresiepneumococ, pneumocistoz, TB; contaminare hidroaeric-Legionella)
Manifestari extrapulmonare asociate (eritem nodos, anemie
hemolitic-M.pneumoniae)
Semne fizice (sindrom de condensare sau nu)
Imaginea radiologica
Examene biologice (HG, sd inflamator, bilant hepatic)

Pneumonii
Diagnostic etiologic (de certitudine-delicat)
Varietate mare de germeni
Potential mare de contaminare a prelevatelor respiratorii (sputa,
LBA, prelevat traheal/bronsic distal, punctie transtraheala)

Diagnostic microbiologic
Sputa (prezenta de leucocite, celule alveolare-macrofage, flora
dominanta, >107 bact/ml
LBA important pt dg etiologic in Pn la imunodeprimati si
nozocomiala (R)
Hemocultura, ex lichid pleural

Examene serologice: viroze, legioneloza, chlamydia, febra Q,


mycoplasma
2 prelevate la 14 zile, cresterea titrului, rezultate tardive,
retrospective

Pneumonii
Tratament
Etiologic: alegerea AB, stabilirea posologiei, ritm de administrare,
evaluare, durata

Patogenic, adjuvant:

oxigenoterapie,
echilibrare hidroelectrolitica, acidobazica,
kineziterapie respiratorie,
ventilatie asistata (insuficienta respiratorie)
corticoterapie (scade componenta edematoasa): ARDS,
pneumocistoza, TB pulm, unele forme de pleurezie, pneumonia
bacteriana cu evolutie fibrozanta ce persista in ciuda controlarii
infectiei, BPCO acutizat
simptomatic: antitermic,, antialgic, expectorant
igienodietetic: repaos, regim, atmosfera calda, umeda

Profilactic: prevenirea i corectarea afectiunilor favorizante,


daca este cazul, posibil

vaccinare pt subiectii la risc (varstnici): gripa, antipneumococica

Activitatea diverselor familii de


antibiotice n tratamentul infeciilor
respiratorii comunitare
Pen G

AminoP AP+IBL

C1G

C2G

(G+)
-

+
+
+
+
+
(G+)
-

+
+
+
+
+
(G+)
-

+
+
+
+

+
+
+

FQ

V/N
Str.pneumoniae
PSP +
PRP R
H.influenzae
B.catarrhalis
Enterobacterii
Stafilococ MS
Anaerobi (G+)
Legionella
Mycoplasma
Chlamydia

(R)

(R)
+
-

/+
- /+

(R)

-/
+

+
+
+
+
+
/+
/+

Pneumonii
Tratament etiologic
Criterii de alegere:
anamneza, ex clinic:

Conditii de aparitie: comunitare/nozocomiale


Teren
Factori de gravitate
Elemente epidemiologice/clinice ce orienteaza etiologia

epidemiologia bacteriana
spitalul respectiv)

(ex %PRP, probleme de R in

Pneumonia acut comunitar


-spitalizare
Factori de risc (FR) :

varsta > 65 ani


boli respiratorii cronice (BPOC, astm bronsic, tabagism)
etilism, ciroza, diabet, insuficienta renala
cardiopatie (ischemica, insuficienta cardiaca)
tulburari SNC (pierderi constienta)
imunodepresie: hemopatie maligna, tumori solide, HIV, transplant, corticoterapie
pacienti institutionalizati, spitalizari in antecedente

Aprecierea gravitatii
Semne clinice de severitate (SS):

Semne biologice

hTA < 90 mmHg


AV > 140/min
polipnee >30/min
cianoza, transpiratii
tulburari de constienta
paO2 <60
Na<130
PMN<1000
Creatinina crescuta

Scorul CURB65 (C_onfusion, U_remia, R_espiratory rate, Sistolic B-lood P and


Age > 65)

Algoritm CURB 65
Clinical Factor

Points

Confusion

Blood urea nitrogen > or = 20 mg/dL

Respiratory rate > or = 30 breaths/min

Systolic BP < 90 mm Hg or Diastolic BP < or = 60 mm


Hg

65

Age > or = 65

Total
Score

Mortality %

Risk Level

Suggested Site-of-Care

0.6%

Low

Outpatient

2.7%

Low

Outpatient

6.8%

Moderate

Short inpatient / supervised


outpatient

14.0%

Moderate to
High

Inpatient

4 or 5

27.8%

High

Inpatient / ICU

Tratamentul pneumoniilor comunitare


Streptococcus pneumoniae
PSP: macrolide, CTX, C2G, Pen G, ampicilina,
ureidopeniciline

PRP:
BL:amoxi (doze mari), C3G (cefotaxim ceftriaxon), C4G
(cefpirom)
FQ: levofloxacin, grepafloxacin, moxifloxacin
glicopeptide: teicoplanin/vancomicin.

Legionella: macrolide, FQ
Mycoplasma, Chlamydia: macrolide, FQ
H. influenzae: FQ, noi macrolide, cefalosporine, penicilina
+IBL,

Anaerobi: peniciline+IBL, clindamicina, carbapenemi,


moxifloxacin.

Pneumonia acut comunitar


Suspiciune de pneumonie

Rx pulmonar +/- HG

SPITALIZARE TRATAMENT AMBULATOR

factori de severitate
EXAMEN SPUT
factori de risc pentru evoluie sever
(opional)
factori sociali (suportul familiei, complian)

TRATAMENT ANTIBIOTIC
PROBABILIST (EMPIRIC)
Erori de evitat
Realizarea unui bilan serologic i/sau examene invazive de prim
intenie
S se ia n considerare ca etiologie cert a pneumoniei orice
germen izolat n sput

Tratamentul antibiotic probabilist n


pneumonia acut comunitar
ADULT FRA FACTORI DE RISC
Alveolara
(pneumococ)
AMOXIPENICILINA

Fluorchinolona
respiratorie

Interstitiala
(M.pneumoniae)
MACROLID

EVALUARE LA 48 h
AMELIORAR
E

AGRAVARE

ABSENTA
AMELIORARII

SPITALIZARE
Continu
ATB

Inversarea
Prescrierii iniiale
Sau asocieri ATB

orice forma trenanta evoca TBC


infectii recidivante
stomatologic

bilant ORL,

Tratamentul pneumoniilor nozocomiale


(1)
Precoce, gravitate medie
BL activ pe pneumococ sau FQ noi
(levofloxacin/moxifloxacin) dac alergie la BL
C3G (cefotaxim, ceftriaxon) C4G (cefpirom , cefepim),
penic + IBL (ampi/sulbactam, ticarcilina/ac clavulanic,
piperacilina/tazobactam)
+ n funcie de factorii de risc:
anaerobi (chirurgie digestiv, aspiraie): pen+IBL,
clindamicin
stafilococ (coma, traumatism cranian, diabet, IR):
glicopeptide (teicoplanina/vancomicina)
Legionella (corticoterapie doze ):FQ, macrolid+/rifampicina
piocianic (tratament AB anterior, boal pulmonar,
corticoterapie): trat ca al pneumoniei nozocomiale severe

Tratamentul pneumoniilor nozocomiale


(2)
Tardiva, gravitate mare

Betalactamin cu aciune anti piocianic:

carboxipenicilina (ticarcilina), ureidopenicilina (piperacilina)


ceftazidim, cefoperazon,
cefpirom imipenem/meropenem,
aztreonam

+
Aminoglicozid (amikacin)/ FQ levofloxacin/moxifloxacin
+/ Glicopeptid (teicoplanina/vancomicina)

Pneumonii severe
Factori asociai cu mortalitate crescut n pneumoniile
nozocomiale:

severitatea bolii subiacente,


tratament antibiotic inadecvat,
infecie cu anumii patogeni, ca Pseudomonas aeruginosa,
vrsta naintat,
ali factori:
tratamente AB anterioare,
durata spitalizrii anterior dobndirii infeciei,
oc (scor de gravitate ridicat).

Pneumonii
Evaluarea tratamentului AB-criteriile de
eficacitate:
Clinice: afebrilitate, ameliorarea starii generale, a
simptomatologiei respiratorii
Laborator: gazometria arteriala, constante biologice

Durata: adaptata etiologiei, gravitatii


Alveolara: 10-14 zile (3-5 zile dupa atingerea
parametrilor clinici normali)
Interstitiala: 14-21 zile

Gripa
Definitie
Boala acuta virala, contagioasa, ce evolueaza epidemic, in general
benigna, posibil letala, problema majora de sanatate publica.
Etiologie
Myxovirus influenzae, fam Orthomyxoviridae
ARN, monocatenar, simetrie helicoidala
Capsula: glicoproteine antigenice
Ag:

neuraminidaza (2 subtipuri) NA1, NA2 (NA-detasarea virionilor din


mb cel dupa replicare)
hemaglutinina (3 subtipuri) HA1, HA2, HA3-fixeaza vir pe receptorii
celulari+aglutineaza hematiile unor specii animale

3 tipuri majore distincte (A, B, C)-nu dau imunitate incrucisata


Principala caracteristica-labilitatea genetica (pt genele ce
codeaza proteinele de suprafata)
Denumirea tulpinilor: tipul Ag, gazda (daca nu e omul), originea
geografica, nr tulpinii, anul izolarii, pt tulpinile de virus A natura
Ag (NA si HA)

Caracteristici morfologice
Virusul are un diametru de 80-120nm i este un virus cu anvelop
care prezint la suprafa proiecii scurte (spiculi).
Pot exista ca particule sferice sau filamentoase (mai ales pentru
tulpinile nou izolate).

Spiculii sunt glicoproteine reprezentate de hemaglutinin


(HA) i neuraminidaz (NA).
Prelungirile sub form de bastona sunt HA. Situsurile
antigenice i pentru legarea de celule sunt localizate la captul
globular al moleculei.
NA este o enzim care catalizeaz scindarea ac. sialic. NA este
dispus ca o ciuperc. Situsul activ este localizat n plria
ciupercii.
Au fost descrise la v. gripal A 16 HA distincte antigenic
i 9 NA distincte.

A treia protein de membran M2 este prezent n cantitate


mic la niv. anvelopei (numai la v. gripal A).
n interiorul anvelopei se afl matricea, sau proteina M1,
care confer stabilitate virionului.
n interior se gsesc 8 segmente distincte de nucleocapsid.
Fiecare nucleocapsid este alctuit dintr-un segment unic de
ARN asociat intim cu nucleoproteina viral (NP), cu 3
proteine polimeraze legate la un capt.

Gripa
Epidemiologie
Rezervor: omul; este sugerat rolul unui rezervor animal de virus (porcul,
pasarile domestice, salbatice)
Transmiterea interumana -direct, pe cale aerogena. Contagiozitate mare - o
epidemie afeteaza 30-60% din indivizii neimunizati
Receptivitate: generala; marea plasticitate a vir. mai ales A explica absenta
unei imunizari durabile si dificultatile profilaxiei vaccinale (variabilitatea
Ag=shimburi de material genetic intre diverse tulpini in rezervorul animal)
Epidemiile de gripa -la intervale mai mult sau mai putin lungi, durata
variabila
Pandemie-rezultatul unor schimbari bruste, majore a HA si/sau NA (shift)
Rapiditatea si intensitatea difuzarii bolii
Morbiditate ridicata
Ia nastere in Asia SE si se extinde in intreaga planeta, la aprox 15 ani

Epidemii sezoniere-rezultatul unor evolutii progresive, permanente ale Ag de


suprafata (drift)

Virusurile gripale

A: cel mai patogen, focare cu mortalitate ridicata la varstnici


B: epidemii mai localizate, mai putin severe
C: focare epidemice localizate sau cazuri sporadice

Gripa
Patogenie
Virusul se fixeaza prin HA-patrundere intracelular-replicareeliberare de virioni (NA)
Celulele infectate: necroza si liza celulara, reactie
inflamatorie submucoasa cu edem interstitial, aflux de
celule macrofagice, descuamare cel alveolare, edem
pulmonar, tromboza capilara
Viremia este inconstanta si tranzitorie
Clinic
Incubatia 1-3 zile
Forme clinice:

Gripa comuna
Gripa complicata
Gripa maligna (rara)

Gripa
Gripa comuna
Clinic
Invazia: brutala, stare de rau general, frisoana, febra, cefalee, mialgii
Stare: caracteristic este contrastul intre semnele generale si
functionale (intense) si semnele fizice (sarace)
Semne generale: febra, tahicardie, frisoane, astenie, anorexie
Manifestari functionale: artralgii, mialgii, cefalee frontoorbitara,
fotofobie, lombalgii, catar respirator (disfagie, disfonie, arsuri
retrosternale, tuse seaca)
Semne fizice: eritem faringian, limba saburala, raluri
subcrepitante
Examene complementare (interes limitat)
Hemograma (de obicei normala sau NL PMN/ NL PMN)
Rx pulm: N/ pneumopatie atipica gripala/infiltrate micronodulare,
opacitati in banda sau imagini sistematizate)
Evolutia: vindecare in 4-7 zile (scaderea T: brusc/in lisis/urmata de
reascensiune Vgripal)

Gripa
Gripa complicata (complicatii datorate virusului/suprainfectii)

Pneumonia primara gripala


Crup (mai rar decat cu v.paragripale si VRS)
Suprainfectii cu: H.influenzae, pneumooc, S.auriu; persistenta sau
reaparitia febrei, expectoratie purulenta, alterarea respiratorie, NL cu PMN

Pneumonie, supuratie bronsica, pleurezie purulenta, otite, sinuzite,


laringite
Afectare extrarespiratorie: tulburari digestive, meningita limfocitara
encefalita, pericardita, miocardita, rabdomioliza
Avort (teratogenitate neclara)
Sd Reye (mai ales la copii <16 ani, cu administrare de aspirina): afectare
hepatica si SNC, vir B>A, mortalitate 10-40%, mecanism-toxicitate
mitocondriala)

Gripa maligna (rara)

Adesea mortala, sau sechele respiratorii prin fibroza septala


Tablou clinic de edem pulmonar lezional responsabil de IRA la cateva zile
de la debutul unei gripe aparent banale
Miocardita, pericardita
Hepatita
Insuficienta renala
Meningoencefalita

Gripa
Diagnostic
Pozitiv: epidemiologic (argument important in perioada
de epidemii), clinic, laborator (importanta redusa)
Certitudine

Izolarea virusului (in primele 3 zile) din secretii respiratorii,


sange, LCR (singura modalitate de confirmare a dg in absenta
unui context epidemiologic)
Serologia: RFC-Ac ce nu intervin in imunitate, RHAI (Hirst) Ac
ce intervin in imunitate
2 prelevate la 2 sapt, x4
Evidentierea Ag-IF pe prelevat nazal

Diferential: infectia cu alte virusuri (adenovirusuri,


VRS, enterovirusuri), Mycoplasma, Chlamydia, Coxiella

Gripa
Tratament
Curativ

Droguri antivirale:

Amantadina 100-200mg/zi (actioneaza impotriva vir A dar nu si B, interfera replicarea


prin deteriorarea proteinei M2 cu rol de canal ionic)
Inhibitori de NA (actioneaza pe vir A si B, zanamivir (Relenza Glaxo), oseltamivr
(Tamiflu Roche)

Repaus la pat (microclimat cald, umiditate) + dieta hidrolactozaharata


Simptomatic: antialgic, AINS, antiemetice, antitermice (la nevoie) !febra este
necesara vindecarii rapide
Terapie suportiva: vitamina C
AB in formele severe cu suprainfectie bacteriana
Sustinere cardiocirculatorie

Profilactic

Vacinare: virus atenuat administrat local (instilatii nazale), virus inactivat cu Ag


vir A, B
Pe cine vaccinam: persoane la risc pt complicatii (varstnici, boli cr), persoane care
transmit gripa (personal medical)
CI: alergie la prot din ou

Chimioprofilaxie: protectie aditiva vaccinului sau pt cazuri selectionate


Eficacitate vaccinare: 70-90% din adultii <65 ani, mai mica la varstnici, dar
reduce morbiditatea si mortalitatea

Tusea convlusiva (Pertussis)


tusea mgreasc

Tusea convulsiva
Definitie
Boala infectioasa si foarte contagioasa,
specific umana, determinata de bacili din
genul Bordetella si caracterizata printr-o
evolutie autolimitata cu imunitate durabila (>
10 ani), dar nu definitiva si clinic tuse
caracteristica

Etiologie
Bordetella pertussis (90-95%) si parapertussis (510%)=cocobacili G(-), nu imunizeaza reciproc
Necesita medii speciale, cu sange (Bordet
Gengou)
Secreta o serie de toxine ce confera patogenitate
(toxinfectie)

Tusea convulsiva
Epidemiologie
Rezervor de infectie: strict uman, bolnavi cu forme tipice sau
atipice de boala (adulti care si-au pierdut imunitatea postvaccinala)
Contagiozitatea (lunga): ultimele zile de incubatie, invazie, 2 sapt
din faza de stare
Calea de transmitere: aeriana, contact interuman direct/indirect
(obiecte contaminate cu saliva (rar)
Receptivitatea: generala, chiar pt nn din mame imune (suportul Ac
IgM ce nu traverseaza placenta)
Poarta de intrare: respiratorie
Patogenie
Bacteria se multiplica in epiteliul ciliat respirator traheobronsic
(germene neinvaziv), toxinele care difuzeaza sunt responsabile de
modificarile generale si ale HG
Inflamatia locala irita terminatiile vagale ce constituie aferentele
reflexului de tuse (tuse bronhogena)
Tuse neurogena: declansata de stimuli senzitivosenzoriali, datorita
conexiunilor intre centrul tusei si alte proiectii corticale, tuse
persistenta luni dupa infectie

Patogeneza infeciei cu B. pertussis

Toxinele B. pertussis
Toxina pertussis tip A-B (factorul promotor al
limfocitozei)
Toxina adenilat ciclaza
Citotoxina traheala
Toxina dermonecrotica
Toxina termolabila

Tusea convulsiva
Clinic
Incubatia: 1-3 sapt
Invazia: 2 sapt (semne nespecifice de infectie de cai respiratorii,
afebrilitate/febricula)
Stare
Tuse caracteristica

Accese de tuse (10-20/24h forme medii, 30-50/24h forme severe)


constituite din chinte repetate (5-9)
Chinta:
Inspir profund (repriza) suierator datorat stramtorarii glotei
Sacade expiratorii de tuse
Apnee

Accesul se termina frecvent cu varsaturi (tuse emetizanta)


Tuse chinuitoare, cianogena, emetizanta, fara expectoratie (sau
expectoratie minima sau dop de mucus, mai frecventa noaptea

Intre accese starea generala si ex clinic sunt normale (febra este


moderata sau normala)
Dureaza 4-5 saptamani

Declin, convalescenta: rarirea acceselor, nu are durata fixa (aprox 2


sapt), tuse chintoasa

Tusea convulsiva
Forme clinice:
Nou nascut si sugar: forme grave 50% din
cazurile de tuse convulsiva apar < 1 an
Chinte asfixiante, apnee prelungita, cianoza pierderea
constientei, absenta reluarii respiratiei, convulsii anoxice
Apnee sincopala (oprirea respiratiei brusc, inopinat fara
tuse sau chinta caracteristica)
Complicatii respiratorii

Adult: forme atipice fara tusea caracteristica,

asemanatoare bronsitei (pastreaza un rest de imunitate);


forme fara complicatii, dar se constituie in focare de infectie
necontrolate terapeutic (importanta epidemiologica)

Repriz
a

Inspir profund

Secusele expiratorii
Tuse spasmodica

+/- apnee
in expir
Timp
(ore)

Chinta de tuse

Mai multe chinte 1 acces de tuse

Tusea convulsiva
Complicatii

Mecanice (legate de intensitatea tusei si hiperpresiunea expiratorie


intratoracica)

Ulceratia fraului limbii


Hemoragii nazale si conjunctivale
Emfizem cervical si mediastinal
Pneumotorax
Prolaps rectal, hernie

Neurologice

Convulsii (anoxice/hipertermice)
Hemoragii intracraniene
Encefalita de origine toxica
Sechele neurologice secundare anoxiei

Infectioase

Otite
Suprainfectii bronhopulmonare (pneumonie, ateletazie, bronhopneumonie,
pleurezie)

Denutritie prin varsaturi si dificultati de alimentare

Tusea convulsiva
Diagnostic pozitiv

Epidemiologic (absenta vaccinarii, contact infectant)


Clinic: accese caracteristice in afebrilitate cu sau fara complicatii caracteristice

Laborator:

Elemente orientative: HG leucocitoza (15-20.000 cu limfocitoza 60-90% NT


>500.000-factor de gravitate, Hb N, VSH N
Etiologic
Identificarea bacteriei este singurul element de certitudine (tuse in fata
placii, recoltare de secretii nazofaringiene)
Cultura are sensibilitate mica (30%), creste in 4 zile
IF (sensibilitate si specificitate bune)
PCR scumpa
Serologic (test de aglutinare), rezultat tardiv, permite confirmarea
formelor atipice in pratica ambulatorie
Rx pulmonar: opacitati peribronsice, perihilare, hiliodiafragmatice, emfizem
obstructiv, atelectazie

Diagnostic diferential

Infectii virale: unele adenovirusuri, VRS, B.bronhipeptica


Laringotraheita infectioasa (Moraxella catarrhalis, Saureus)
Pneumonia cu M.pneumoniae, C.trahomatis
Alergii respiratorii
Corpi straini traheobronsici
Mucoviscidoza

Tusea convulsiva
Tratament (spitalizare numai pt cazurile severe)
Curativ
Etiologic: macrolide, CTX, cicline, amoxicilina, 14 zile Administrarea in faza
paroxistica nu modifica simptomatologia, dar eradicand bacteria evita
contaminarea anturajului
Masuri igienodietetice (climat cald, umed, mese mici repetate, hidratare corecta)
Simptomatice: sedative usoare, antiemetic, AINS, antitusivele sunt ineficace
Corticoizi in formele severe: intensitatea simptomatologiei
Supraveghere, tratamentul complicatiilor infectioase (AB)
Profilactic
Izolarea cazului de boala (5-7 zile daca a primit trat AB)
AB profilaxie la contacti 10 zile (Z14-Z21 cel tarziu dupa contact)
Daca subiectul contact e in faza catarala AB curativ
(contact=copii care n-au primit 4 doze de vaccin, familie, mai ales femei gravide,
persoane cu afectiuni CV, respiratorii)
Vaccinare
Vaccin corpuscular cu germeni omorati

Eficienta (95% frantuzesc, 70-80% romanesc)


La 2-3 luni, 3 doze la 4 sapt interval cu revaccinare la 18 luni
RA: moderate (somnolenta, hipotonie, strigat 1-6h dupa vaccin), severe (convulsii,
encefalopatie cu rau convulsiv 1:10 6 vaccinari)
CI: encefalopatie

Vaccin acelular (toxina, hemaglutinina), mai bine tolerat, dar eficacitate mai mica