Sunteți pe pagina 1din 29

| 

÷ 
|  
(gr, î  
  R
scuipR  eliminRreR pe gură, prin tuse, de
sânge provenit din căile respirRtorii subglotice.
|  
    
 ÷ 


  
 
 
 

     
 

 
 

 
ºele mRi frecvente cRuze de hemoptizie
sunt:
1. Infecţiile (60-70% din cRzuri
. ºRncerul bronho-pulmonRr
3. HipertensiuneR venoRsă pulmonRră
-   sunt reprezentRte, în ordineR
prevRlenţei lor, de:
ü      
ü      mRi Rles cele cu
bRcterii invRzive precum A î
 şi     sRu
        
ü m  
ü      
ü      
Infecţiile bronho-pulmonRre pot produce
hemoptizie prin:
ü Eroziuni mucoRse cu denudRreR cRpilRrelor
bronşice (bronşite Rcute virRle sRu bRcteriene,
bronşiectRzii suprRinfectRte
ü ExudRre şi diRpedeză sRngvină intrR-RlveolRră
(pneumoniR frRncă lobRră
ü EfrRcţiR dilRtRţiilor Rrterelor bronşice şi
RnRstomozelor RrteriRle bronho-pulmonRre din
peretele bronşic (bronşiectRzii, TBº,
Rspergiloză sRu peretele unei cRverne TBº (
    
ü uecrozR pRrenchimului pulmonRr (TBº,
pneumonii cu A î  

   
 
 
·
   
poRte produce
hemoptizie prin diverse mecRnisme:
ü InvRziR mucoRsei
ü Eroziuni vRsculRre
ü Tumori hipervRsculRrizRte
ü Infecţii substenotice.
Î |  
 
 
este
produsă cel mRi frecvent de:
ü IVS
ü StenozR mitrRlă
ü TEP
pecRnismul de producere R hemoptiziei este
reprezentRt de efrRcţiR cRpilRrelor pulmonRre
prin creştereR bruscă R presiunii intrRvRsculRre.
†n funcţie de posibilităţile tehnice de diRgnostic,
hemoptiziR rămâne de cRuză necunoscută
(  în 7-35% din cRzuri !

 
ü †n hemoptizie, sângele este roşu, RerRt şi
puţin coRgulRbil (rămâne lichid , cu pH
RlcRlin
ü HemoptiziR se poRte repetR cu frecvenţă
vRriRbilă şi uneori de mRi multe ori pe zi
ü Spre sfârşit, cRntitRteR şi frecvenţR
hemoptiziei diminuă, iRr sângele devine
negricios, reprezentând reziduul bronşic.


  
ü 
ü     
ü       


 .
ü  hemoptiziei poRte fi:
m   00 ml / zi. †n cRdrul hemptiziilor
mRsive se descrie hemoptiziR     (fr,
  fulger sRu  
de volum
foRrte mRre, produsă rRpid, cRre, prin inundRţie
bronşică şi şoc hemorRgic se soldeRză cu
exitus.
m u  00 ml / zi. O formă pRrticulRră din
RceRstă cRtegorie este   î  
   
î   

cRrRcterizRtă prin prezenţR de striuri sRngvine
în mRteriRlul expectorRt şi întâlnită Rdeseori în
cRncerul bronho-pulmonRr.
Hemoptiziile produse prin efrRcţiR sistemului
Rrterei pulmonRre, cRre funcţioneRză în
regim presionRl scăzut, tind să fie non-
mRsive, în timp ce hemoptiziile cu origine în
sistemul Rrterelor bronşice (ccR 90% din
cRzuri , cRre funcţioneRză în RcelRşi regim
presionRl cR şi Rrterele sistemice, Ru
potenţiRl de R deveni mRsive.
Hemoptizie mRsivă
Volumul hemoptiziei nu Rre vRloRre semiologică
în ceeR ce priveşte diRgnosticul etiologic, dRr
este hotărâtor în stRbilireR conduitei
terRpeutice!
÷eoRrece hemoptiziR este un semn clinic extrem
de RnxiRnt Rtât pentru pRcient, cât şi pentru
RnturR şi medic, volumul RcesteiR este de cele
mRi multe ori suprRevRluRt. ÷e RceeR, pentru
cuRntificRreR corectă, se impune colectRreR
sputei într-un recipient grRdRt.
ü      sunt
reprezentRte de:
m SenzRţie de căldură
m ºefRlee
m Ameţeli
m ÷ispnee
m SenzRţie de tensiune torRcică
m SenzRţie de iritRţie (gâdilitură lRringiRnă
Simptomele premonitorii nu Ru vRloRre
semiologică în ceeR ce priveşte diRgnosticul
etiologic, dRr sunt elemente importRnte în
diRgnosticul diferenţiRl Rl hemoptiziei!
ü      


m PRloRreR fRciRlă, trRnspirRţiile reci, dispneeR cu
tRhipnee, tRhicRrdiR şi RnxietRteR însoţesc hemoptiziR
indiferent de etiologiR ei
m FebrR / subfebrilitRteR sugereRză o etiologie
infecţioRsă, cRncerul bronho-pulmonRr, TEP sRu
vRsculitele cu Rtingere pulmonRră
m SPIV ridică suspiciuneR de TBº, bronşiectRzie sRu
cRncer bronho-pulmonRr
m ÷urereR torRcică unilRterRlă însoţeşte hemoptiziR din
TEP şi uneori cRncerul bronho-pulmonRr
m AsociereR, lR femeie, cu menstrR, reprezintă
î      (gr,    
   (lRt,  substitut, înlocuitor , semn Rl
endometriozei pulmonRre.
÷
  

ü 
!  
ü 



ü    

ü | 
 

ü |  
  
ü 
!   urmRt de scurgereR
sângelui în rino-fRringe şi eliminRreR RcestuiR
prin tuse poRte fi exclus în urmR exRmenului
locRl
ü 


din stomRtite, gingivite,
Rbcese RmigdRliene, difterie, diRteze
hemorRgice este şi eR uşor de diRgnosticRt prin
lipsR tusei şi simplR inspecţie R cRvităţii bucRle
ü    
 eliminRreR pe gură, prin
tuse, de sânge provenit de lR nivelul căilor
respirRtorii suprR-glotice. ºoexistenţR
epistRxisului sRu R expectorRţiei sRngvinolente,
dRr neprecedRtă de tuse, pot fi evocRtorii.
ü | 
 
poRte fi diferenţiRtă de
hemoptizie prin:
m ExistenţR Rfecţiunilor gRstrice sRu hepRtice în
Rntecedente
m EliminRreR sângelui pe gură, dRr nu prin tuse, ci
prin vărsătură
m Sângele eliminRt este neRerRt, negru (è ! 
  
cu pH Rcid, RmestecRt cu mucus filRnt şi
Rlimente şi coRguleRză rRpid.
÷iRgnosticul diferenţiRl între hemoptizie şi
hemRtemeză nu este întotdeRunR fRcil
deoRrece:
 †n hemRtemezR mRsivă, exteriorizRtă rRpid,
sângele este roşu deschis şi Rre pH RlcRlin
 HemRtemezR poRte conduce lR RspirRţiR
sângelui în căile respirRtorii, urmRtă de
evRcuRreR RcestuiR prin tuse, mimând o
hemoptizie
 †n hemoptiziile mRri, o pRrte din sânge poRte
fi înghiţit şi eliminRt ulterior cR hemRtemeză.
ü |  
   hemoptiziR simulRtă.
SimulRreR se fRce de obicei prin plăgi muşcRte
Rle limbii sRu mucoRsei ugRle sRu prin sugereR
gingiilor. ÷iRgnosticul în Rceste cRzuri este
fRcilitRt de către:
m ExistenţR profilului psihologic pRrticulRr
(nevropRţi, isterici
m EliminRreR sângelui fără tuse
m Aspectul roşu Rl sângelui, RmestecRt cu sRlivă
m PrezenţR lR exRmenul microscopic R celulelor
epiteliRle plRte şi R florei bRcteriene polimorfe
cRrRcteristice cRvităţii bucRle.
 
 
÷eşi mRoritRteR hemoptiziilor Ru etiologie şi
evoluţie benignă, hemoptiziR trebuie
considerRtă întotdeRunR o mRnifestRre
clinică grRvă, cu potenţiRl letRl.