FIZIOTERAPIA in POLIARTRITA

REUMATOIDA
Dr. Simon Siao-pin
Clinica Reumatologie Cluj
IMF Iuliu Hatieganu Cluj-Napoca
 Evaluare Prealabila
Evaluare functionala
ROM (pentru toate articulatiile)
Testarea fortei musculare
Evaluarea posturii
Evaluarea functiei respiratorii

* precizare: prezenta inflamatiei, instabilitatii si/sau

contracturilor este in masura sa influenteze rezultatele
evaluarilor de mai sus
 Ex. Chestionare/Scale pentru
Evaluarea Functionala
Arthritis Impact Measurement Scale I and II
Health Assessment Questionnaire
Functional Independence Measure
 Modalitati de Reabilitare in PR
1. Fizioterapie 2. Tehnici de reabilitare
Aplicatii reci/calde Repaus / oreteze
Stimulare electrica (Manusi compresive)
Hidroterapie Dispozitive ajutatoare /
adaptative

Masaj
Exercitii fizice
Educatia pacientului
 A. Aplicatii Reci/Calde

Crioterapia (aplicatii reci)

Indeobste in fazele acute (vs aplicatii calde in
fazele cronice / inactive)
Modalitati
Aplicatii reci / gheata
Nitrogen spray
Crioterapie
Termoterapia - consecinte:
Analgezie

spasmului muscular

elasticitatii structurilor periarticulare

(inainte de excercitiile fizice - beneficiului)

Termoterapie - modalitati
Aplicatii superficiale de caldura
Radiatii infrarosii
Parafina
Hidroterapie
Durata aplicatiilor = 10-20 minute de 1 sau 2 ori/zi
Precautii:
Deficite senzitive si/sau tulburari circulatorii la
nivelul mainilor/picioarelor = risc de arsuri
 B. Stimulare Electrica

Consecinte
Ameliorarea durerii

Modalitati - TENS (transcutaneous electrical nerve

stimulation)
Se pare ca beneficiul cel mai mare se obtine cu
frecventele inalte
Ex. analgezie de durata (ex. pana la 18 ore, intr-
un studiu)
Ex. semnificativa a fortei de prehensiune -
dupa aplicatii zilnice (15 minute/zi)
TENS
 Ex. durerii dupa aplicare o data/saptamana, 3
saptamani consecutiv (ipoteza: durerii ar fi
consecinta inflamatiei sinoviale/exudatului sinovial
inflamator )
Ex. Controlul durerii postoperatorii (post artroplastie de
genunchi) consumului de analgezice si a duratei
de spitalizare

Practic
TENS = terapie de scurta durata (6-24 ore)
Frecventa cea mai utila: 70 Hz
Efect placebo +
Dezavantaj: nu poate fi folosit simultan, la toate
articulatiile dureroase
 Curenti Interferentiali

Curentii interferentiali pot fi folositi deasemenea

pentru analgezie
Reducerea durerii
Reducerea tumefierii
Amplificarea ROM
( circulatia)
a. Frecventa 4000 Hz (> TENS 125 Hz)
b. Profunzime si volum tisular decat alte
forme de electroterapie
 Aplicatii Clinice
Durere de spate (cel mai adesea)
Artrita
Entorse/luxatii
Nevralgie
Distrofie simpatica reflexa
Artropatii degenerative
(cistita interstitiala)
 C. Hidroterapia
Initial, termenul de balneoterapie facea
diferenta intre terapia cu ape minerale/termale si
hidroterapie
Actualmente, termenii sunt intersanjabili

Obiectivele balneoterapiei
a. ROM
b. Fortei musculare
c. Spasmului muscular dureros
d. contribuie la starea de bine
 Balneoterapia in Artrite (PR)

Subiect de controversa:
OHare et al.
diurezei
Hemodilutie
nivelului FR
Becker et al
incarcarii articulare
Relaxare
Imbunatatirea generala a conditiei fizice
Alte studii in care s-a obtinut reducerea durerii
si/sau fortei de prehensiune
 Mecanisme implicate
greutatii corporale cu 50-90%
posibilitatea efectuarii programului de exercitii fizice
in caz de slabiciune musculara/dureri articulare difuze
+ relaxare musculara, a tendoanelor si a ligamentelor

Mecanisme implicate
Reducerea perceptiei durerii (prin cresterea pragului
de durere a terminatiilor nervoase periferice)
Reducerea spasmului muscular (prin efectul pe fibrele
gamma musculare)
Vasodilatatie periferica
Indepartarea mediatorilor pentru durere
 In plus, balneoterapia are un efect de sedare
eliberarii de acetilcolina (la nivelul sistemului
nervos central) activarea sistemului nervos
parasimpatic
Eliberarea de endorfine
Ipoteza recenta: efectul asupra sistemului imun
(exista unele speculatii privind efectele
imunostimulatorii si/sau inhibitorii):
a. Modificari ale eliberarii de IL-1, IL-6, TNF-
alpha, gamma-interferon
Confort fizic, mental, atmosfera de vacanta, lipsa
grijilor cotidiene etc.
 D. Repaus si Orteze

Strategii de protectie articulara:

a. Repaus

b. Orteze

c. Manusi compresive

d. Echipamente ajutatoare/adaptative
 Repaus Articular
Orteze
Articulatia trebuie pusa in repaus - in perioadele
de activitate (acute)
Repausul la pat

a. Amelioreaza durerea in cazul afectarii

poliarticulare, severe

b. Articulatia se pune in repaus in pozitie

functionala (!)
 Pozitii Functionale
Umar: abductie 45o

Pumn: 20-30o flexie

Degete: in usoara flexie

Sold: adductie 45o (fara flexie !)

Genunchi: extensie totala

Picioare: pozitie neutra
 Ortezele pot fi folosite pentru obtinerea
pozitiei necesare (in repaus)
De preferat: orteze din materiale moi

Consecinte
Reducerea durerii/inflamatiei
Prevenirea aparitie deformarilor articulare
Reducerea stress-ului articular
Reducerea redorii articulare
Asigurarea unui suport articular
Recent:
Orteze flexibile (pentru articulatia pumnului) -
capabile se pare, sa creasca forta de prehensiune
cu 20-25% (in unele studii)
Orteze in inel - previn deformarile degetelor
Principalii factori de care depinde complianta:
a. Dimensiunea
b. Duritatea (in contact cu tegumentul)
c. Caldura generata la nivelul contactului cu
pielea
d. Interferenta cu functionalitatea segmentului
 La nivelul picioarelor: stress-ul articular poate fi
redus prin sustinatoare plantare (arc medial) si
pernite metatarsiene

ispozitivele vascoelastice pot reduce incarcarea din timpul mersului cu pana la 4

 Manusi
Compresive
Reduc tumefierea articulara

Nu exista dovezi de
ameliorare a fortei de
prehensiune si/sau a
functionalitatii mainii

Recomandarea este de a le
utiliza pe timpul noptii
(cateva ore) compresiune
usoara ce influenteaza
favorabil durerea si
tumefierea articulara
E. Dispozitive ajutatoare/adaptative

Scop: protectie articulara si conservarea de

energie
Menite sa reduca deficitul functional, sa
reduca durerea, si sa pastreze independenta
bolnavului
Ex. Folosirea bastonului reduce cu pana la
50% incarcarea la nivelul soldului
(de fapt, majoritatea acestor dispozitive au
fost concepute initial pentru pacientii cu
deficite neurologice + adaptari ulterioare . . .)
 F. Exercitii Fizice
Slabiciune/hipotrofie musculara reducerea
activitatii fizice/imobilizare

Obiectiv: mentinerea fortei musculare

a. Pentru mentinerea functiei aparatului
locomotor
b. Pentru stabilizarea articulatiilor
c. prevenirea caderilor/a traumatismleor
 Inainte de stabilirea programului de exercitii
trebuie sa evaluam:
a. Afectare articulara locala vs sistemica
b. Stadiul bolii
c. Varsta pacientului
d. Patologia asociata
e. Complianta anticipata
f. durata si intensitatea programului vor fi
adaptate individual
Modalitati
Exercitii ROM
Stretching
Exercitii de crestere a fortei musculare
Exercitii aerobe (de conditionare fizica)
Etc.
In fazele de acutizare (activitate/inflamatorii):
Exercitii ROM: fiecare articulatie va fi mobilizata cel putin
o data/zi prevenirea contracturilor

Exercitii izometrice: mentin tonusul muscular si, se pare,

nu sunt insotite de exacerbarea fenomenelor inflamatorii
a. Mentinem un grad moderat de contractie musculara
timp de 6 secunde; repetam de 5-10 ori/zi
b. (sa nu uitam: daca intensitatea exercitiilor izometrice
depaseste 40% din contractia voluntara maximala
tulburari de circulatie sanguina si oboseala !)
c. Daca activitatea bolii este (f) redusa: exercitiile
izotone pot fi efectuate si cu ajutorul greutatilor
foarte mici !
Oprim programul de exercitii fizice daca:
Durere post-program cu durata de peste 2 ore
Senzatie de oboseala intensa/persistenta
Accentuarea tumefierii articulare

a. Pacientii cu artrita acuta (articulatii portante): sa

evite urcatul scarilor/ridicarea de greutati
incarcarea determina cresterea presiunii
intraarticulare
b. Stressul excesiv/brusc asupra tendoanelor/capsulei
articulare trebuie evitat (ex. stretching excesiv )
lezarea acestor structuri anatomice
In fazele cronice (cu artrita inactiva) se
recomanda:
Inotul
Mersul pe jos
Mersul pe bicicleta
cresc capacitatea aeroba si induratnta
musculara