Univeristatea Al. I.

Cuza Iasi
Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice

Emic i etic
n cercetarea
rezilienei
Coordonator: Prof. dr. Stefan Cojocaru

Doctorand: Ovidiu
Bunea
Etic i emic n lumea
sportului

Cum striga trei arbitri de baseball loviturile

nepermise:

A1: Eu le strig cum le vad!

A2: Eu le strig asa cum sunt!
A3: Nu sunt nimic pana cand nu le strig eu!
Definiii
Rezultate bune n ciuda unor amenintri serioase privind
adaptarea sau dezvoltarea. (Masten, 2001)
Situatia de a depsi stresul si adversitatea. Spus n
termeni mai operationali, o relativ stare bun pentru
cineva, dobndit n ciuda experimentrii unor situatii
care preau a aduce riscuri majore n dezvoltarea
psihopatologiei. (Rutter, 1999)
Un proces dinamic implicnd o interactiune ntre risc i
procese protective, intern si extern individului care
actioneaz n sensul modificrii efectelor unui
eveniment de viat advers. (Rutter, 1985)
Reziliena este abilitatea de a sti unde, cum si cnd s
utilizezi energiile pentru a mbunti lucrurile pentru
sine si cea de a sti cum s solicii ajutor n aceast
ncercare. (Daniel, 2003)
Direcii de cercetare

Cercetri centrate pe variabile

factori, resurse, transversale

Cercetri centrate pe persoane

procese, longitudinale
Resurse, variabile, factori
Resurse, variabile, factori
Cercetri centrate pe persoane
Resurse si valorizarea lor
In centru ni se spun foarte multe
lucruri. Si profesorii ne spun, dar
dac nu stii s le apreciezi...

(Ei) Nu vor mai mult. Se bazeaza

pe altcineva. (...) Ceilalti se
accepta exact cum sunt ei si nu
fac nimic ca s se schimbe.
Resurse si valorizarea lor
- Ce face diferenta intre dvs si ei?
- Ce ne-a detasat de ei, cred c a fost informarea.
- Dar totusi, nu toti aveti acces la aceeasi informatie?
- Ba da. Toti avem acces la informaie: unii stim ce sa
facem cu ea, iar altii nu prea.
- Inseamna ca diferenta nu este informatia, ci modul in
care o gestionati.
- Modul n care o percepem si daca vrem s apelam la ea
(...). La fel ca si noi, si ceilalti care nu sunt la fel..., nu au
acelai interes fata de invatatura sau fata de viata ca si
noi, au acces la informatie sau la informare, dar prefera
sa nu o faca. Este o alegere. Incerci sa-I indrumi spre
informare, hai sa citim, hai sa-ti arat o chestie pe
internet, pe telefon! Nu. Un refuz total. Nu vreau! Si
nu poti sa intri in viata cuiva cu forta.
Modelul CASITA
Modelul CASITA
Naratiunile si rezilienta
Naraiunea se refer la o form de discurs,
modul discursiv n care noi organizm, dm
socoteal, dm sens i nelegem, adic
structurm i aducem coeren
circumstanelor i evenimentelor din viaa
noastr, fragmentelor experienei noastre,
auto-identitilor pentru i cu noi nine i cu
alii. Naraiunea este un proces dinamic att
modul n care organizm evenimentele i
experienele din viaa noastr pentru a le da
sens ct i modul n care participm la crearea
lucrurilor crora le dm sens, inclusiv a nou
nine. (Anderson, 1997: 212)
Naratiunile si rezilienta
Orice relatare este un instrument de reconstruire a
lumii. Si daca ne simtim mai bine de indata ce
putem vedea cum vom organiza lucrurile, aceasta
se intampla pentru ca orientarea, sensul atribuit
celor percepute, ne face sa iesim din absurd
pentru a regasi ratiunea. (Cyrulnik, 2005)

Funcia naraiunii interioare: de

recucerire a emotiei provocate de
trecut pentru a o putea transforma si
a face din ea o reprezentare de sine
acceptabila in forul intim.
Naratiunile si rezilienta
- Cum ii vezi pe copiii de aici?
- Nu stiu. Comportamentul meu este total diferit.
Mentalitatea mea este total diferita fata de a lor. Nu stiu,
ei vad lucrurile altfel, viata altfel. Li se pare ca totul este
foarte usor, sa ajungi acolo foarte repede. Mie nu mi se
pare asa. Sunt foarte multe obstacole care trebuie sa le
treci. (...) Nu-i asa de simplu precum pare.

Cei constiinciosi (responsabili) se gandesc la

experienta lor de viata si nu ar vrea s transmita
asta mai departe. De exemplu, nu as vrea ca al
meu copil sa traiasca intr-un centru de plasament
si asta ma ambitioneaza. Asta iti schimba viitorul.
Concluzii teoretice
Rezilienta nu este exclusiv o chestiune
de prezenta si/sau de alocare a
resurselor, ci si de acordare de
semnificatii care s vizeze toate
componentele conceptului: risc,
factori de protectie si rezultate.
Una dintre modalitatile de semnificare
este cea prin intermediul naratiunilor
prin care indivizii creaza coerenta si
dau sens la ceea ce se intampla.
Concluzii practice
si metodologice
Rezilienta poate fi inteleasa prin
naratiune, insa interventia este
insuficienta doar la nivelul naratiunii. Doar
prin schimbarea povestii nu schimbi
realitatea.
Ceea ce trebuie schimbat ca parte a
procesului de interventie, in opinia
noastr, este ceea ce Wittgenstein
numeste forma de viat, adic
perspectiva, asumtiile si practicile din care
izvorsc sensurile exprimate prin limbaj.
Concluzii practice
si metodologice

Schimbarea realitatii (interventie care sa

vizeze eliminarea sau diminuarea
riscului, alocare de resurse etc.) este
indicat sa mearga sincron cu schimbarea
naratiunii.

n termenii lui Cyrulnik, primul nivel

(etic) asigur suportul, cel de al doilea
(emic) asigur sensul n sustinerea
rezilientei.