BAZELE GENERALE

ALE
KINETOTERAPIEI

CURS X
Mijloacele ajuttoare ale kinetoterapiei:

1.Termoterapia,
2. Electroterapia,
3. Hidroterapia,
4. Terapia ocupaional,
5.Activitile fizice adaptate,

Mijloacele asociate kinetoterapiei:

Factorii natural,
2. Factorii igienici i alimentaia.
 1.Termoterapia.
a.Termoterapia prin cldur foloseste ca factor
terapeutic temperatura cu valori cuprinse ntre
40-80*C n medii diferite (ap, aer nclzit, nisip,
bi de soare, nmol).
Reguli generale de aplicare (Cameron, M.H.,
2008) a termoterapiei prin cldur:
- obligatoriu se aplic comprese reci pe frunte,
ceaf, precordial n timpul termoterapiei
- se aplic nainte de mas;
- sunt urmate de o procedur de rcire;
- nu se aplica mai multe proceduri calde pe zi
(dect cu foarte mult grij);
- este foarte important supravegherea continu
a pacientului".
Procedurile folosite n cadrul termoterapiei sunt:

- Baia cu aburi sau cldura umed,

- Baia de aer cald sau cldura uscat,
- Baia de lumin,
- Baia de soare,
- Sauna,
- Bi hiperterme de nmol,
- Onciune (ungere) cu nmol,
- mpachetri cu parafin,
 b. Crioterapia. Termoterapia sub forma
aplicaiilor scurte de ghea pe tegumentul
diferitelor pari ale corpului .
Aplicaiile crioterapiei pot fi sub forma
lichid, solid sau gazoas, tehnicile folosite
fiind:

- Comprese reci
- Imersia (scufundarea) unor pari sau a
ntregului corp n ap
- Baia de membre
- Masaj cu ghea
- Flux de aer rece pe tegument sau spray
rece (clorur de etil sau Kelen)
2. Electroterapia
"Electroterapia foloseste proprietile curentului
electric pentru influenarea funcionalitii orga-
nismului n sensul dorit si necesar" (Rdulescu,
A., 2002).
Astfel, n cadrul electroterapiei sunt folosite:
-Curentul galvanic (curentul electric de frecven
zero sau curentul continuu)
-curent continuu ascendent;intensitatea curentu-
lui poate varia, crescnd de la valoarea zero a
intensitii pna la un anumit nivel ,
-curent continuu descendent; descrescnd spre
zero .
Dac aceste cresteri si descresteri au loc
ritmic, curentul ia forma unei curbe ondulatorii si
se numeste curent variabil.
-Curenii n impulsuri.
ntreruperea curentului continuu cu ajutorul
unui ntrerupator manual, sau prin reglare
electronic determin producerea de impulsuri
electrice succedate ritmic (singulare sau n serii),
cu efect excitator.
Curenii cu impulsuri se folosesc pentru:
-stimularea contraciei musculaturii striate
normo-inervate (cureni de joas frecven),
-terapia musculaturii total denervate
(cureni progresivi Lapique, cureni cu impulsuri
trapezoi- dale, cureni triunghiulari),
-terapia musculaturii spastice, pentru
stimularea contraciei musculaturii netede
(impulsuri exponeniale).
-Curenii diadinamici, cu efecte analgezice,
hiperemiante, trofice, resorbtive,dinamogene.

-Curentul electric de medie frecven, cu efecte

excitomotorii, vasodilatatorii, trofice,resorbtive,
decontracturante, analgezice, parasimpaticotone,
simpaticolitice.

-Curentul electric de nalt frecven (unde

scurte, diapulse).

- Ultrasunetele, cu efecte analgezice, miorelaxan-

te, hiperemiante, antiinflamatorii,vasomotoare si
metabolice.
- Fototerapia sau terapia cu lumin utilizeaz
energia radiant luminoas asupra organismului.
Ea poate fi natural sau artificial(radiaiile infra-
rosii radiaiile vizibile si radiaiile ultraviolete).

-Terapia cu laser. LASER reprezint, Amplificarea

Luminii prin Emisie Stimulat de Radiaie. Are
efecte analgezice, miorelaxante, antiinflamatorii,
trofice, resorbtive, bactericide si virucide.

-Terapia prin cmpuri magnetice de joas

frecven Un cmp magnetic este produs de un
curent electric sau de un cmp electric.
Aparatul MAGNETODIAFLUX funcioneaz pe
baza unui generator de cmp magnetic de joas
frecven.
3. Hidroterapia" este o metoda fizioterapeutic,
care utilizeaz aplicarea apei pe piele,sub diferite
forme de administrare, n scopul cresterii rezisten
ei organismului, normalizarii funciilor sale
alterate si combaterii anumitor manifestri din
patologia uman" (Campion,M.R., 1997).
Principalele proceduri hidroterapeutice sunt
reprezentate de:
- friciuni;
- splri;
- comprese;
- cataplasme;
- mpachetari;
- bi;
- dusuri;
- afuziuni.
 - Friciunile sunt proceduri hidroterapeutice
care constau n friciunea unei regiuni ale corpu-
lui cu un prosop nmuiat n ap cald sau rece.
Se mbin, n acest fel, aciunea cumulat a
excitanilor termici si mecanici, ceea ce d o
reacie vascular rapid si intens.
- Splrile reprezint proceduri hidroterapeu
tice prin intermediul crora se realizeaz excita-
rea pielii, doar prin stimuli termici. Ele constau
din nmuierea n ap a unui prosop si splarea
unor regiuni ale corpului.
- Compresele sunt proceduri hidroterapice
constau n nvelirea unei pri sau a ntregii supra
fee a corpului cu o estur umed, acoperit la
rndul ei cu alta, ru conducatoare de cldur,
pt. a menine ct mai mult timp reacia iniiala.
 - Cataplasmele sunt proceduri hidroterapice
care constau n aplicaii locale cu diverse substan
e umede, ce au temperaturi variabile.
Aciunea lor este asemntoare compreselor,
ns, datorit asocierii excitaiei chimice (datorate
substanei aplicata pe piele), efectele sunt mai
pronunate.
-mpachetrile sunt procedurile care contau
n nvelirea unei pri a corpului sau a ntregului
corp ntr-un cearceaf umed, peste care se aplic
o ptur.
Iniial, n regiunea interesat se nregistrea
z senzaia de rece, urmat de vasoconstricia
vaselor pielii;apoi apare nrosirea si nclzirea
pielii, urmat de o transpiraie abundent.
 -Bile sunt cele mai rspndite proceduri
hidroterapice. Bile se pot face fie cu ap simpl,
fie cu apa mbogit cu substane chimice,plante
medicinale, sau gaze (bailemedicinale).
Mai exist, de asemenea, bile cu abur.
Bile se mpart n complete(generale), cnd
se afund tot corpul n apa si locale (pariale)
cnd este supus mbierii numai o parte din
corp.
Temperatura apei este variabil, putnd fi
folosit ap rece (pn la 20* C), cald (39-40*
C) si fierbinte (peste 40* C).
 - Dusurile sunt proceduri hidroterapeutice n
care apa, sub form de jet, la temperaturi si pre-
siuni diferite,este ndreptat asupra organismului.
Se beneficiaza astfel de combinaia dintre
excitantul termic si cel mecanic, ceea ce mreste
eficiena procedurii.
Se folosesc dusurile generale reci, dusurile
cldue, dusurile scoiene, dusurile cu abur si
dusurile subacvatice.
- Afuziunile sunt proceduri hidroterapeutice
care constau n proiectarea unei coloane de ap
de obicei rece, fr presiune, asupra unor supra-
fee mai mult sau mai puin ntinse ale organis-
mului, influenndu-se astfel circulaia sngelui,
respiraia, tonusul muscular si funcionalitatea
sistemului nervos. Durez cel mult un minut.
 -Hidrokinetoterapia.Exerciiul fizic n ap are
efecte deosebite asupra organismului, respectiv:
- diminuarea durerii si contracturilor musculare;
- relaxarea general si local;
- meninerea sau cresterea amplitudinii de
miscare articulare;
- reeducarea musculaturii deficitare: cresterea
forei musculare, a tonusului muscular,
cresterea rezistenei si coordonrii musculare;
- reeducarea ortostatismului si a mersului;
- relaxare, prin activiti recreative;
- efecte biotrofice si de activare a circulaiei;
- redresare psihic.
Avantajele exerciiului fizic n ap
(hidrokinetoterapiei), n bazin sau piscin, sunt:

- descrcarea de greutate a corpului;

- supraadugarea efectelor apei calde;
- folosirea forei hidrostatice de mpingere de jos
n sus a corpului;
- utilizarea turbulenei apei pentru exerciii cu
rezisten;
- facilitarea reeducrii mersului;
- practicarea unor procedee de not, adaptate n
scop terapeutic.
4. Terapia ocupaional
"Terapia ocupaional poate fi definit ca
fiind o activitate mental sau fizic, prescris si
dirijat n scopul bine stabilit de a contribui la
refacerea sau grbirea strii de sntate, n urma
unei boli sau unei leziuni" (Popescu, Al., 1993).
Ocupaa este recunoscut a fiind unicul pro-
ces care implic pe deplin performana motorie
individual, funciile integrate ale sistemului ner-
vos, atenia, necesitatea soluionrii unor proble-
me si satisfacia emoional n urma soluionrii
unor sarcini diferite.
Prin metodologia proprie de aplicare si prin
rezultatele pe care le poate obine, terapia ocupa-
ional poate fi privit ca proces medical cu
finalitate social.
Terapia ocupaional se practic sub urmtoarele
forme:
-Terapie ocupaional recreativ, cuprinde:
- tehnici de exprimare (desen, pictur,
sculptur, mnuit marionete, scris, etc.;
- tehnici sportive (diverse jocuri sportive
sau pri ale acestora);
- tehnici recreative (jocuri distractive
adaptate persoanelor cu deficiene).
-Terapia ocupaional funcional, executa-
rea unor anumite miscri n cadrul muncii n care
sunt incluse:
- tehnici de baz, formate din unele activiti
practicate (mpletitul, olaritul, esutul, tmplria)
- tehnici complementare, care reprezint, totalita
tea activitilor lucrative umane.
Terapia ocupaional profesional, care se poate
aplica n spitale bine dotate, cu centre de recupe
rare bine utilate, n scoli specializate sau n
ateliere-scoal de pe lng intreprinderi, cu dou
subcategorii:
- Terapia ocupaional pregtitoare pentru
orientarea profesional a copiilor:
- Terapia ocupaional de reprofesionalizare
sau profesionalizare a adulilor, n sensul reinte-
grrii n munca desfsurat anterior mbolnvirii
sau accidentului, sau al reorientrii profesionale.
Pe lnga tehnicile de baz si cele complemen
tare, terapia ocupaional profesional foloseste
tehnici de readaptare, formate din activitile
zilnice casnice, familiale, scolare, recreative,
profesionale si sociale.
5. Activitile fizice adaptate

n anul 1970 a luat nastere IFAPA (Internati

onal Federation of Adapted Physical Actyvities),
organizaie care coordoneaz, la nivel internaio
nal activitile fizice adaptate si organizeaz
congrese anuale.
Miscarea Paralimpic s-a extins la peste 40
de ri participante la Jocurile olimpice de Vara
si de iarn.
n anii 80, miscarea paralimpic, cuprinde
peste 60 de ri, legislaia s-a mbuntit, a cres
cut atenia public, iar n 87, Consiliul Europei a
publicat Carta European a Sportului pentru toi.
n prezent, se acord o atenie crescnd
activitilor fizice adaptate.
 Legislaia european prevede, urmtoareule
msuri:
- cresterea numrului kinetoterapeuilor implicai
n activiti fizice recuperatorii n cadrul
sistemelor de sntate;
- pregtirea profesorilor de educaie fizic pentru
recuperarea copiilor cu disabiliti (APE
Adapted Physical Education/Educaie Fizic
Adaptat);
- cresterea numrului organizaiilor preocupate
de sportul la persoanele cu disabiliti;
- angajarea de instructori sportivi la nivel local
pentru conducerea programelor recreaio-
nale / de fitness pentru peroane cu nevoi
speciale.
 Asociaia european de profil defineste
activitile fizice adaptate ca fiind "un domeniu
interdisciplinar, care caut identificarea si solui-
onarea diferenelor individuale n activitatea
fizic.
Aceasta impune o acceptare a diferenelor
individuale, militeaz pentru cresterea accesului
la o via activ si sportiv si promoveaz inova
rea si cooperarea dintre serviciile care o asigur"
(Marcu, V., Dan, M., 2002).
n atenia activitilor fizice adaptate se situ
eaz o serie de activiti majore, a cror pertur-
bare poate s duc la dependen funcional.
Aceste activiti sunt: autongrijirea, activi-
ti manuale, mersul, vzul, auzul, vorbitul,
respiraia, activiti lucrative.
 Activitile fizice adaptate se bazeaz pe
adaptarea exerciiilor, activitilor fizice la condi-
iile si posibilitile individului.
Activitile fizice adaptate se adreseaz:
- persoanelor cu disabiliti (motorii, senzoriale,
intelectuale);
- persoanelor cu boli cronice (afeciuni cardiovas
culare, reumatism, afeciuni respiratorii,
epilepsie, afeciuni musculare etc);
- pensionarilor (de vrsta, de boal);
- diverselor categorii profesionale sau diverselor
categorii de populaie care, prin specificul
activitilor pe care le desfsoar sau dato-
rit lipsei acestor activiti risc s se mbol-
nveasc).
Mijloacele asociate kinetoterapiei
1. Factorii naturali
-"Climatoterapia presupune utilizarea
factorilor atmosferici, cosmici si telurici,caracteris
tici pentru un anumit loc geografic, pentru ameli-
orarea unor anumite stri de boal" (Hecox, B.,
2006).
Mediul nconjurator are o influen conside-
rabil asupra omului si asupra strii sale de sn-
tate somatic si psihic.
Bioclimatologia studiaz influenele factorilor
climaterici asupra organis mului, influene care
pot fi favorabile sau nocive.
Climatoterapia cuprinde toate sectoarele
terapeutice: sfera profilactic, sfera curativ,
 Factorii atmosferici se refer la temperatura,
presiunea, umiditatea si compoziia aerului si la
curenii de aer.

- Temperatura aerului / temperatura atmosferic.

Aerul se nclzeste indirect prin cedarea cl-
durii de ctre solul si apa ncalzite iniial de soare
Organismul uman reacioneaz caracteristic
homeotermelor reusind s se adapteze diverselor
schimbri de temperatur prin mecanisme de
termoreglare.
Manifestarile patologice posibile n condiii
de temperaturi extreme sunt:
-ocul caloric la temperaturi crescute si
-degertura la temperaturi sczute.
 - Presiunea aerului. Greutatea masei de
gaze care apas asupra solului determin valorile
presiunii atmosferice si se exprima n mm de
mercur sau milibari (unmilibar=3/4mm Hg).
Valorile presiunii atmosferice influeneaz
organismul, cordul, abdomenul si vasele de sn-
ge fiind obligate s suporte cel mai mult aceste
variaii de presiune.
Sub influena presiunii sczute activitatea
cordului se modific, creste frecvensa cardiac,
apoi debitul cardiac.
Sub influena presiunii atmosferice crescute
frecvena respiratorie scade, amplitudinea respi-
raiilor creste, fiind favorizata oxigenarea
plamnilor.
 - Umiditatea aerului. Este determinat de
prezena vaporilor de ap n aer. Prin termocon
ductibilitatea termic, umiditatea aerului influen
eaz reaciile sistemice de termoreglare.
Aerul prea uscat permite transpiraia, deci
evaporarea apei din organism, n schimb are o
aciune oarecum iritativ bronhic.
Invers, aerul prea umed, care d o senzaie
sufocant, prin mpiedicarea evaporrii, favori-
zeaz expectoraia si poate seda tusea.
Aerul cald si umed moleete, scade fora
muscular; aerul rece este un bun tonifiant,
asigurnd clirea organismului.
n schimb, aerul umed si rece favorizeaz
bolile a frigore: pneumonii, nefropatii, reumatis
me, paralizii faciale periferice etc.
 - Compoziia aerului. Aerul atmosferic este
compus din elemente: azot 78%, O 21%, CO2,
ozon, gaze nobile, apa,I,Cl,Na n cantitai f. mici
n zona marilor orase, atmosfera mai coni
ne si o serie de gaze toxice: oxid de carbon, clor,
bioxid de sulf, ceea ce face ca astzi s se vor-
beasc att de mult de poluarea aerului si de
influena sa nociv asupra strii de sntate si,
totodat, despre modificrile de clim aferente
efectului de ser.
- Curenii de aer si vnturile. Sunt deplasari
ale maselor de aer pe suprafaa pamntului,mri-
lor sau oceanelor. Se datoresc diferenelor de pre
siune atmosferic si nclzirii zonale. Curenii de
aer influeneaz termoreglarea, avnd un carac-
ter calmant sau excitant, n funcie de viteza lor.
 Factorii cosmici cuprind radiaiile solare si
cosmice. Radiaiile solare nu ajung toate pe sol, ci
numai 60-80% dintre ele, sub form de raze
calorice sau infrarosii, raze luminoase si raze
ultraviolete.
Factorii telurici sau teretri se grupeaz n:
- factori geografici (altitudinea, latitudinea,
relieful, vegetaia);
- factori geologici, care au n vedere natura
rocilor din zona respectiv, apele subterane,
izvoarele;
- factorii geofizici, care au n vedere
radioactivitatea magnetismului terestru.
Factorii atmosferici, cosmici si telurici sunt
cei care definesc calitatea climatului. Din mbin-
area lor iau nastere diferitele tipuri de clime.
n ara noastr se contureaz urmtoarele tipuri
de bioclim:
- Bioclim sedativ indiferent (de cruare), care
este recomandat pentru punerea n repaus a
funciilor neuro-vegetative si endocrine.
- Bioclim excitant dou varieti bioclimatice:
- bioclima de step (solicit intens sistemul ner
vos, glandele cu secreie intern si metabolismul)
- bioclima de litoral maritim (asemntoare cu
bioclimatul de step, dar mai intens).
- Bioclim tonic stimulant,confort termic redus,
cu stres pulmonar si cutanat accentuat, cu carac-
mter hipertonic si deshidratant; are efecte de
echilibrare a SNC si vegetativ, de stimulare a
reaciilor adaptive si a termoreglrii, de stimulare
a proceselor imunologice.
 -Salina reprezint un microclimat terapeutic
particular, n care se practic speleoterapia.
Efectele terapeutice de salin :
-se reduc perioadele de tuse si dispnee;
-se rresc crizele de astm pn la dispariie;
-sembunteste starea psihic;
-se amelioreaz respiraia, n special prin
componenta profund, datorit coninutul
crescut de CO2 n aer.
-Apele minerale n cur extern se face sub
form de bi generale, n bazin, sau n van.
Efectele bilor carbogasoase sunt:
- aciune farmacodinamic asupra circulaiei cuta
nate, musculare si sistemice;
- bulele de gaz realizeaz un micromasaj cutanat,
- favorizarea circulaiei, datorit factorului termic.
 -Gazele carbonice sunt emanaii postvulca
nice neogene. Mofetele eman dioxid de carbon
uscat n concentraie de 90 %.CO2 gaz uscat are
efecte complexe asupra circulaiei cutanate,
musculare, sistemice si asupra fluxului sanguin
cerebral.
-Baia general sulfuroas. Hidrogenul sul-
furat de concentraie diferit ptrunde n organi
sm pe cale cutanat si inhalatorie si are aciune
vasculotropa, prin cresterea fluxului sanguin
cutanat si muscular si efecte metabolice.
-Aerosoloterapia reprezint introducerea, pe
cale respiratorie, n organism a unui agent terape
utic - farmacodinamic activ, care se adreseaz
unor stri patologice ale cailor aeriene superioare
si inferioare. Efectul este local.
2. Factorii igienici i alimentaia
Igiena practicrii exerciiilor fizice stabilete
o serie de reguli care trebuie respectatede ctre
toi, astfel:
- slile n care se practic exerciiile fizice trebuie
s fie bine aerisite;
- echipamentul folosit trebuie s fie de o calitate
care s nu stimuleze, prin natura fibrelor din care
este confecionat, producerea transpiraiei, ci
dimpotriv s permit absorbia acesteia;
- pentru cei care efectueaz exerciii fizice n
bazine sau czi, acestea trebuie igienizate dup
fiecare persoan;
- grupurile sanitare trebuie s respecte normele
standard de igien;
- vestiarele, duurile i grupurile sanitare s fie
- vestiarele, duurile i grupurile sanitare s fie
poziionate n cldire ct mai aproape ntre ele i
de sectorul de activitate;
- vestiarele i duurile s fie, ca numr, n
concordan cu activitatea efectuat;
- podeaua, respectiv saltelele pe care se
efectueaz exerciiile, trebuie igienizate
dup fiecare activitate;
- temperatura s fie optim pentru efectuarea
activitii fizice.
Fitoterapia
Plantele medicinale, fie c ne ofer
rdcinile, rizomii, bulbii, tijele, ramurile,
frunzele, florile sau fructele, si aduc contribuia
din plin la buna funcionare a organismului.
n ara noastr, datorit reliefului si condii
ilor pedoclimatice, cresc n jur de 3200 de specii
de plante, dintre care 876 sunt folosite ca plante
medicinale. Acestea pot fi folosite n diverse sco
puri, n funcie de efectele pe care le au asupra
organismului.
 -Apiterapia
Mierea este o soluie concentrat de glucide,
respectiv levuloz (fructoz), glucoz, zaharoz,
maltoz, ap, sruri minerale (fosfat de calciu,
clorur de sodiu, fier).
Fiind asimilat direct de organism, datorit
coninutului mare de glucoz si levuloz, mierea
este un produs energetic de prim rang.
n apiterapie se folosesc, n principal,polenul
(cu proprieti nutritive si biostimulatoare),
lptisorul de matc (cu proprieti de mobilizare a
rezervelor de fier din organism si de modificare a
coninutului de fier n snge) si propolisul (cu
efecte antivrotice si de mbuntire a evoluiei
plgilor).
 -Alimentaia vegetarian
Fructele si zarzavaturile trebuie s fie
prezente permanent n alimentaia uman,
deoarece:
- au o valoare nutritiv si caloric cert,
constituind o important surs de energie
pentru organism;
- alctuiesc mari depozite de vitamine de o
mare varietate;
- constituie mari depozite de sruri minerale
si alte elemente nutritive indispensabile
vieii;
- au un coninut mare de fibre alimentare.