SEMIOLOGIA FUNCTIILOR PSIHICE

descrierea tulburarilor cantitative si calitative ale functiilor de cunoastere, afectiv-

instinctive si volitionale

►Semiologia tulburarilor functiilor cognitive

I. Tulburarile functiilor de cunoastere directa (senzatii, perceptii)

Modificari cu caracter cantitativ

Hipoestezia senzoriala
Hiperestezia (* cenestopatiile)

Modificari calitative
Iluziile – perceptii deformate ale obiectelor si fenomenelor din mediul inconjurator
• vizuale (metamorfopsii, micropsii, megalopsii, parropsii, false recunoasteri,
pareidolie)
• auditive, gustative, olfactive, interoceptive, de modificare a schemei corporale
Agnoziile – tulburari in recunoasterea obiectelor, ce traduc un deficit asociativ la nivel
cortical, functiile senzoriale elementare fiind normale
• agnozia vizuala (cecitatea psihica) - agnozia tactila
• agnozia auditiva (surditatea verbala) - asomatognozia
Halucinatiile (fiziologice si patologice) – tulburarile functiei de cunoastere traduse
prin perceptii fara obiect
 halucinatiile fiziologice (la adormire=hipnagogice, la trezire=hipnapompice)
 halucinatiile exteroceptive vizuale (macropsice, micropsice)
 halucinatiile auditive (foneme sau complexe verbale)
 halucinatiile olfactive si tactile
 halucinatiile interoceptive (viscerale)
 halucinatiile proprioceptive (motorii sau kinestezice)

II. Tulburarile functiilor de cunoastere indirecta

Atentia sau prosexia – realizeaza directionarea si polarizarea activitatii psihice catre
un anumit element din campul perceptiv
Exista trei categorii de atentie:
1. primara (involuntara)
2. voluntara (intentionala)
3. postvolitionala (habituala)

Tulburarile atentiei:
- disprosexia - hipoprosexiile
- aprosexia - hiperprosexiile
Memoria sau mnezia – functia care asigura suportul pentru acumularea, fixarea,
conservarea si reactualizarea experientei cognitive anterioare
 tulburari cantitative:
- amneziile anterograde (de fixare) - amneziile lacunare
- amneziile retrograde (de evocare) - hipermnezia

 tulburari calitative:
- criptomnezia (iluzie a memoriei)
- allomneziile (tulburarile rememorarii trecutului) – forme de manifestare:
* pseudoreminescentele * confabulatiile (halucinatii ale memoriei)
- ecmnezia – confundarea trecutului cu prezentul
- anecforia - reamintirea unor evenimente considerate uitate
Gandirea – procesul complex al cunoasterii imediate a realitatii faptice si ideatice,
bazata pe experienta anterioara si ratiune, utilizand:
- analiza - comparatia
- sinteza - abstractizarea
- generalizarea

Tulburarile gandirii pot fi grupate in patru categorii:

1. tulburari de ritm si coerenta (accelerare, incetinire, coerenta si incoerenta a ritmului

ideativ)
2. tulburari de continut al gandirii (idei delirante, prevalente, dominante si
obsedante)
3. tulburari ale expresiei verbale si grafice ale gandirii
4. tulburarile dezvoltarii gandirii
1. tulburarile ritmului ideativ
tahipsihie insotita de tahilalie, verbigeratie
bradipsihie asociata bradilaliei, baraj ideativ

2. tulburari de continut al gandirii

• ideea dominanta
• ideea obsedanta, idei obsesive fobice
• ideea prevalenta
• ideea deliranta – poate avea:
- caracter expansiv-euforic (de marire si bogatie, de forta,
reformatoare, erotomanice etc.)
- caracter depresiv (revendicativ, de persecutie, gelozie, culpabilizare,
hipocondriace)
- caracter mixt sau combinat
3. tulburari ale expresiei verbale si grafice ale gandirii

* Tulburarile limbajului oral

• dislalii (rotacismul, sigmatismul, rinolalia, balbismul, logofobia)
• dislogii:
- modificari de intensitate ale activitatii verbale (logoree, mutism)
- tulburari de continut ale limbajului (paralogisme, neologisme, jargonofazia,
disfaziile: intoxicatia prin cuvant, amnezia verbala, surditatea verbala)

* Tulburarile limbajului scris

• tulburari ale activitatii grafice (hipoactivitatea grafica, hiperactivitatea
grafica-graforeea, grafomania)
• tulburarile morfologiei grafice (litere mici si tendinta descendenta, litere mari
si tendinta ascendenta)
• tulburarile de semantica grafica (paragrafismele)

4. tulburarile dezvoltarii gandirii

- oligofrenia – are trei grade: idiotia (QI<30), imbecilitatea (QI=30-50), debilitatea
mintala (QI=50-70)
- regresiunea gandirii – are caracter global sau partial (lacunar)
Imaginatia – procesul de cunoastere realizat pe baza procesarii, transformarii si
recombinarii elementelor de reprezentare si ideilor anterioare, cu realizarea unor idei
si reprezentari noi

- poate fi activa (intentionala) si pasiva (neintentionala)

-realizeaza reprezentari cunoscute sau necunoscute prin mai multe procedee:

- aglutinarea - tipizarea
- combinarea - schematizarea operatiei
- modificarea dimensiunilor imaginii (exagerare sau miniaturizare)
- simbolizarea

- poate fi afectata cantitativ, in sensul reducerii sau al exaltarii (mitomania)

►Semiologia tulburarilor functiilor afective

Starile afective – incarcaturi emotionale insotite de manifestari mimico-pantomimice si

neurovegetative
- stari de afect fiziologice (bucurie, satisfactie, manie, frustratie)
-modificari patologice ale starilor afective: de ordin cantitativ (hiper si hipotimii) si de
ordin calitativ (paratimii)

- euforia - anxietatea
- starea moriatica - angoasa
- disforia - inversiunea afectiva
- hipotimia si atimia - ambivalenta afectiva
- apatia
►Semiologia tulburarilor activitatii instinctuale
Instinctele (alimentar, de aparare si de perpetuare) pot fi modificate cantitativ si
calitativ

Instinctul alimentar Instinctul de reproducere

- exagerat – polifagia, bulimia,  exagerat (satiriazis, nimfomanie)/diminuat

acoria
- diminuat - anorexia,  devierile comportamentului sexual:
sitiofobia
- masturbatia (onanismul)
- bestialitatea
Instinctul de aparare - exhibitionismul
- pedofilia
- exagerat / diminuat - fetisismul
- gerontofilia
- sadismul
- homosexualitatea (lesbianism, pederastie)
- masochismul
►Semiologia tulburarilor functiilor volitionale
Vointa (bulia) – functia psihica ce determina orientarea si realizarea constienta
a activitatii individuale
activa/ inhibitorie

Tulburari de ordin cantitativ Modificari ale conduitei motorii

 hipobulia/abulia
 disabulia  tulburari ale tinutei vestimentare
 impulsivitatea • bizarerii
 hiperbulia • exagerarea rafinamentului vestimentar
• cisvetitism
• travestitism
Personalitatea • dezordine vestimentara
- tipul pervers
- tipul mitoman  modificari ale mimicii
- tipul paranoic - hipomimie - amimie
- tipul schizoid - hipermimie - paramimie
- tipul emotiv
- tipul ciclotim (distimic)
- tipul obsesiv
- tipul agresiv
- tipul isteric
- tipul pasiv
►Principalele afectiuni psihiatrice

Paranoia – remodelare patologica a personalitatii, caracterizata prin:

• supraestimare personala - megalomanie
• psihorigiditate
• teama si susceptibilitate exagerata
• nesociabilitate
• conflicte, agresivitate, delir de persecutie

Parafrenia – delir cronic, cu elaborarea unor idei extraordinare sau fantastice,

cu atribuirea unor legaturi cu fortele divine, in vieti anterioare; contrast cu
integrarea corecta in viata civila

Schizofrenia – disociatie psiho-afectiva, cu remanierea personalitatii

• dezvoltarea unui delir haotic, pierderea contactului cu realitatea
• tulburari de gandire, cu incoerenta, baraje
• tulburari de vorbire (mutism, jargonofazie)
• tulburari de afectivitate
Dementa – diminuarea ireversibila a functiilor intelectuale

• leziuni ischemice cerebrale multiple

• dementa presenila tip Alzheimer sau Pick
• leziuni vasculare sau degenerative ale creierului (dementa senila)
• dementa posttraumatica (encefalopatia cronica a boxerilor)
• asociata cu paranoia si schizofrenia

Mania – exacerbarea generala si permanenta a facultatilor instinctuale si morale

►Tulburari depresive de constiinta

Sincopele – pierderi scurte de cunostinta, datorate unor cauze circulatorii (deficit

hemodinamic cerebral); durata >3min. – leziuni corticale ireversibile
 sincopa ortostatica (posturala) – hTA brusc instalata
 tulburarile de ritm si de conducere
 stenoza aortica sau mitrala severa
 infarctul miocardic, embolia pulmonara, hiperventilatia
 hipertensiunea intracraniana

Falsele sincope (lipotimii) – diminuarea constiintei, fara pierderea acesteia

 Somnul – stare de pierdere a relatiei cu mediul, dar cu functii vegetative normale

 Coma – abolirea, mai mult sau mai putin durabila a constiintei, cu perturbarea
functiilor vietii de relatie (motricitate si sensibilitate) si ale vietii vegetative

Diagnosticul diferential al comei

 somnul profund – trezire la aplicarea unor stimuli

 hipersomnia – in leziuni infectioase, vasculare, cerebrale, hipotalamice,
insuficiente respiratorii
 areactivitatea nevrotica postconflictuala
 rigiditatea parkinsoniana
 catatonia schizofrenica
 stupoarea (de cauza psihica sau traumatica)
 lipotimia
 sincopa
 Stadializarea comelor (in functie de profunzime)
Stadiul I (coma vigila)
 abolire incompleta a constientei
 reactie de aparare la stimuli
durerosi sau zgomote puternice
 functii vegetative neafectate
Stadiul II (coma de gravitate medie)
 abolirea totala a starii de constienta
 tulburarea timpului labial al
deglutitiei
 respiratia ampla
 TA stabila
Stadiul III
 disparitia ROT si de deglutitie
 abolirea totala a constientei
 tulburari vegetative severe (respiratie
stertoroasa, neregulata, incarcare
bronsica si perturbarea schimburilor
gazoase alveolare, TA instabila, relaxare
sfincteriana, tendinta la escare)
Stadiul IV (coma depasita)
 moarte cerebrala (EEG : traseu plat la
determinari repetate)
 variatii importante ale TA, frecventei
cardiace
 risc de stop respirator (ventilatie
asistata)
Clasificarea etiologica a comelor

 coma posttraumatica
 coma vasculara medicala
 coma metabolica
 coma toxica

Elementele necesare precizarii etiologiei comelor

 interogatoriul anturajului
 examenul clinic (neurologic si cel somatic complet)
 examenele paraclinice (urina, sange, lichid de varsatura sau de
spalatura gastrica)
comele prin traumatism cranian
– plagi cranio-cerebrale, contuzii,
hematoame
coma terminala a unei afectiuni
cu evolutie mortala – neoplazici,
ciroze hepatice avansate
comele neurologice:
 cu hemiplegie
 cu sindrom meningean
 postepileptica
 prin hipertensiune intracraniana
comele endocrino-metabolice
 uremica (azotemica)
 diabetica
 coma diabetica hiperosmolara
 coma diabetica cu acidoza lactica
 coma hipoglicemica
 coma hipopituitara
 coma mixedematoasa
 coma basedowiana
comele prin toxice exogene
 coma barbiturica
 coma prin opiacee
 coma prin solanee midriatice
(belladona, atropina, datura
stramonium)
 coma prin stricnina
 coma etilica
 SCARA GLASGOW (aprecierea starii de constienta)
Semne Raspuns Scor Scorul
Ochi Deschidere spontana 4 normal =
Deschidere la comanda verbala 3 14-15
Deschidere la stimulare dureroasa 2
Scorul ≤ 7 =
Fara raspuns 1
stare de coma
Raspuns verbal Orientat + conversatie 5
Dezorientat + conversatie 4
Cuvinte neadecvate 3
Sunete neinteligibile 2
Fara raspuns 1
Raspuns motor Raspuns la comanda 6
Raspuns la stimuli durerosi 5

Retragere la stimuli durerosi 4

Retragere de decorticare (flexia membrului superior 3

si hiperextensia membrului inferior)
Postura de decerebrare (hiperextensia membrelor) 2
Fara raspuns 1
Scor total 3 – 15
Aprecierea profunzimii comei

tonusul muscular atingerea neurovegetativa

 hipotonia sau hipertonia in flexie =  respiratorie (ritm, amplitudine)
decorticare  cardiaca (bradicardie, tahicardie,
 hipertonia in extensie = decerebrare variatii ale TA)
 vasomotricitate (roseata, paloare,
hipersudoratie)
studiul pupilei
 miozis bilateral = leziune inalta
 midriaza bilaterala = leziune joasa reflexele
 reflexele osteotendinoase
 asimetria pupilara = hemoragie
 cutanat plantar
subarahnoidiana sau anevrism de
 de trunchi cerebral
carotida interna fisurat
 palmomentonier
 nistagmusul = leziuni de trunchi
 corneomandibular
cerebral
 frontoorbicular
 strabismul = leziuni ale nervilor
 ciliospinal
oculomotori
 fotomotor
 cornean
 oculocefalic vertical si orizontal
 maseterin
 oculocardiac
Riscurile majore ale comei

asfixia acuta (depresie respiratorie sau varsatura aspirata) –

asculta respiratia traheala si pulmonara !

 insuficienta cardio-circulatorie acuta

palpeaza pulsul la carotide si ia TA !

 anoxia cerebrala (angajarea amigdalei cerebeloase si a bulbului in gaura

occipitala)
examineaza pupilele !