Sunteți pe pagina 1din 17

PLAN DE AFACERI

INFIINTAREA UNEI FERME DE OVINE


IMPORTANA CRETERII OILOR
Cresterea ovinelor reprezinta o traditie multiseculara, fiind activitatea
de baza a unui insemnat numar de crescatori de animale, aceasta
specie oferind activitati traditionale privind prelucrarea unor produse
din lapte, carne, lana cu un pronuntat caracter specific local sau
regional (branzeturi, specialitati din carne de oaie, articole de
imbracaminte, obiecte artizanale, instrumente pentru prelucrarea
produselor (ustensile de inventar ale stanii, ateliere de cojocarie,
confectionarea palariilor traditionale, ateliere pentru tesaturi, etc).

Oaia strveche, denumit de specialiti ovis vignei, este strmoaa


tuturorraselor de oi din Europa.Se consider c din aceast oaie
strveche s-a format oaia scito-dacic, n anii 500-400 nainte de
Hristos. ns nu se exclude posibilitatea ca oaia scito-dacic s fi fost
de fapt o subpopulaie balcanic a oii arkar, adic o ras ce s-a format
n neolitic, n spatiul carpato-pontic, n anii 5000-4000 nainte de
Hristos i nu un descendent al oii arkar.
nc din neolitic Peninsula Balcanic constituia un loc foarte propice
dezvoltriiagriculturii icreterii animalelor. Zonele agricole europene
se aflau n bazinele mijlociu i inferior al Dunrii. Oile au fost printre
primele animale domesticite aici, alturi de capre, vite, porci i cai.
Cum oile i caprele domesticite aveau nevoie de hran diferit de cea a
omului, acesta a trebuit s urmeze turmele n cutare de zone unde se
SITUAIA ACTUAL A CRETERII OVINELOR
N ARA NOASTR

n Romnia, efectivele de ovine au crescut in ultimiiani, ajungnd ca n


anul 2014 efectivul s fie aproximativ 11.000 000capete.Datorita
acestor rezultate ne situm n Europa pe locurifruntae att la efective
(dup Marea Britanie i Spania i foarte aproape de Italia, Grecia i
Frana), ct i la produciade carne (locul 6) i producia de lapte
produs (locul 4).

n Europa central i de est Romnia se situeaz pe locul 5 att la


efective ct ila producii, de aceea trebui s profitm de acest lucru
pentru a ctiga un loc ct maibun pe piaa european a crnii i
laptelui de oaie.
IDESCRIEREA FIRMEI
Societatea comercial S.C. Miorita S.R.L. este o societate nou nfiinat,
cu sediul n comuna Dobrotesti, judeul Teleorman la o distan de
25Km de oraul Rosiorii de Vede i la 60Km de oraul Alexandria. Ferma
este situat n afara satului la circa 750-800 m fa de cea mai
apropiat locuin i la 3km de la drumul judeean ce strbate
comuna.

Activitatea de baz este de cretere a ovinelor i obinerea de produse


ce vor fi comercializate pe
piaa din zon.
Societatea comercial a cumparat o fost ferm zootehnic de ovine
ce a apartinut CAP-ului din satul Dobrotesti care a fost dezafectat. n
prezent ferma se afl ntr-o stare proast de ntreinere i are nevoie
de investiii pentru o se putea relua producia.
n componena fermei se gsesc: saivane, magazie de furaje, fnar,
filtrusanitar veterinar, spaiu administrativ, surs de ap proprie,
energie electric de la reeaua existent n apopiere.Apa din ferm este
asigurat din dou puuri forate la adncimea de 25 metri fiecare, apa
ndeplinind codiiile sanitar veterinare pentru consum.
Pe timpul iernii furajarea se face din stoc, pentru acesta fiind necesare
88,68 tone defn natural i 80,88 tone fn de lucern la care se adaug
26 tone porumb i 5 tonetre de gru. Pe timpul verii furajarea se

Venturile n ferm se realizeaz pe baza produiilor realizate i anume:
tineret ngrat;
ovine pentru prsil;
brnz i urd;
ln.

S.C. Mioria S.R.L. a achiziionat n zon si teren pentru obinerea de furaje


destinate creterii ovinelor.
Ferma are o capacitate de 1000 de capete dar pentru inceput va fi
populate doar cu 400 capete.Pentru nceperea activitii firma Mioria are
nevoie de o suma de aproximativ 360000 lei sau pentru renovarea
cldirilor, achiziionarea de echipamente necesare desfurrii activitii
i achizitionarea de animale.

S.C. Mioria S.R.L. va oferi pe piaa din zon produse obinute din lapte de
oaie,carne de miel dar i de oi adulte recondiionate.
CLIENII FIRMEI

S-a efectuat un studiu de pia pe un eantion de 600 persoane, cte 300


pentru fiecare ora, respectiv Rosiori de Vede i Alexandria. Studiul s-a
efectuat n zona pieelor agro-alimentare pe subieci ce au cumprat
produse lactate proaspete, n special brnzeturi, indiferent de specia de
la care provin. Astfel din cele 600 de persoane 170 au achiziionat
produse din lapte de oaie respectiv ca i urd proaspt. Din cele 170
depersoane 92 au fost din Alexandria i 78 din Rosiorii de Vede, cele doua
orae fiind apropiate ca numr de locuitori.

DESCRIEREA FERMEI
Ferma se va baza pe comercilizarea produselor tradiionale obinute din lapte de
oaie precum caul i urda. Cele dou produse se vor obine n tehnologie
tradiionalfr conservani i aditivi ceea ce le face cutate n special de
populaia de la orae cedorete s consume produse BIO.Un alt produs
comercializat este carnea de miel, animalele vor fi ngrate nsistem intensiv
pentru a se obine o greutate ct mai mare la sacrificare alturi de ocarne de
bun calitate. Animalele se vor comercializa fien viu fie sacrificate
itranate,n miniabatorul amenajat n ferm, contra cost. Pe lng carnea de
miel se va comercializa i carnea de oaie provenit de la oile reformate.

Tehnologia de obinere a produselor comercializate este urmtoarea:

PROCESUL DE PRODUCIE

Pentru obinerea produciilor necesare comercializrii i pentrunregistrarea de


rezultatele economice satisfctoare s-a ales ca material biologic rasa Lacaune,
o rasa cu nsuiri morfo productive superioare si rasa Carabasa. Rasa Lacaune
s-a format n sudul Franei, prin selecia oilor locale, corelat cumbuntirea
condiiilor de cretere i alimentaie. Pentru corectarea unor nsuiri deficitare, n
perioada 1870 - 1872 s-au efectuat i ncruciri de infuzie cu berbeci deras
Merinos importai din Spania i cu reproductori Southdown. Denumirea rasei
provine dela centruunucanton dinregiunea Tarndin MuniiLacaune. Afost
recunoscut official ca ras n anul 1902. n anul 1924, cele mai reprezentative
turmeau fost incluse n controlul oficial al produciei de lapte, iar din 1957 toate
Oaia Cap negru de Teleorman a fost omologata ca rasa n anul 2009, de catre autoritatea
nationala n domeniu, Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie n Zootehnie.
n ultimii 20 de ani, n Romnia s-a conturat o populatie de ovine, localizata n judetul
Teleorman, dar si n judetele limitrofe, cu caractere de exterior, productive si reproductive,
diferite de celelalte rase de ovine romnesti si europene. n termeni populari, aceste oi sunt
denumite Carabase, termen care vine din limba turca si care nseamna cap negru (cara-
basa).
Exista surse credibile care mentioneaza ca baza de pornire a oilor Carabase ar fi oile
Turcane locale, si mai cu seama oile Tigai, aduse n sudul tarii din zona Banatului. Prin
transhumanta, acesta populatie de oi a venit n contact, n nordul Marii Negre, cu oile Tigai, pe
coasta Dalmatiei, cu oile din rasa Bergamasca, iar la sud de Dunare, cu oile Tigai cu jarul de
culoare nchisa, din zona Plevnei. Meritul incontestabil, n aparitia acestei noi rase, este al
unor crescatori de oi din Teleorman, dintr-o zona agro-ecologica cu accente mai degraba
agricole dect pastorale, care au ngrijit si au selectat cu pasiune aceste exemplare, rezultnd
o populatie de oi masive, bine adaptate la conditiile din sudul tarii.
A rezultat o rasa competitiva, cu productie mixta, adaptabila la ses, dar nu si la munte.
Cele mai reprezentative nuclee ale acestei rase sunt n judetul Teleorman. De aici au fost
achizitionati berbeci si oi, care au ajuns, mai nti n toate judetele din sudul tarii, apoi si n
judetele Iasi, Vrancea, Covasna, Sibiu, Hunedoara, Timis si Arad. n zonele de ses si n cele
colinare s-au adaptat bine, dar n zonele cu dealuri nalte si n cele montane s-au aclimatizat
mai greu, rezultatele fiind nesatisfacatoare.
Potentialul de reproducere al rasei Oaia cap negru de Teleorman este remarcabil:
Perioada de monta este lunga, de 8-9 luni, fata de numai 4-5 luni la Turcana, iar dintr-un
efectiv de o suta de oi matca, 95 de animale vor fata, 40-50 la suta din acestea pot avea chiar
si doi miei, pe care i cresc pna la ntarcare. Se preteaza bine, ca si oile Merinos, la monte de
primavara (aprilie-mai) si fatari de toamna, pentru a produce miei de lapte n luna decembrie,
cnd piata ofera cele mai ridicate preturi.
Hibrizii realizati ntre berbecii din populatia Oaia cu capul negru de Teleorman si rasele
autohtone Turcana, Tigaie si Merinos de Palas au fost semnificativ mai performanti n ceea ce
priveste sezonul mai lung de monta, natalitatea, sporul mediu zilnic, greutatea la adulti si
productia de lapte, comparativ cu cele trei rase autohtone, care sunt fruntase doar la
PROGRAMAREA PRODUCIEI DE LAPTE
Laptele constituie unul dintre alimentele de baz utilizate n hrana omului i
materie prim pentru o gam extrem de diversificat de produse, att de uz
alimentar, ct i de uzindustrial.

n ceea ce privete producia de lapte la rasa.Lacaune, aceasta este superioar


raselor locale, fiind de circa 250 L.Datorit potentialului lactogen ridicat chiar i
n urma alptrii rezult o producie de lapte marf de 175 litri.La nceputul
lactaiei oile sunt mulse de trei ori pe zi (dimineaa, la prnz iseara), ctre
sfritul lactaiei se trece la dou mulsori, iar cu 15- 20 de zile nainte
denrcarea oilor se trece la practicarea unei singure mulsori

Numr capete Producia de lapte pe Producia total de


Producia total de lapte pe tot efectivul
oi lactaie / cap oaie lapte pe
tot efectivu
400 250l 100000l

Din productia total de lapte pe ntreg efectivul se scade laptele supt de


mieii ntre 0- 3 luni (4000,971,5= 582miei) i obinem cantitatea
total de lapte muls pe lactatie

100000 - 32700 = 77300 kg total lapte
PLANUL FINANCIAR
Veniturile vor fi asigurate din vanzarea produselor lactate obinute n ferm i pe
comercializarea crnii de mieli deoaie.
Din laptele de oaie obinut In ferm se va produce ca i urd, astfel din 5 litri
delapte de oaie se obine 1 Kg ca iar din 10 litri de zer obinut de la fabricarea
laptelui rezult 1 Kg de urd.

Din 42300 litri lapte marf vor rezulta :


15260 Kg ca;
6104 Kg urd;

Din comecializarea celor dou produse se vor obine urmtoarele venituri:


15260 kg * 17 lei/kg = 259420 lei
6104 kg * 10 lei/kg = 61040 lei

TOTAL = 320460 lei


Din comercializarea crnii de miel se va obine:
400 oi * 0,97 * 1,5 = 482 miei obinui, din care 50 mioare se vor pstra
pentrunlocuirea adultelor reformate.
48250 = 432 miei pentru comercializare.
432 miei * 20 kg/cap = 8640 kg
8640 kg * 20 lei/kg = 172800 lei
Comercializare crniide oaie:
50 oi * 45 kg/cap = 2250 kg
2250 kg * 17 lei/kg = 38250 lei
TOTAL = 211050 lei

VENIT TOTAL = 531510 lei


PLANUL DE ACIUNE

Pentru a demara afacerea S.C. Miorita S.R.L. are nevoie de o suma de 400000 lei
pentru a renova ferma i pentru a cumpra echipamentele i materialul biologic. Pe
lnga banii mprumutai societatea mai are fonduri proprii n valoare de 150 000 lei.
Din suma pe care o are la dispoziie societatea va achiziiona 400 capete ovinen
valoare de 150 000 lei, iar restul sumei de bani va fi folosit pentru cumprarea de
materiale si echipamente necesarerenovrii i echiprii fermei.
Cheltuielile programate sunt n valoare de 60000 lei pe an din care pentru
salarii26400 lei.Salariile se impart astfel:
8400 lei pentru un cioban
12000 lei pentru un inginer
6000 lei un electrician ce lucreaza cu jumatate de norm.

Elemente constructiv-functionale

Accesul n ferma se face pe un drum betonat n legatura cu reteaua rutiera publica,


iar n ferma sunt prevazute drumuri si platforme carosabile.
Ferma, care are o suprafata de 6912 mp (64 x 108 m), este prevazuta cu
doua adaposturi: unul pentru 400 oi mame cu miei cu dimensiunile de 9,70 x 72,30
si o suprafata construita de 701 mp. De asemenea, se amenajeaza si un spatiu cu
dimensiunile de 6,30 m x 72,30 m si o suprafata construita de 455 mp ce cuprinde
un compartiment pentru 16 berbeci adulti, unul pentru 8 miori si altul pentru o suta
capete tineret femel de reproductie, precum si maternitatea si o sala de muls.
Tinnd cont ca ovinele de rasa turcana necesita mai mult spatiu de miscare, pentru
ambele adaposturi s-au prevazut si padocuri. Peretele longitudinal de-a lungul aleii
de furajare, al ambelor adaposturi, este liber spre aleea de furajare.n caz de vreme
rea (temperaturi scazute, vnt etc.) partea din fata se poate nchide cu baloti de
paie, folie de polietilena sau cu prelate nfasurate pe un sul.Ambele adaposturi
amplasate fata n fata si asigura reciproc protectie mpotriva vnturilor, iar furajele
sunt administrate pe aleea exterioara, situata ntre cele doua constructii.
Asternutul se asigura permanent cu paie uscate nemucegaite, revenind
0,3-0,4
kg/zi/mp.Acesta se dezinfecteaza saptamnal cu var praf 0,8-1 kg/mp sau
superfosfat de var 100 g/mp, dupa care se acopera cu un strat nou de paie. Prin
aceasta actiune se reduce riscul de aparitie a pododermatitelor.Evacuarea
asternutului (gunoiului) se realizeaza dupa iesirea oilor la pasune, folosind un tractor
cu ncarcator frontal. n acest sens, din boxe se scot hranitorile si se demonteaza
adapatorile.Pentru evacuarea purinului si a apelor de spalare, pardoseala boxelor va
avea pante de 0,5% spre sifoanele de suprafata carosabile, dispuse cte unul n
fiecare boxa.Printr-o canalizare subterana, apele uzate sunt conduse n fose
Pentru a putea realiza ce ne-am propus vom depune un proiect n
cadrul Msurii 121 Modernizarea exploataiilor agricole din
Programul Naional de Dezvoltare rural. Prin Msura 121 sunt puse
la dispoziia romnilor fonduri europene de peste 220,5 de milioane
de euro.